Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea

de germeni şi multiplicarea lor.
Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau
cu germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi
cavităţi naturale (nas, gât, urechi, gura).
Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care
înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele,
căile respiratorii şi aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi
precede apariţia semnelor (manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la
apariţia primelor semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de
viaţa aeroba sau anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi
din bolile contagioase prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele
de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis
Pasteur prezintă în fata Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic, ci a
fost chimist şi biolog.
Descoperirea microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea
primului vaccin antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept ”
părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”.
De la acest cuvânt deriva Asepsie care însemnă fara microb şi Antisepsie care
reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi sau pe obiecte.
asepsia este o metoda de PROFILAXIE (prevenire),
antisepsia este metoda CURATIVA.
”Parintele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia - provine din cuvantul francez ”desinfection”, reprezintă
metode prin care distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora
care pot sa produca infecţii chirurgicale sau boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
 -indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte
diverse.

ASEPSIA = metoda PROFILACTICA

Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei

microbilor în plăgi. Este o metoda de prevenire a infecţiillor.
Organismul este ferit de la inceput de infectii.

Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează

distrugerea microbilor, a formelor sporulate microbiene, a ciupercilor şi
virusurilor, poarta numele de sterilizare.

Spalarea pe mâini a chirurgilor reprezintă o metoda de asepsie obligatorie.

Imbracarea personalului din blocul operator cu echipamentul de protecție

compus din bonete, măști, halate şi manuși sterile, necesita reguli stricte.

Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona

care va fi supusă operaţiei, cu tinctura de iod sau substanţe antiseptice,
reprezintă o importantă masură de asepsie, îndepartand microbii saprofiti
existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga
operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol
deosebit de important în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator.

Germenii pot patrunde în blocul operator si prin intermediul

încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterile
pentru cei care patrund în blocul operator.

ANTISEPSIA - este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite

antiseptice.
Aceste substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
● sa distruga germenii şi porii lor;
● sa impiedice multiplicarea lor; sa menajeze ţesuturile
bolnavului.
Substanţele antiseptice se impart in :

1.Antiseptice oxidoreductoare

- H2O2- apa oxigenata =3% se foloseste numai proaspata pt. ca numai astfel
poate elibera O2 in contact cu plaga. Rol bactericid, are actiune mecanica si
hemostatica.
Ajuta la aparitia tesutului de granulatie.

-Solutia Dakin2% = Cloramina= elibereaza clorul in contact cu plaga si are

actiune dezinfectanta.
Preparare: 500mgr.tb.Cloramina /1000ml apa distilata
Cu ea se curata plagile cu puroi sau sfacele.
In solutii mai concentrate se foloseste pt. dezinfectarea rufelor imbibate in
puroi, dezinfectarea plostilor si urinarelor
.
-KMnO4-permanganatul de potasiu= se prezinta sub forma de cristale violet.
Se prepara o solutie roz-rosiatica: 1gr.cristale la 1000ml apa distilata
Este bun antiseptic, degaja oxigen si se foloseste in tratarea mucoaselor
infectate:
vaginala, bucala, plagi infectate.

2.Substante colorate- citofilactice cu rol cicatrizant

- Rivanol - este o pulbere galbena=1 gr/100 ml apa distilata.

Este un bun antiseptic si se utilizeaza in pansamente umede.

- Albastru de metilen -in concentratie de 2% se foloseste pt badijonare

directa, tratarea faringitelor, spalatura vezicii urinare
-
- Violet de gentiana – sol.1% se foloseste in dermatologie
-
- Tinctura de Iod- este o solutie alcoolizata 2% la care se adauga iodura de
K 2%
Este un bun antiseptic al campului operator sau se dezinfecteaza zona
cutanata din jurul plagii.

- Betadina – solutii cu derivati din iod.

-
3. Antiseptice albumino-precipitante

- Nitratul de Argint – sub forma de creioane, cristale sau solutii.

In functie de concentratie are rol: caustic sau bactericid, astringent.
In concentratie de 1% se foloseste pt.tratarea oftalmiei gonococice la nou nascut
sau in exeme infectate.
In concentratie de 2-3% este citocaustic: se folosesc creioane, cristale si solutii
pt.distrugerea mugurilor, cauterizarea negilor.

-Colirele – sunt solutii folosite in Oftalmologie: Colargol, Protargol,Argirol

-Sarurile de mercur=biclorura de mercur- sub forma de cristale sau praf, se

foloseste in concentratie de 1%, fiind toxic nu se foloseste pt. plagi ci
pt.dezinfectarea plostilor si urinarelor
-Acidul boric -cristale- pt plagi infectate cu piocianic.
-Alcoolul 70% se foloseste in aplicatii scurte 5-10 min. sau pt efect revulsiv

4. Antiseptice tensioactive – pt. dezinfectare tegumente, suprafete.

Spitalul aduce in functie de contracte cu firme. Se respecta concentratia la
preparare in functie de protocolul fiecarei substante.

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de
bisturiu

lame de bisturiu de unică

folosinţă
bisturiu cu lamă fixă
(Péan)

2. Cuţite de amputaţie:
 cuţit
Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău
Charrière fierăstrău Gigli (mâner şi
sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):

- se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

foarfecă
Metzenbaum

foarfeci
chirurgicale
II. Instrumente pentru hemostază:

1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, pensă Mickulicz (de

2. curbă
Pense fără dinţi: histerectomie)

pensă
pensă Péan
Mosquito
pensă adevărată (în cioc
Péan de raţă)
 pensă buldog
(Dieffenbach)
pensă Overholt-
Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pens

III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:

1. Pense autostatice: pensă de pedicul renal

pensă Satinski (Guyon)
(clampă
vasculară)

pensă
pensă Forester (en Lovelace pensă
coeur) în T

pensă pensă Chaput- pensă

Allis Poirier („în dinţi de Babcock
şoarece”)

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de

pensa de coprostază
col)
Peyer (clampa
intestinală)
 pensa porttampon (de
servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără

dinţi („chirurgicală”)

pensă anatomică cu
dinţi („anatomică”)

Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate
în pansarea plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-
rac Roeder
Doyen

rac rac
Jones Backhaus

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operator.
IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg
și pt. a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală
Kelly depărtătoare
Farabeuf

specul
vaginal
valve
vaginale

valvă abdominală specul anal

Doyen Trélat

depărtător depărtător
Langenbeck Kocher

depărtător
Volkmann
valvă
supravezicală
2. Depărtătoare autostatice:

depărtător
depărtător Gosset
Balfour

depărtător
Finochietto depărtător
Percy

depărtător
depărtător Weitlaner
depărtător Collin
Kirschner

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc.

V. Instrumente de sutură:

1. Portace:

portac portac pensă Mayo-

Mathieu Hégar
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund
ac triunghiular (intestinal)
(Hagedorn)

3. Agrafe ac
şi aplicator de agrafe: ac
Deschamps Reverdin

agrafe Michel
aplicator de agrafe (copci)
Michel
Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

stilet beni
butonat que

sondă sondă metalică uretrală

canelată feminină

dilatator de col
Hégar
pensă de os
(Liston)
 Bruns

periostotom
(răzuşă)
costal Doyen

răzuşă
Farabeuf curetă
Volkmann

apăsător de
limbă (à baise
langue)
pensă de calculi
Desjardins

VII. SONDE CHIRURGICALE

- sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), Einhorn

- uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
- pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore),
- pentru tubaj duodenal (Einhorn),
- pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer,
Malecot),
- pentru drenaj biliar extern (Kehr),
- pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă
Nelaton mai groasă), etc..

sondă
Pezzer

sondă
Malecot
 sondă
Nélaton

sondă
sondă Sengstaken- Tiemann
Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2

căi)

tub T
(Kehr)

sondă