Curs Chirurgia Generala DR - Klara Sarbu PDF

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015
Motto: Adevarul e ca, de indata ce nu mai suntem nevoiti sa ne ingrijim de viata noastra, nu mai stim ce sa facem cu
ea si o irosim cu totul. - Andre Gide
Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Profilaxia infectiilor chirurgicale
Infeciile chirurgicale reprezint reaciile organismului fa de ptrunderea de germeni i

multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminrii cu germeni provenii din mediul extern sau cu germeni
saprofii aflai pe tegumente, mucoase, ci respiratorii, ci urinare, i caviti naturale (nas, gt, urechi,
gura). Termenul de infecie provine din cuvntul latin inficere, care nseamn a murdri.
Ptrunderea germenilor n organism poarta numele de inoculare.
Porile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, cile respiratorii i
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezint prezena germenilor vii n organism i precede apariia semnelor
(manifestrilor) de infecie.
Incubaia reprezint timpul scurs de la momentul inoculrii i pn la apariia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulen, de toxicitate i condiii de viaa aeroba sau
anaeroba.
Infeciile chirurgicale se deosebesc de infeciile din bolile interne i din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestrile locale, la locul de ptrundere a microbilor poart numele de inflamaie.
Cauzele acestora au fost confuze, pn n anul 1878, cnd Louis Pasteur prezint n fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist i biolog.
Descoperire microbilor reprezint un moment epocal ca i prepararea primului vaccin
antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept printele asepsiei.
Pn atunci, dei infeciile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, n limba greaca, se numete sepsis. De la acest cuvnt deriva Asepsie care
nsemn fara microb i Antisepsie care reprezint metodele de indepartare a microbiilor ptruni n plgi
sau pe obiecte.
Dac asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa.
Printele antisepsiei este Lister (1827-1912).
Dezinfecia (provine din cuvantul francez disinfecion, reprezint medode prin care
distugem microbii, formele lor vegetative i sporii acestora care pot sa produca infecii chirurgicale sau
boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente i obiecte diverse.
1

ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariiei microbilor n plgi. Este o
metoda de prevenire a infeciillor.
Metoda principala de asepsie i cea mai perfect care realizeaz distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor i virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, dup sursa folosit:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mini de ctre chirurgi reprezint o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea
echipamentul de protecie chirugical i al personalului din blocul operator, compus din bonete, mti,
halate i manui sterle, a crei mbrcare necesit reguli stricte ce se vor nva n stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supus
operaiei, cu tincture de iod sau substane antiseptice, reprezint o important masur de asepsie,
ndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului i care ar putea fi introdusi n plaga
operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important n
prevenirea patrunderii de germeni n blocul operator. Germenii pot patrunde n blocul operator prin
intermediul nclmintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pnz sterle pentru cei care
patrund n blocul operator.
ANTISEPSIA- este o metod curativ
Pentru realizarea asepsiei i antiasepsiei se folosesc substanele numite antiseptice. Aceste
substane trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiii:
sa distruga germenii i porii lor;
sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze esuturile bolnavului.
Substanele antiseptice se inpart n dou categorii:
-substane antiseptice ciofilactice, care menajeaza esuturile
-substane antiseptice citocaustice, care o dat cu microbii distrug i esuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
duneaz i esuturile, prin absorbia lor la nivelul plgii pot s dea intoxicaii grave.
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
I. Instrumente pentru tiat esuturi:
1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secionarea esuturilor
-se sterilizeaz i se pstreaz cu lama protejat n tifon sau vat
mner de bisturiu
lame de bisturiu de unic folosin

bisturiu cu lam fix (Pan)
2. Cuite de amputaie:
cuit Liston
3. Fierstraie:
fierstru Charrire
fierstru Gigli (mner i srm)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vrfuri ascuite sau boante, diferite lungimi, etc.):
-se folosesc pt.tierea esuturilor sau a materialelor de sutur chirurgical
foarfec Metzenbaum
foarfeci chirurgicale
II. Instrumente pentru hemostaz:

1. Pense cu dini (gheare):
pens Kocher dreapt, curb
pens Mickulicz (de histerectomie)
2. Pense fr dini:
pens Mosquito
pens Pan
(pt pensarea vaselor fine)
pens Pan adevrat

(n cioc de ra)
pens buldog (Dieffenbach)
pens Overholt-Barraya
Altele: pens Halsted (ntre pensa Pan i pensa Mosquito), pens port tampo
III. Pense pentru apucat i prezentat esuturi:
1. Pense autostatice:
pens de pedicul renal (Guyon)
pens Satinski
(clamp vascular)
pens Lovelace
pens Forester (en coeur)
pens n T
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostaz, port-tampon):
pens Museux (de col)
pensa de coprostaz Peyer

(clampa intestinal)
pensa porttampon (de

servit)
Altele: pens Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice
pens anatomic fr dini

(chirurgical)
pens anatomic cu dini
(anatomic)
Sunt folosite pt. prinderea i manevrarea diferitelor esuturi sau a materialelor textile utilizate n pansarea
plgilor.
4. Pense de fixat cmpuri sterile (racisau crbu)
rac Doyen
rac Backhaus
rac Jones
Se folosesc pt. fixarea la piele a cmpurilor de operaie sterile, cu scopul de a delimita cmpul operator.
IV. Instrumente de deprtat esuturi (retractoare):
1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. ndeprtarea esuturilor, organelor i a creea un cmp operator suficient de larg i pt. a
proteja unele esuturi n timpul interveniei chirurgicale.
valv abdominal Kelly

deprttoare Farabeuf
specul vaginal
valve vaginale
deprttor Langenbeck
deprttor Kocher
deprttor Volkmann
valv supravezical
2. Deprttoare autostatice:
deprttor Gosset
deprttor Balfour
deprttor Finochietto
deprttor Percy
deprttor Kirschner
deprttor Collin
deprttor Weitlaner
Altele: deprttor Dartigues, deprttor Hrynkschak (n chirurgia urologic), etc..
V. Instrumente de sutur:
1. Portace:
portac Mathieu
portac pens Mayo-Hgar
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)
3. Agrafe i aplicator de agrafe:
agrafe Michel (copci)

aplicator de agrafe Michel
Agrafele se utilizeaz pentru apropierea marginilor plgii.
VI. Varia:
stilet butonat
sond canelat
benique
sond metalic uretral feminin
dilatator de col Hgar

pens de os (Liston)
periostotom
(rzu) costal
chiuret Bruns
Doyen
10

rzu Farabeuf
curet Volkmann
apstor de limb
( baise langue)
pens de calculi Desjardins
VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru aspiraie nazo-gastric (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
pentru hemostaz variceal (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea
diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru
ajutarea evacurii gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sond Nelaton mai groas), etc..
sond Pezzer
sond Malecot
sond Nlaton
11
sond Tiemann
sond Sengstaken-Blakemore
sond Folley (cu o cale, cu 2 ci)
tub T (Kehr)
Pregtirea preoperatorie a bolnavilor

sond Faucher
12
Pregtirea preoperatorie
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde,
in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat
sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea
psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului
respectiv.
Pregatiri si teste preoperatorii
In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului

etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel
anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza
in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se
pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in
prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se
va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
13
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a

cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de
coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
Ingrijirile din preziua operatiei
- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.
14
Ingrijirile din ziua operatiei
Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.
Interventia chirurgical
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
Sala de operaie
Blocul operator are o component septic, n care se desfoar interveniile sterile i o component
septic pentru interveniile n plgi primar infectate.n cadrul slii aseptice exist o sli unde se pot
desfura i interveniile ortopedice.Camerele filtru pentru personal i pacieni au drept scop prevenirea
introducerii de germeni n sala de operaie. Fiecare bloc operator este prevzut cu o sal pentru splare i
cu o ncpere pentru anestezie, unde se pregtete anestezia i unde pacientul este adus dup operaie.
ngrijirile postoperatorii
15

ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup intervenia chirurgical i dureaz pn la vindecarea
complet a bolnavului.
ngrijirile postoperatorii se acord n funcie de natura interveniei, de complicaiile care au survenit
intraoperator, de felul anesteziei i starea general a bolnavului.
Scop: ingrijirile postoperatorii se acord pentru restabilirea fuciilor organismului, asigurarea
cicatrizrii normale, a plgii i prevenirea complicaiilor.
Dup intervenia chirurgical bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensiv;sala de
trezire; n patul su.
1. ngrijirile bolnavilor operai cu anestezie general
A. ngrijirile acordate pn la instalarea bolnavului la pat
Etape de execuie
Timpi de execuie
1.Pregtirea camerei 1.1.Se aerisete ncperea.

(se efectueaz n 1.2.Se schimb patul cu lenjerie curat i se plaseaz astfel
timpul interveniei) nct operatul s poat fi ingrijit din toate prile
1.3. Se protejeaz patul cu o alez
1.4. Se nclzete patul dac este cazul
1.5.Se controleaz temperatura camerei i se menine la 1820*C
1.6.Se atenueaz lumina
2.Pregtirea
2.1. Se pregtesc materialele pt. perfuzii
materialelor
n 2.2. Se verific sursa de Oxigen
vederea reanimrii 2.3. Se pregtesc aspiratorul i sondele
postoperatorii
2.4. Se pregtete material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregtesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspiraie,
drenaj pleural
3.Pregtirea
3.1.Se pregtesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului
pt. pt. diurez
supravegherea
3.2. Se pregtete foaia de temperatur pt. terapie intensiv
bolnavului
4.Transportul
4.1. Cruciorul se acoper cu ptur, cearaf, alez
bolnavului operat
4.2. Bolnavul este aezat n poziie de decubit dorsal cu capul
ntr-o parte
4.3. Se acoper bolnavul pentru a nu rci
4.4. Transportul se efectueaz cu blndee
4.5. Se supravegheaz pulsul la carotid, eventula vrstur,
apariia ceanozei
16

4.6. Se supravegheaz perfuzia i drenurile
5.Instalarea
5.1. Pn la trezire , bolnavul este aezat n decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul ntr-o parte , sau n decubit lateral
pat
5.2. Dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordeaz la borcane (cand este cazul).
B. Supravegherea i ngrijirile imediate
Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat cu toat atrnia pn la apariia
reflexelor, pn la revenirea complet a strii de cunotin, ct i n orele care urmeaz. De altfel
transportul din sala de operaie se execut dup revenirea acestor reflexe.
1.Supravegherea
faciesului
2.Supravegherea
comportamentului
3.Supravegherea
respiraiei
4.Supravegherea
pulsului
5. Supravegherea TA
6.Supravegherea
pansamentului
7.Schimbarea poziiei
bolnavului
8.ngrijirea mucoasei
bucale
9.Prevenirea escarelor
1.1. Apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea

extremitilor indic satrea de oc
1.2. Apariia cianozei, chear redus indic insuficiena
respiratorie sau circulatorie;se administreaz oxigen pe
sond endonazal
2.1. La trezire poate s prezinte o stare de agitaie, atenie
s nu i smulg drenurile, perfuzia,s nu se ridice din pat
, va fi imobilizat dac este nevoie.
3.1.Respiraia trebuie s fie ritmic, de amplitudine
normal
3.2.Jena respiratorie trdeaz ncrcarea bronic cu
mucoziti(se aspir);cderea limbii;inundarea cilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziia
bolnavului.
4.1.Pulsul tr s fie regulat,rrindu-se n mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de alt stare
critic
5.1.TA va fi controlat n mod ritmic
5.2.Prbuirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
difereniale nsoit de accelerarea pulsului indic starea
de oc provocat de hemoragie - se anun medicul
6.1.Pansamentul trebuie s rmn uscat,s nu se mbibe
cu snge sau serozitate
7.1.Dup trezire se aeaz n poziie semieznd
8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucal se terge cu tampoane
umezite n soluii diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselin
9.1.Se efectueaz frecii cu alcool la nivelul regiunii
dorsale i a clcielor,se evit umezeala, se schimb des
poziia
17
10. Evacuarea vezicii
10.1.Se stimuleaz miciunea:spontan pe aplicarea pe

regiunea pubian a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasnd apa de la robinet s curg, sau prin
introducerea bazinetului nclzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administreaz un himnotic uor
C. Supravegherea i ngrijirile ulterioare
1.Supravegherea
vegetative
funciilor
2. ngrijiri igienice
3. Prevenirea escarelor
4. Exerciii respiratorii
5. Mobilizarea bolnavului
6. Tubul de gaze
7. Clisma cu ap srat
vitale
i 1.1.Temperatura se msoar dimineaa i

seara
1.2. Pulsul i TA se urmresc cu atenie
1.3. Se urmrete diureza i se stabilete
bilanul hidric
2.1. Va fi efectuat tualeta bolnavului n
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbnd lenjeria de cte ori este nevoie
3.1. Se efectueaz frecii, masaj n
regiunile expuse, pudraj, n afara
meninerii
igienei
tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziie
4.1. Se efectueaz exerciii de gimnastic
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus s umfle un balon
4.3. Bolnavul va tuii i va elimina sputa
pt. a evita ncrcarea bronic
5.1. Prima mobilizare va avea loc n prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dac bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuat gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentueaz n noaptea primei zile de la
intervenia chirurgical va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o or
7.1. Se efectueaz dimineaa n a doua zi
de la interv. chirurgical, pt a mrii
peristaltismul intestinal i pt. reluarea
tranzitului
18
8. Alimentaia
8.1. n prima zi operatul va ine o diet

hidric cu ceai neindulcit
8.2. Dup evacuarea spontan a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, sup de legume strecurat, lapte
8.3. dupa apariia primului scaun n
alimentaie se pot introduce compoturile
si carnea alb
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentaia normal
9. supravegherea tranzitului intestinal
9.1. Supravegherea apariiei primului

scaun aproximativ n ziua a 4-a
9.2. ntrzierea apariiei primului scaun
poate fi datorat unei ocluzii intestinale
10. Scoaterea firelor
10.1. n ziua a 6-a sau 7-a se scot firele
2. ngrijirile speciale dup Rahianestezie
1. Transportul
1.1. Se efectueaz n poziie orizontal
2. Instalarea operatului la pat

3.Supravegherea
vegetative
funciilor
4.Supravegherea miciunii
5. Revenirea sensibilitii
6. Depistarea incidentelor
vitale
2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie

orizontal, cel puin 24 ore, fr pern
i 3.1. Pulsul poate fi uor bradicardic
3.2.TA poate fi uor sczut datorit
vasodilataiei periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.1.Miciunea poate aprea spontan stimulat
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radcin spre extremiti
5.2.Se noteaz ora reapariiei sensibilitii n
haluce
6.1.Dac apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu ghea, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariia greurilor, redorii cefei, trebuie
anunate medicului.
19
ngrijirea plgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta i continua a plagii;
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza
sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange hematom, consecinta a unei
hemostaze deficitare evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala i resuturarea plagii in
conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) supraveghere mai uoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roeata difuza i tumefactie
fluctuenta sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii i de pansament prea strans aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate i crepitatii; evolutie spre oc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist deschidere a plagii cu
debridare larga i excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg i lavaj cu apa oxigenata,
antibioticoterapie masiva i sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva i tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra i frisoane) examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces postinjectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) apreciere, dupa
cantitatea i aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare protejare a
plagii operatorii i a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii i aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase i se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
20

Aplicarea pansamentelor
RESPECTA I CONDIIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) S fie fcut n condiii aseptice
- Folosii materiale de protecie i instrumente sterile
- Splai i dezinfectai minile, mbrcai mnui sterile
- Servii materialele folosind pense
- Nu introducei n casolet sau n trusa de instrumente pensa cu care ai lucrat n plag
- Nu folosii aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
- Asigurai absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosii comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
- Acoperii plaga cu comprese sterile i vat
- Asigurai-v c dimensiunile compreselor depesc marginile plgii cu cel puin 1-2 cm
- Dac zona este expus microbilor, protejai plaga cu un strat mai gros de tifon i vat
d) S nu fie dureros
- Acionai cu blndee i rbdare
- Administrai un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
- Splai plaga prin turnare i absorbii surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
- Nu fixai pansamentul prea strns pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
- Asigurai limitarea micrilor n acea zon dac exist indicaii n acest sens
e) S fie schimbat la timp
- Verificai indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbai ct mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cnd se menine curat i uscat;
- n cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cte ori este nevoie;
- Anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz,
schimbai pansamentul cu aceast ocazie.
RESPECTAI TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea cmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plgii pentru a ndeprta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodat
- ndeprtai compresele de la pansamentul vechi cu blndee, umezindu-le cu soluie antiseptic dac
sunt lipite
- Dezinfectai tegumentul cu o soluie antiseptic (ncepnd dinspre plag spre periferie, schimbai
frecvent tamponul)
b) Tratarea plgii
- Acionai n funcie de recomandarea medicului, de natura i evoluia plgii;
- Splai plaga cu un jet slab de soluie antiseptic dac prezint secreii,
- ndeprtai tubul de dren, ndeprtai firele i ajutai medicul dac este o plag recent
- Aplicai medicamente conform prescripiei medicale
21
c) Acoperirea (protecia plgii)

- Aplicai comprese sterile care s depeasc marginile plgii cu 1-2 cm
- Nu aplicai un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plgile care secret, acoperii compresele cu strat nu prea gros de vat pentru a nu permite, stagnarea
secreiilor n contact cu tegumentul favoriznd iritaia i macerarea
d) Fixarea pansamentului :
- Alegei o metod de fixare adecvat regiunii prin nfare sau cu substane adezive
- Verificai pansamentul pentru a nu jena circulaia de ntoarcere sau dac asigur repausul n cazul n
care este limitat micarea
- Verificai dac pansamentul jeneaz micarea
OBIECTIVE
Favorizarea vindecrii plgii
Prevenirea infeciei
Aprecierea procesului de vindecare
Protecia plgii mpotriva factorilor mecanici
PREGTIREA MATERIALELOR
Se face n funcie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medical/crucior pentru tratamente, msu pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mnui sterile
- Ochelari de protecie, masc
- Muama, alez
- Soluii antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plag
- Soluii degresante: benzin iodat, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluie
adeziv, ace de siguran
- Tvi renal
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informarea pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
- Explicai modul de desfurarea al procedurii
- Obinei consimmntul
b) FIZIC
- Poziionai pacientul n funcie de segmentul ce trebuie pansat
- Alegei poziia de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurai intimitatea pacientului dac este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei materialele necesare n funcie de tipul pansamentului
- Verificai prescripia medical privind tratarea plgii
- Evaluai starea pacientului pentru a stabili dac pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Punei masca, acoperii prul, splai minile i dezinfectai-le cu alcool
22
- mbrcai mnui sterile, luai din trus 2 pense sterile

- ndeprtai pansamentul vechi dac este cazul, fr s producei durere. Dac este lipit umezii cu ap
oxigenat sau ser fiziologic; observai plaga
- Curai tegumentul din jurul plgii folosind tampoane mbibate n benzin sau eter pentru a efectua
degresarea i apoi dezinfectai cu alcool sau tinctur de iod. tergerea se va face de la plag spre
periferie schimbnd des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate
- Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curai din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i tergei apoi
cu un tampon uscat
- Efectuai n continuare tratamentul plgii n funcie de natura i evoluia acesteia, aplicnd
medicamente dac sunt recomandate;
- Acoperii cu comprese de tifon sterile care s depeasc marginea plgii cu 1-2cm i aplicai desupra
un strat subire de vat dac este necesar
- Fixai prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, n spiral , n evantai, cu fa rsfrnt, n spic)
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul n poziie comod i punei regiunea lezat n repaus
- Observai faciesul i comportamentul la durere
- Observai aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Colectai deeurile cu potenial infecios (comprese, mnui, tuburi de dren, fei) n recipiente speciale
- Curai instrumentele i pregtii-le pentru sterilizare
- Splai minile cu mnui
- Dezbrcai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai tipul de pansament, aspectul i evoluia plgii data, ora
- Notai informaiile care trebuie transmise n legtur cu pansamentele urmtoare
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuz durere ;
- Pansamentul este bine fixat i curat;
- Plaga este n curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEI?
- Pacientul acuz durere, tegumentele sunt roii, edemaiate, plaga secret ;
- Anunai medicul i efectuai ngrijirile recomandate
- Tegumentele i schimb culoarea, pot apare furnicturi
- Pansamentul este prea strns. Refacei bandajul
- Pansamentul se umezete din cauza secreiilor
- Aplicai un strat protector i absorbant de vat
- Montai tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbai pansamentul de cte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
23
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau
puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul nconjurator
RECOMANDRI
- Putei folosi materiale sintetice n locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
RECOMANDRI
- Respectai etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheai pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dac se
mbib
- Dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese i vat a plgilor nsoite de leziuni osoase peste care se aplic aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDRI
- Pentru ngrijirea plgii se poate face fereastr
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi sngernde n scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii n caz de
entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
RECOMANDRI
- Respectai etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicai peste comprese un strat mai gros de vat astfel nct s se acopere reliefurile osoase i
compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu mpiedice circulaia de
ntoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDRI
- Aplicai comprese umede reci mbibate n soluii recomandate de medic (Rivanol, cloramin, etc.)
- Protejai cu o bucat de material plastic
- Fixai
- Reumezii din timp n timp (maxim la 5-10 min) sau schimbai compresele deoarecese nclzesc i
produc un efect contrar.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN NFARE (BANDAJAREA)
OBIECTIV
Fixarea pansamentului n regiunile n care substanele adezive nu asigur aceastcerin (extremiti,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor n timpul unor accidente (mn, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporar n traumatismele membrelor (entorse, luxaii, fracturi)
PREGTIREA MATERIALELOR
- Fei de tifon de mrimi diferite (limi ntre 5 i 25 cm, lungimi ntre 2 i 5m)
- Fei elastice
- Foarfecii
- Ace de siguran, plas, leucoplast
PREGTIREA PACIENTULUI
24
- Procedura este efectuat de regul dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregtirea
prealabil
- Continuai s comunicai cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei feile de dimensiuni corespunztoare regiunii i scopului
- Alegei tehnica de nfare n funcie de zon
- Stai tot timpul cu faa la pacient
- inei faa n mna dreapt ntre police i celelalte patru degete, iar cu mna stng prindei captul
liber
- Tragei primele 4-5 tururi circulare la o distan de 10-15 cm de plag. Dup primul tur colul liber al
feii aezat oblic se restrnge i se acoper cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixat
- Continuai nfarea n funcie de regiune folosind o modalitate adecvat circular , n spic, n evantai, n
spiral etc.
NFAREA CIRCULAR
- Folosii tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gt, torace, abdomen, bra articulaia pumnului
- La membre, ncepei nfarea de la extremitate spre rdcin n sensul circulaiei de ntoarcere (de la
partea mai subire)
- Acoperii pansamentul n ntregime prin ture, suprapuse
- Fixai cu ac de siguran, leucoplast sau prin nod la distan de plag pentru a nu produce jen
NFAREA N SPIRAL
- Folosii tehnica pentru membre (gamb, antebra ) regiuni tronconice i suprafee ntinse
- Efectuai dup turele circulare iniiale, ture oblice n aa fel nct tura urmtoare s acopere jumtate
din cea anterioar
- Rsturnai din cnd n cnd fa pentru a asigura apropierea de segment
NFAREA N EVANTAI
- Folosii nfarea pentru articulaii (cot, genunchi, clci)
- ncepei cu dou ture circulare deasupra articulaiei
- Continuai cu ture oblice descendente n aa fel nct faa s se suprapun la distane mai mici n plic
i mai mari n partea expus ajungnd circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie
- ncheiai cu dou ture circulare i fixai cu ac de siguran, leucoplast
NFAREA RSFRNT
- Folosii tehnica pentru membre (gamb , antebra , regiuni tronconice i suprafee ntinse) pentru a
asigura o mai bun etanare
- ncepei cu 2 ture circulare
- Continuai oblic n sus pn pe faa anterioar a segmentului unde fixai faa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o rsfrngei i continu i n jos ncojurnd segmentul pe faa posterioar acoperind 1 din
tura anterioar
- Continuai cu tura oblic pe faa anterioar i repetai manevra de rsfrngere a feii i de acoperire a
feei posterioare pn cnd pansamentul este fixat
- ncheiai prin ture circulare
- Fixai captul liber cu ac de siguran sau leucoplast
NFAREA N SPIC
- Folosii pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn
- ncepei de regul deasupra articulaiei prin ture circulare
- Trecei faa dedesuptul articulaiei, n form de "8" nconjurnd zona vecin acoperind tura precedent
jumtate sau dou tururi
- Terminai prin ture circulare
- Fixai captul liber
ngrijirea stomiilor
25
Stom - vine de la cuvntul grecesc stoma, care nseamn gur sau gaur.
Stomie - nseamn creearea printr-o intervenie chirurgical a unei deschizturi (stom) prin care se
realizez o comunicare ntre un organ cavitar i tegument, sau realizarea unei noi deschideri ntre dou
formaiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenie chirurgical, n vederea eliminrii
coninutului intestinal
In funcie de locul stomei se folosesc mai multe denumiri i anume:
- Ileostomie - deschiderea i fixarea intestinului subire printr-o intervenie chirurgical la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea i fixarea colonului, printr-o intervenie chirurgical la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporar sau definitiv. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicri ntre rinichi i piele printr-o sond
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stom
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stom (poate fi temporar sau
definitiv)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineal printr-o stom
- Gastrostomie - crearea unei comunicri ntre stomac i peretele abdominal print-o stom creat
chirurgical. Scopul fiind nutriia pacientului.
Echipamentul necesar ngrijirii stomelor
- msu sau tav pentru materiale
- un vas cu ap cald
- fa sau prosoape de hrtie
- aparat colector - exist o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face n funcie de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitile
pacientului, timpul pe care l are pacientul la dispoziie pt ngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- can de msurat coninutul
- mnui nesterile
- crem de barier pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei n practica de ngrijire
n primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- panseaz rana abdominal
- din prima zi dup operaie ajut pacientul s se ridice
- n a 2-a a 3-a zi dup operaie,chirurgul verific permeabilitatea stomei,acuma se elimin un scaun
pastos, mirositor.
- protejeaz patul cu muama i alez
- asigur intimitatea pacientului ,l ajut s adopte o poziie confortabil
- il incurajeaz s participe la ngrijire
- mbrac mnui
- aeaz un prosop de hrtie sau o fa n jurul stomei pt a proteja zona nconjurtoare de scurgeri sau
revrsri
- golete aparatul colector i la nevoie msoar coninutul
- ndeprteaz aparatul
- spal pieelea din jurul stomei cu ap cald i spun neutru, spunul obinuit poate irita pielea
- observ aspectul i culoarea stomei i a pielii dimprejur
- aplic o crem protectoare, pe care apoi o ndeprteaz
26
- fixeaz aparatul nou pregtit astfel nct s nu prezinte nici o scurgere n jurul stomei
ngrijirea stomei nu este o practic steril, trebuie ns meninute standarde ridicate de curenie.
ngrijirea stomei trebuie coordonat cu duul i baia ori de cte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt
rezistente i permit bile i duul. pacientul trebuie nvat s-i protejeze pielea mpotriva iritrii i
infeciilor. Coninutul pungii de la stom trebuie golit la toalet. Pungile murdrite trebuie tratate ca i
gunoi.
Plan de ngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legturi directe ntre cavitatea gastric i mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesit, timp ndelungat alimentaie pe
cale artificial (stricturi esofagiene)
1.DIAGNOSTIC
DE NURSING
2.OBIECTIVE
Alimentaie inadecvat:
Deficit
Manifestri:
scdere n greutate.
Pacientul s
echilibrat
nutritional
Anxietate
Cauza: - nelinitea
n legtur cu starea
sa.
Pacientul s fie
echilibrat psihic
Manifestri: depresie psihic
3.INTERVENIILE
ASISTENTEI
4.EVALUARE
fie alimenteaz
pacientul: - pregtete
bulionul alimentar din
amestecuri
de
alimente cu valoare
caloric mare, cu
coninut n vitamine,
uor de digerat(lapte,
zahr,
sup
strecurat,unt,
ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeam de
compot
-reguli de preparare:amestec
omogen,lichid
cu
temperatura
de
37gradeC
-administreaz
bulionul
alimentar
prin
intermediul
sondei cu ajutorul
seringii
Guyon,
cantitatea la o mas
fiind
de
500ml.,injectarea se
face lent i se nchide
sonda dup injectarea
alimentelor
-educ pacientul pt.
ai pregtii singur
alimentele i s se
alimenteze
la
domiciliu.
Pacientul este echilibrat nutriional,

greutatea corporal
se menine constant.
-menajeaz psihicul
pacientului
prin
asigurarea
unui
mediu de intimitate
atunci cnd se aplic
tehnicile de nursing;
-implic familia n
ngrijirea pacientului
Pacientul
are
capacitatea de a se
ngrijii.Pacientul
accept infirmitatea
sa.
27
1.
2.
3.
4.
|
Alterarea
Tegumentele - ngrijete tegumentele din jurul
integritii
' s fie curate, fistulei prin curare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fr cu crem i aplicarea unui pansament Pacientul
prezint
jurul fistulei
leziuni
n uscat;
tegumente integre, n jurul
Cauza:
jurul fistulei. - nva pacientul s se ngrijeasc fistulei.
- iritaie
singur.
produs de
sucul gastric.
Manifestri:
roea;
ulceraii.
Riscul alterrii Familia s fie - poart discuii cu familia i o
dinamicii
implicat n antreneaz n ngrijirea pacientului.
familiale
ngrijirea
Familia ajut pacientul n
Cauza:
pacientului.
ngrijire devenind suportul
- modificarea
su moral.
schemei
corporale.
Manifestri:
izolare;
singurtate.
28

Plan de ngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezint orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgical,
dup o intervenie pe colon
DIAGNOSTIC DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENIILE
ASISTENTEI
EVALUARE
Perturbarea imaginii Pacientul

s
se -menajeaz psihicul
de sine
adapteze la noua lui bolnavului, asigurnd
form corporal
intimitate n timpul
Cauza:
manevrelor
de
ngrijire
-neadaptarea
la
schimbarea schemei
identific
cu
corporale
pacientul influena
modificrii schemei
Manifestri:
corporale
asupra
vieii
sociale
i
-izolare
profesionale
Pacientul se
adapteaz la noua sa
situaie, cunoate
cum s se
autongrijeasc
Deshidratare
Cauza:
-intoleran digestiv
Manifestri:
-scderi n greutate
Pacientul s-i
menin echilibrul
hidroelectrolitic i
nutritiv
-asigur alimentaia
pacientului :2-3
zilealimentaie
parenteral apoi
alimentaia hidric,
continundu-se cu
alimentaie
semipstoas,
neflatulent.
-asigur msurile
pt.prevenirea
escarelor i a
complicaiilor
pulmonare
-educ familia
pacientului n
vederea preparrii
hranei
Pacientul i menine
greutatea corporal
constant, nu apar
semne de
deshidratare.
Risc de infecii
Cauza:
- scderea rezistenei
organismului
-S se vindece plaga
chirurgical fr
complicaii, pacientul
s tie s foloseasc
aparatul de fixare la
nivelul colostomiei
pt. colectarea
- Panseaz plaga Plaga chirurgical

vindecat
chirurgical
Supravegheaz
drenajul
ngrijete
29
Riscul alterrii
dinamicii familiare
Cauza:
-modificarea schemei
corporale
materiilr fecale.
colostomia
a)
Primele
zile
pansament
gros
absorbant;
pt
meninerea umiditii
intestinului;se aplic
comprese mbibate n
ser fiziologic
b) dup reluarea
alimentaiei
naturale, se aplic
pansamentul
gros
absorbant care se
schimb
frecvent
;cur tegumentele
din jur cu ser
fiziologic,
se
protejeaz
cu
pomad.
C)
adaptarea
aparatului
de
colectare a materiilor
fecale pt. a putea
cereea independen
pacientului
Familia s fie
implicat n ngrijirea
pacientului
- Educ familia pt. a

creea pacientului un
mediu de linite i
ncredere
Fsamilia se implic
n ngrijirea
pacientului i este
suportul su moral
Patologia esofagului
Esofagul - este un organ muscular cu rol n deglutiie

- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informaiile provin numai din
anamnez i examenele paraclinice
30
Semne i simptome ale patologiei esofagiene:
-disfagia- dificultate n deglutiia alimentelor cu senzaia de oprire a bolului alimentar undeva

n traiectul esofagului
- durere cu variantele de pirozis i durere toracic anterioar
- regurgitaia
ngrijirea pacientului cu Hemoragie digestiv superioar
Hemoragia digestiv superioar (H.D.S.) este sngerarea care are loc n esofag, stomac,
duoden i jejunul proximal, exteriorizndu-se fie pe cale superioara prin varsaturi(
hematemez), fie pe cale inferioara, prin scaun (melen), fie ambele.
Exteriorizarea prin
vrsaturi se face sub form de snge proaspat sau partial digerat, "in za de cafea", iar
exteriorizarea anala este cu snge de culoare negr.
Este o urgen medico-chirurgical
Plan de ngrijire
Diagnostic
nursing
de Obiective
Deficit de
volum lichidian
Cauze:
- pierderi
anormale de
lichide
- hematemez;
Pacientul s fie
echilibrat volemic
i hidroelectrolitic
n zilele urmtoare
Interveniile
asistentei
Evaluare
evalueaz
Pacientul prezint scaun cu aspect
gravitatea
normal, nu prezint vrsturi,
hemoragiei la locul anemia este corectat
accidentului prin
msurarea
pulsului, tensiunea
arterial;
- transport imediat
-
31
melen
transpiraie.
Manifestri:
- sete;
- astenie;
- ameeli;
- paloarea
tegumente lor;
- anemie.
-

pacientul la spital;
- colecteaz
produsele
eliminate: scaun,
vrsturi, apreciind
cantitatea
i
aspectul;
- asigur repausul
digestiv
prin
alimentaia pe cale
natural pn la
oprirea
hemoragiei;
- aplic
msurile
de
hemostaz:
pung cu ghea
pung cu ghea n
regiunea
epigastric,
administreaz
medicaia
hemostatic,
administreaz
soluii hemostatice
pe cale oral cu
cubulee de ghea;
- asigur echilibrul
hidroelectrolitic i
corecteaz anemia
prin
soluiile
prescrise de medic
(ser
fiziologic,
soluie
Ringer,
snge
integral,
plasm);
- alimenteaz
pacientul pe cale
natural dup
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h
ceai rece;
ziua II. se crete
cantitatea de lapte
i ceai;
ziua III, piure, gri
cu lapte;
ziua IV. budinc,

crem de lapte; ziua
V. se adaug legume
fierte, ou fiert moale
32

Anxietate
Cauze:
- necunoaterea
prognosticului
bolii.
Manifestri:
- nelinite;
agitaie
S
diminueze
anxietatea.
Pacientul
s
cunoasc boala sa
i msurile de
prevenire
a
complicaiilor
Pacientul s aib
i
Risc
de respiraia
circulaia
recomplicaii
stabilite, s fie
Cauze:
corectat anemia
- dezechilibrul
n
decurs
de
hidro...zile.
electrolitic;
- anemia
Manifestri:
- alterarea
circulaiei:
tahicardie,
hipotensiune
arterial,
colaps;
- stare de oc.
explic pacientului Pacientul cunoaste modul de

factorii declanatori via ce trebuie respecta pt. a
ai hemoragiei;
prevenii un nou episod hemoragic
- l
nva
s
pstreze
repausul
fizic i psihic;
- favorizeaz
un
climat de linite i
securitate.
-
asigur repausul
la pat n decubit
dorsal, dup caz,
poziie
Trendelenburg;
- repausul
se
menine cca 3 zile
dup
oprirea
hemoragiei;
- monitorizarea
pulsului,
T.A.
respiraie
la
intervalele stabilite
n
funcie
de
gravitatea cazului
(30-60 min).
- recolteaz snge
pentru examene de
laborator n vederea
aprecierii anemiei
i
ocului
hemoragie;
- pregtete sonda
Blackmoore pentru
a fi introdus cnd
hemoragia nu se
oprete
dup
administrarea
medicaiei
hemostatice;
pregtete
preoperator
pacientul, la indicaia
medicului
-
Pacientul este echilibrat circulator,

hodro- electrolitic i psihic.
33

Lipsa
autonomiei in
ngrijirile
personale
Pacientul autonom
n
asigurarea
ngrijirilor
personale n...zile
Cauze:
- anemie;
- astenie;
Manifestri:
- incapacitatea
de a-i acorda
ngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.
- ajut pacientul n Pacientul se ngrijete n mod

satisfacerea nevoilor autonom
igienice
ale
organismului, pt a-i
conserva energia;
- deservete
bolnavul la pat cu
bazinet i urinar;
l ajut s se
alimenteze.
Ptologia stomacului i intestinului subire
ngrijirea pacientului cu boal ulceroas
Boala ulceroas este o ulceraie pe stomac, pe poriunea inferioar a esofagului, sau pe

duoden.Boala intereseaz ntregul organism.Ulceraia este favorizat de secreia gastric
crescut de HCl i aproape ntotdeauna de infecia local cu Helicobacter pylori.Este cea mai
frecvent boal digestiv, fiind corelat cu condiiile geografice (zone industrializate) i
condiiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecvent dect localizarea
gastric.
Circumstane de apariie:
- persoane cu orar neregulat de alimentaie, exces de condimente, alcool i tutun
- persoane cu teren ereditar
34
- persoane cu stres fizic si psihic
- persoane cu tratamente cronice cu aspirin, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene

- frecvena mai mare la brbai
- incidena maxim la persoanele cu vrsta ntre 55-60 ani, pentru localizarea gastric a
ulcerului.
Pan de ngrijire Boala ulceroas
Diagnosti
c
de
nursing
Obiective
Interveniile
asistentei
Evaluare
Disconfort abdominal Pacientul s aib o - asigur repausul fizic i psihic al Durerile

stare de confort fizic pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la diminueaz,
Cauze:
s se poat alimenta pat, repaus obligatoriu post-prandial) perioadele de
n perioada dureroas;
acalmie se
-alterarea integritii n decurs de...zile.
asigur
dieta
de
protecie
gastric,
prelungesc;
mucoasei gastrice;
individualizat n funcie de fazele Pacientul respect
evolutive ale bolii; alimentaia este dieta prescris
repartizat n 5-7 mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce,
Manifestri:
finoasele fierte n lapte, ou fiert moale
sau sub form de ochi romnesc, carne
durere epigastric
de viel sau de pasre (fiart sau ia
care apare la 1-2 ore
grtar), pine veche de o zi, supe de
dup mese sau nocturn;
zarzavat, legume sub form de pireuri,
pirozis:
sufleuri, biscuii, prjituri de cas,
foame dureroas
fructe coapte.
Alimente interzise: lapte btut, iaurt,
carne gras, legume tari (varz,
castravei), pine neagr, cafea,
ciocolat, supe de carne, sosuri cu
prjeli, alimente reci sau fierbini,
conserve, condimente
-pregtete pacientul pt.explorri
funcionale i l ngrijete dup
35
examinare
- administreaz medicaia prescris de
medic: antiacid, alcalizant,
antisecretoare, sedativ.
3
4
- informeaz pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaiei;
Pacientul s fie echi- - identific mpreun cu pacientul Pacientul este echiliibrat psihic n...zile; cauzele anxietii;
brat psihic; abandoS cunoasc regimul - pregtete psihic pacientul n neaz fumatul i
vederea tuturor investigaiilor i alcoolul; cunoate rede via pe care
trebuie s-l respecte. tratamentelor;
gimul de via impus.
- educ pacientul pentru profilaxia
secundar a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunarea la obiceiuri duntoare
(alcool, fumat).
Pacientul s fie echi- supravegheaz pulsul, tensiunea Pacientul este echiDeficit de volum
librat volemic i
arterial,
apetitul,
semnele
de librat nutriional, nu
lichidian
nutriional n decurs deshidratare, scaunul i greutatea prezint semne de
Cauze:
deshidratare.
de...zile.
corporal;
- vrsturi;
- pregtete pacientul preoperator
- inapeten.
atunc cnd aceasta se impune;
Manifestri:
- face bilanul zilnic ntre lichidele
- anemie;
ingerate i cele eliminate (ingesta - i
- scdere ponderal;
excreta);
- astenie.
- administreaz pe cale parenteral
soluiile perfuzabile prescrise.
Anxietate
Cauze:
- necunoaterea prognosticului bolii.
Manifestri: ngrijorare, team
36

ngrijirea pacientului cu Enterocolit
Enterocolitele sunt inflamaii simultane ale mucoasei intestinului subire i

colonului.Enterocolita infecioas este o inflamie a mucoasei cauzat de o bacterie, de un
virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin
transmiterea ntre indivizi.
Plan de ngrijire Enterocolite
DIAGNOSTI
C
DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENIILE
ASISTENTEI
EVALUARE
- asigur repausul fizic i psihic al

Pacientul s-i reca- pacientului;
Pacientul este echipete echilibrul hidric - menine igiena tegumentelor, a librat
Cauze:
i nutriional n...zile lenjeriei;
hidroelectrolitic; este
Pacientul s aib o - reechilibreaz
- vrsturi;
hidroelectrolitic apetent.
alimentaie complet pacientul prin regim hidric 24-48 ore
- scaune subiri
(lichide) 5-10-30/zi. n cca 10 zile.
(ap i zeam de orez); apoi regim
Manifestri:
alimentar de tranziie; orez fiert n ap,
- adinamie;
brnz de vaci, carne fiart, ou fiert
- sete;
moale; dup 8-10 zile se poate
- oligurie;
introduce laptele i mezelurile;
- hipotensiune
arterial;
- supravegheaz scaunul, frecvena,
- colaps;
|
consistena;
- tahicardie.
- supravegheaz manifestrile de desI'
hidratare:
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului;
- recolteaz produsele pentru examen
bacteriologic (coprocultur).
Deshidratare
- supravegheaz durerile abdominale

S
diminueze i caracteristicile lor;
Durerile abdominale
greurile i durerile - recomand
pacientului
poziia s-au redus.
abdominale n...zile. . antalgic' de diminuare a durerilor;
Cauza:
- administreaz
tratamentul
- procesul
-S prezinte stare de antispastic.
inflamator intestinal. comfort fizic
Manifestri:
dureri abdominale
difuze sau colici abdominale;
- greuri
Disconfort
abdominal
37
tenesme rectale.
- administreaz tratamentul infecios

Hipertermie
Pacientul este afebril.
recomandat de medic;
- msoar temperatura corpului i
Cauza:
noteaz n foaia de temperatur.
- procesul infecios.
Manifestri:
Pacientul va avea
- temperatura peste temperatura corpului
37 grade C.
ntre 36 i 37 grade C
n...zile
- respect msurile de prevenire

Riscul rspndirii in PacientulSNu
a Nu se nregistreaz
infeciilor nosocomiale.
feciei
devinSursDe
rspndirea
proceinfecie pentru alte
sului infecios.
persoane
Patologia intestinului gros
ngrijirea pacientului cu rectocolit ulcero-hemoragic
Rectocolita hemoragic este reprezentat de existena unor leziuni cu caracter ulcerativ

purulent localizate n regiunea rectosigmoidian, dar n 30% din cazuri poate cuprinde colonul
38
n ntregime. Boala evolueaz n pusee, cu perioade de linite relativ.ngrijirea

intraspitaliceasc se asigur n timpul puseelor acute.
- persoane cu vrste cuprinse ntre 24-45 ani
- etiologie neprecizat
- frecvent boal familial
Plan de ngrijire Rectocolita ulcero-hemoragic
Diagnostic
nursing
Disconfort
abdominal
de Obiective
Pacientul s nu prezinte dureri abdominale n...zile
Interveniile asistentei
asigur repausul la
pat fizic i psihic n
perioadele evolutive;
Cauza:
- administreaz
Pacientul
s
prezinte
- procesul
medicaia
prescris
stare de bine fizic i (antiininflamator
flamatoare,
intestinal.
psihic
antiinfecioas,
Manifestri:
simptomatic)
i
- dureri
urmrete
efectele
abdominale;
medicaiei;
- dureri dup
pregtete
pacientul
defecaie
pentru
examenul
jen
permanent
endoscopic
i
ano- rectal
radiologie
i
l
ngrijete
dup
examinare.
Evaluare
Durerile abdominale,
tenesmele rectale diminueaz.
Perioadele de remisiune se prelungesc
39

Deshidratare
Cauze:
- scaune
diareice
frecvente (de la 320/24 h) cu mucus,
snge i puroi.
Pacientul
s
prezinte eliminri
intestinale normale
n... sptmni
Pacientul s fie
echilibrat
hidroelectrolitic.
Manifestri:
- astenie
- paloare
- anemie
- scdere ponderal
Anxietate
Cauze:
- incertitudinea fa
de prognosticul
bolii. Manifestri:
- ngrijorare;
- insomnie;
- iritabilitate
S diminueze anxietatea pacientului, s i

se atrag atenia asupra normelor de
via pe care trebuie
s le respecte.
-asigur alimentaia:
regim hidric n primele
zile ale fazelor scurte,
apoi supe de zarzavat
mbogite cu gri i
orez, brnz de vaci,
ou moi, carne fiart,
piure de morcov.
Regimul este sodat.
Regim hipercaloric, n
caz de denutriie, n
perioadele de linite;
supravegheaz
scaunul pacientului i
caracteristicile lui
-furnizeaz pacientului
cunotinele necesare
despre boal, despre
tratamentul de
ntreinere i despre
alimentaia pe care
trebuie s o respecte.
Pacientul este echilibrat

hidroelectrolitic i
nutriional. Prezint
scaun normal
Pacientul
este
echilibrat psihic
-psihotropie este foarte

util pt. a diminua
anxietatea pacientului
Risc de alterare a
strii generale
Cauze:
- hemoragii
- perforaii ale
colonului.
Manifestri:
- deshidratare;
alterarea circulaiei
i respiraiei;
-caexie
Pacientul s prezinte
perioade de acalmie
ct mai lungi, s nu
prezinte manifestri
caracteristice
complicaiilor
-supravegheaz pulsul, Nu
au
aprut
T.A. i le noteaz complicaii, semne
grafic
de deshidratare
-recolteaz produse n
vederea examenelor de
laborator
-supravegheaz
manifestrile
de
deshidratare(aspectul
tegumentelor i al
mucoaselor,
TA,
pulsul, diureza) i
anun medicul dac
constat semnele de
40

deshidratare
-pregtetepacientul
pt.intrvenia
chirurgical la nevoie.
Patologia chirurgical a ficatului i cilor biliare
ngrijirea pacientului cu ciroz hepatic
Ciroza hepatic este o suferin cronic a ficatului, cu evoluie progresiv, caracterizat

prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, esutul conjunctiv structurndu-se n benzi de
scleroz. Hepatitele acute cu virus B i C pot determina hepatite cronice, care apoi
degenereaz n ciroz hepatic.
- persoane cu hepatit viral tip B ,C sau D n antecedente
- persoane consumatoare de alcool
- persoane cu tulburri metabolice( diabet zaharat, supra i sub-alimentaie)
- persoane tratate cu medicaie hepatotoxic
- suferinzi ai unor obstrucii cu infecii n teritoriul cilor biliare, care determin proliferarea
esutului conjunctiv
- femeile la menopauz, tinerii , cauzele fiin necunoscute.
Plan de ngrijire Ciroza hepatic
41
Dg.de nursing
Obiective
Evaluare
Pacientul
s - asigur repausul la pat 16-18 ore Pacientul
prezint
prezinte stare de pe zi n decubit dorsal sau n poziia stare staionar cliconfort fizic, s se adoptat de pacientul cu ascit nic, diureza crete,
amelioreze starea masiv,
Cauza:
care
s-i
faciliteze greutatea corporal
scade.
general n... zile respiraia;
- procesul
administreaz
tratamentul
inflamator hepatic;
cortizonic, diuretic, hepatoprotector,
Manifestri:
lipotrop;
- fatigabilitate;
- pregtete pacientul i materialele
- anxietate;
pentru
puncia
abdominal
- inapeten;
evacuatoare (dac este cazul).
- greuri;
- balonare,
postpran- dial;
- mrimea n
volum a
abdomenului.
Disconfort
abdominal
nu
Deficit de volum de Pacientul s nu pre- recolteaz sngele, urina, pentru Pacientul
zinte hemoragii.
prezint manifestri
lichid
examenele de laborator;
- supravegheaz scaunul, urina hemoragice.
Cauze:
(cantitativ i culoare), icterul
tegumentar, greutatea corporal i le
- epistaxis;
noteaz n foaia de temperatur;
- gingivoragii;
supravegheaz comportamentul
- metroragii;
pa cientului; sesiznd semnele de
- melen;
agravare a strii sale;
- hematemez.
hidrateaz oral pacientul cnd
Manifestri:
nu
vars
i pe cale parenteral n
- alterarea
celelalte
situaii,
cu
soluiii
circulaiei i
glucozate, tampoane cu insulin
respiraiei
alimenteaz cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
educ pacientul i antreneaz
familia pentru a respecta alimentaia
i normele de via impuse n
funcie de stadiul bolii.
Familia
este
Lipsa autonomiei n
-reduce la maxim efortul fizic al implicat
n
ngrijirile personale Pacientul s ating pacientului prin desrvirea la pat, pt. ngrijirea pacientului
un grad maximun ai conserva energia
,i
cunoate
Cauze:
grad maxim de -menine igiena tegumentar, a msurile de ngrijire.
autonomie
n lenjeriei, a cavitii bucale (cnd
-slbiciune
prezint gingivoragii, gust
funcie de stadiul pacientul
amar)
bolii, familia s fie
-epuizare
implicat
n
Manifestri:
ngrijire
42
-incapacitatea de a
se spla i
mbrca,de a merge
la toalet.
Risc de alterare a
integritii
tegumentelor
Cauza:
- respect normele de prevenire a Pacientul

prezint
infeciilor nosocomiale
tegumente
integre
-s se menin - supravegheaz edemele, msoar
integritatea
greutatea corporal
tegumentelor
-supravegheaz icterul
-administreaz medicaie calmant a
pruritului
-pruritul
-edemele
Manifestri:
-leziuni de grataj
Plan de ngrijire Colecistita acuta
Colecistita acut este o inflamaie acut a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar
pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt
secundare unor septicemii sau bacteriemii.
Diagnostic
nursing
de Obiective
Disconfort abdominal
Interveniile
asistentei
Evaluare
Pacientul
s
nu administreaz Pacientul
prezinte dureri n medicaia analgezic stare de
Cauza:
urmtoarele ore
antispastic
confort
procesul
recomandat
de
inflamator
Manifestri:
medic
dureri
n
-asigur
repausul
hipocondrul
drept,
fizic i psihic
cu iradiere n umrul
-pregtete pacientul
drept;
- greuri;
pt.
examenul
- vrsturi biliare;
radiologic al cilor
icter
biliare, dup cedarea
prezint
bine i
43
fenomenelor acute
Hipertermie
Pacientul s aib folosete mijloacele Pacientul este afebril
temperatura
antiinflamatoare
Cauza:
corporal de 36-37 nemedicamentoase
- procesul
grade C
-administreaz
inflamator
medicaia
Manifestri:
antiinfecioas
- temperatura
3940C
-supravegheaz
- frison
temperatura
corporal, pulsul i
TA.
- recolteaz produse
pt.
examene
de
laborator (VSH,HL)
Anxietate
creeaz un climat de Pacientul are o stare
S se amelioreze anncredere empatic
de bine
xietatea.
Cauza:
pregtete fizic
pacientul
pentru
- necunoaterea proginvestigaii.
nosticului bolii
Plan de ngrijire Calculoza biliar

Calculoza biliar este o afectiune ce const n prezena calculilor in vezica biliar. Calculii
biliari sunt depozite solide care se formeaz in vezica biliar sau cile biliare atunci cnd
substantele din bil, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizeaz.
Pacienii pot prezenta un singur calcul biliar pn la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici
sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici
de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crete odata cu vrsta. Incidena litiazei biliare crete
cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, ntre 10 si 15% din barbai sunt afectati, comparativ cu 25 -30%
femei. La copii prezena calculilor este asociat cu anomalii congenitale, malformaii biliare
sau afectiuni. Litiaza biliar este mai frecvent la femei dect la brbai. Explicaia poate
consta n faptul c hormonii estrogeni determin creterea secreiei de colesterol, iar
progesteronul favorizeaz staza biliar.
Dg de nursing
Obiective
Evaluare
44
- asigur repausul la pat pe perioada

S diminueze
Durerile au cedat;
colicii biliare:
durerile colicative i - aplic pung cu ghea n regiunea pacientul nu prezint
Cauza:
vrsturi, nu sunt
vrsturile n... ore hipocondrului drept;
asigur hidratarea i alimentarea n semne de deshidra- procesul patologic.
funcie de perioada evolutiv; 24 ore tare.
Manifestri:
regim hidric i apoi se mbogete
durere colicativ
treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
n hipocondrul drept
- administreaz medicaia antialgic
cu iradiere n umrul
drept;
- greuri;
- vrsturi.
Durere acut
Anxietate
Cauza: necunoaterea
mijloacelor de
diminuare a durerii.
Risc de hipertermie
Cauza:
S se amelioreze aplic metodele de diminuare a

anxietatea n cteva durerii nemedicamentoase
- educ pacientul privind regimul
ore
alimentar i de via pe care s-l
respecte dup diminuarea colicii (s
evite maioneza, smntn, carnea
gras).
Pacientul
s - administreaz
prezinte
antibiotice
temperatura
corporal n limite
normale
tratamentul
Pacientul cunoate
msurile
de
prevenire
a
apariiei colicii
cu Pacientul nu este
febril
secundar
infeciei.
Manifestri:
-creterea
temperaturii peste 37
grade C
Riscul alterrii cirsupravegheaz
temperatura, Nu au intervenit
Pacientul s fie
culaiei i
respiraia, pulsul,TA ,la intervale de complicaii
echilibrat circulator timp egale;
respiraiei
i respirator.
- supravegheaz eliminrile pe toate
Cauza:
cile, fcnd zilnic bilanul
- complicaiile
bolii.
- Manifestri:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterial;
- transpiraii.
-
45
Patologia chirurgical a pancreasului
ngrijirea pacientului cu pancreatit acut
Pancreatita acut reprezint inflamaia acut a pancreasului.Enzimele eliberate interstiial

provoac autolezarea pancreasului.Evoluia este variabil i iniial dificil de prevzut. Forma
acut cataral survine n cursul bolilor infecioase. Cea mai sever form este forma
hemoragic necrotic, care este deseori letal.
Cirsumstane de apariie:
- persoane cu afeciuni ale cilor biliare n special calculi biliari
- alcolici
- persoane care prezint infecii
- persoane cu traumatisme pancreatice
pacieni tratai cu glucocorticoizi
Plan de ngrijire Pancreatita acut
Diagnostic de nursing
Obiective
Evaluare
46
_______
Disconfort
abdominal
Cauza:
procesul
inflamator.
Manifestri:
dureri
supraombilicale
violente,
aprute
brusc;
S se amelioreze
durerile
abdominale, s
nu
prezinte
vrsturi, s fie
echilibrat hidroelectrolit
n...
zile
imobilitate
cu
iradiere dorsal i
restroster- nal;
vrsturi alimentare,
biliare i hemoragice;
meteorism abdominal
Alterare a eliminrii
intestinale
Manifestri:
Pacientul s
prezinte scaun
normal - cantitativ i
calitativ.
asigur repausul la pat

n poziie decubit dorsal;
- aplic punga cu ghea
n regiunea epigastric;
- administreaz
tratamentul prescris antialgic,
sedativ
antiinflamator,
antihemoragic,
antienzimatic;
- asigur
repausul
digestiv; 4-5 zile regim 0
(alimentaie parenteral);
n zilele urmtoare: 400500 ml/24 h, ceai, sup
strecurat; regimul se
mbogete treptat;
- recolteaz sngele i
urina pentru examenele
de laborator;
- educ pacientul pentru
profilaxia secundar a
bolii;
s
combat
obezitatea, alcoolismul,
prnzurile copioase i si trateze corect toate
infeciile
- pregtete preoperator
pacientul cnd se impune
tratamentul chirurgical
-
- supravegheaz scaunul i
noteaz n foaia de
temperatur.
Pacientul nu
prezint
dureri, este
echilibrat
hidroelectrol
itic, se
amelioreaz
starea
general.
Pacientul are
tranzit
intestinal
prezent.
- retenie de fecale i
gaze.
EVENTRATIILE
Eventratiile reprezint iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale
peretelui abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de dou feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de dou feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
47
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;

bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea
intraabdominala;
afeciunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii i operaiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie i care nu respecta vascularizatia i enervatia;
materialele de sutura i infeciile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator i varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului i continutului;
durerea la efort i constipatia, prin aderente ntre intesinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reinem numarul operaiilor, supuratiile postoperatorii i eventuale, afeciuni
asociate care favorizeaza apariia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el const, n indepartarea muschilor drepti abdominali,
datorita slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaia nu se face, mai nainte de sase luni. Se
asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor i dermitelor.
Operaia const n incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se
poate, face n dou moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERATIILE
Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de dou feluri:
-precoce, cand se produc, n primele 3-5 zile, de la operaie i care se insotesc de socul
peritoneal, grav;
-tradive sau fixate, care apar, dup 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale i generale:
-locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic i care, se insotesc de tulburari
respiratorii i cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
-tonificarea peretelui abdominal, nainte de operaie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
-incizii i suturi corecte, care sa respecte vascularizatia i inervatia;
-infasarea peretului abdominal, dup operaie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.
Contuzii abdominale
Competente vizate:
1.Definirea ,clasificarea si recunoasterea tipurilor de contuzii si plagi
48
2.Acordarea primului ajutor in contuzii si plagi
Se definesc:
a)dupa modul de actiune al agentului vulnerant-contuziile pot apare prin:
-Lovire directa simpla,strivire,contralovitura
-Lovire prin efect exploziv,loviri combinate
b)dupa cum actiunea agentului vulnerant se limiteaza la perete sau intereseaza
viscerele,contuziile se impart in:
-Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
-Contuzii cu leziuni viscerale
Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
-se prezinta sub mai multe forme:
-Revarsat sero-hematic subcutanat Morel Lavalle
-Clinic-bombarea tegumentelor,echimoze,tegumente supraiacente reci,cianotice
-Tratament-punctie ,evacuare,antibiotice,pansament compresiv local
-Hematom subaponevrotic-localizat cel mai frecvent in teaca m.drepti abdominali
-Tegumentele bombeaza discret,echimoze la 6-12 ore dupa traumatism,durere spontana si
accentuata de palpare
-Dg.-pe ecografie si punctie exploratorie
-Tratament-punctie evacuatorie,punga cu gheata,prisnite locale cu rivanol
-Hematom properitoneal-tablou fals de iritatie peritoneala,se face tratament chirurgical
-Herniile si eventratiile postcontuzionale-la nivelul zonei contuzionate :tumefactie dureroasa
,cu echimoze tegumentare,mobila si reductibila;tratament-chirurgical
Contuzii abdominale cu leziuni viscerale-au drept complicatii:
-Sdr.de hemoragie interna
-Sdr.peritoneal
-Forme clinice tardive:hemoragie intraperitoneala in 2 si 3 timpi,ocluzie
intestinala,pancreatita posttraumatica,etc.
Hernia crurala (femurala)

-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin partea interna a inelului femural,deci inauntrul
vaselor femurale,in exteriorul spinei pubisului.
-este mai frecventa la femei si are o mare tendinta la strangulare
-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca tumora herniara se gaseste dedesubtul
arcadei crurale
-tratament-chirurgical
Hernia inghinala
Este mult mai frecventa la barbati;ea se produce prin canalul inghinal (canalul pe unde
testiculul impreuna cu anexele sale coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).
Etiopatogenie
49
-de-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-musculara,pe unde

peritoneul,impins de un organ abdominal(o ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul
executarii unor eforturi mari in canalul inghinal
-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune dificila in caz de adenom
de prostata ,eforturi de defecatie la constipati,eforturi de tuse
-pot fi unilaterale sau bilaterale
Simptomatologie
-durere-in regiunea inghinala sau inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit dorsal;cand
durerea este permanenta si puternica inseamna ca hernia s-a strangulat
-prezenta unei tumori in canalul inghinal sau/si in scrot,elastica la palpare , reductibila in
ortostatism si care dispare in decubit dorsal;cand tumora este ireductibila inseamna ca este
strangulate
-prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte ansa care iese din abdomen in
canalul inghinal si care poate cobori in scrot;la efortul de tuse se percepe impulsul la tuse
Tratament
-chirurgical-incizie,gasirea sacului herniar,introducerea organelor herniate in
abdomen,rezecarea sacului herniar,sutura acestui sac la baza
Herniile
Def.Iesirea partiala sau totala a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din invelisul
lor normal,printr-un canal sau orificiu preexistent(congenital) sau creat de catre impulsul
continuu pe care-l exercita organul care herniaza.
Clasificare
-hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
-hernia hiatala
-hernia de disc-hernierea unui disc intervertebral in spatiul epidural
-hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a unui traumatism
-hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei portiuni din peretele costal
-hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat accidental(la sportivi),a unei
portiuni din muschi
Peritonita
Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea unui sdr.patologic ce impune un tratament de
urgenta,adecvat cauzei care a produs peritonita.
Etiopatogenie
-Peritonita acuta difuza secundara-este determinate de patrunderea germenilor pe mai multe
cai:
-Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui process patologic al acestuia
-Prin perforarea unui
organ cavitar datorita unui traumatism abdominal
-Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerant(arma alba,glonte)
-Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena
-Pe cale genitala la femei
50
-Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si la copii;insamantarea se face pe cale

hemtogena sau limfatica,de la focare situate la distanta de abdomen;germenii cei mai intalniti
sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafilococul
Simptomatologie
-Semne locale-Durerea extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat
-strigatul Douglas-ului-durere vie declansata de palparea peritoneului prin intermediul
peretului vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe peretele abdominal
-Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor abdominali
contractati reflex (abdomen de lemn)
-Apararea musculara
-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei semilune
intre cupola diafragmatica si ficat
Semne generale
-Alterarea starii generale
-TA scade,tahicardie,febra
-Facies tipic-agitat,palid,transpirat
Investigatii
-Leucocitoza
-Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine
Tratament
-principii generale:
-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o
interventie completa
-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si introducerea
tuburilor de dren
-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine
-Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala
Plagi abdominale
Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.
Clasificare/etiopatogenie
-Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:
-Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ
-Cu leziuni viscerale
-Cu leziuni complexe
-Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:
51
-Simple-fara leziuni viscerale

-In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)
Examen clinic
-trebuie sa se
faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare
-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim bilant al leziunilor
-Inspectia-poate constata:
-Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii
-Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)
-Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice
-Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc gastric,bila,continut fecaloid,,urina)
-Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor
-Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea musculara
-Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea usoara cu degetele
flectate(semnul clopotelului)
-Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din
cazuri
-Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la palparea fundului de sac
Douglas,bombarea acestuia sau impastarea dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal
Explorari paraclinice
-Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de coagulare,ex.urinii
-Ecografia,CT
-Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii lor la
antibiotice
Tratament-in functie de organul afectat
Furunculul
Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de
par,data de stafilococul auriu.
Etiopatogenie
-apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la
cei din chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin
scarpinare sau printr-o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda
sebacee aferenta
-Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc
mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea
-Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave
epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvina
Simptomatologie si evolutie
-orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura
locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala)
-la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se
simte o induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere
52
vie;in centru acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate
forma o flictena ce contine o cantitate mica de lichid
-evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par
se elimina si se vede clar o zona alb-galbena
-apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee
limfatice (dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si
durerosi(Ap satelita)
Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a tesuturilor necrozate
Hidrosadenita
Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al
furunculului.Se dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in
nr.mare.
Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale
sau micile excoriatii,pot determina aparitia ei.
Tratament
-incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros
-tratament general (antibiotice ,vitamine)
-are mare tendinta spre recidiva
Abcesul cald
Etiopatogenie
-Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita
unei plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici
facute prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se
dezvolte in profunzime.
-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu
materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale
hematogena sau limfatica .
-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul
,abcesul nu are un microb specific .
Simptomatologie
-semne locale cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie
,livida si apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil
sa se faca o punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine
-semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie
-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta
Evolutie
-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza
spontan
-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si un flegmon sau se imprastie
pe cale limfatica sau sangvinaabcese in diverse organe sau septicemie
53
Tratament
-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv
-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian
Flegmonul
Este o inflamatie difuza ,rezultata in urma unei inoculari microbiene de o virulenta foarte
crescuta si in cantitate mare .Spre deosebire de abces,infectia nu are tendinta de limitare ,de
aceea starea bolnavului se altereaza foarte repede.
Etiologie
-Urmarea unei infectii intrate in organism prin plagi (zdrobiri de tesut)
-Cel mai frecvent germene este streptococul si foarte des ,germeni anaerobi(asocieri)
Simptomatologie
-Stare generala grava,cu febra > 40 grade ,cu oscilatii mari seara fata de
dimineata,frisoane,vomismente
-Local-durere vie,palparea evidentiaza la inceput o impastare difuza ,apoi o zona fluctuenta
,apare o limgangita intensa si Ap satelita
-Regiunea cu flegmon nu poate fi miscata din cauza durerii
-Leucocitoza
Tratament
-Local-incizie larga,evacuatoare,drenaj,contraincizii+o lunga perioada de pansamente
-General-antibiotice cat mai precoce pe baza antibiogramei ,perfuzii cu SG,SF,vitamine(in
special vitamina C)
Erizipelul
Este o inflamatie a pielii care intereseaza dermul ,produsa de streptococ,foarte contagioasa.
Etiologie
-este rezultatul inocularii in derm a streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii unei plagi mai
mari,neglijate sau chiar a unor mici zgaraituri
-are tendinta la recidiva
Simptomatologie
-Temperatura ce creste brusc la 39-41 grade ;puls slab,rapid
-Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea din jurul plagii sau a portii de intrare a infectiei
devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa
-Marginile erizipelului sunt proeminente (inalte),cu aspect de placard
-De la nivelul placardului pleaca trenee de limfangita +Ap satelita
Tratament
-Profilactic-cel mai eficace
-Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie Penicilina 4 mil.u./zi la adult
-Local-badijonari repetate cu tinctura de iod
-In caz de intoxicatie accentuata,se face reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine
NU NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA(INCIZII)!!!
Gangrena gazoasa (G.G.)
Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza
masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
-Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute dupa
traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e suprimata si in
54
plaga au patruns resturi de imbracaminte sau

pamant
-Germenii anaerobi implicati:bacilul perfringes,bacilul edemului malign si clostridiile ;G.G
netratata evolueaza rapid spre septicemie;microbii nu patrund in sange deci NU VOM GASI
IN HEMOCULTURA O BACTERIEMIE !!
Simptomatologie
-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident
-Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea devine
livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE INSISTENT
SA-I FIE LARGIT SAU SCHIMBAT!!
-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se
evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea este
rece
-BOALA ESTE FOARTE CONTAGIOASA!!astfel incat personalul sanitar care efectueaza
pansamente trebuie sa ia masuri speciale de dezinfectie :materialul moale folosit este trimis
la crematoriu iar instrumentarul este sterilizat
-BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI DE CEILALTI!!
-Odata cu extinderea G.G.,starea generala se altereaza foarte rapid :fata pamantaie,ochi
excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie initiala apoi inconstienta ,temperatura creste
la 40-42 grade ,puls filiform ,tahipnee,colaps,moarte
Tratament
-Profilactic-CEL MAI IMPORTANT!!-RESPECTAREA MASURILOR DE ASEPSIE;cand in
unitatea sanitara vine un bolnav cu o plaga plina de sfaceluri ,pamant,resturi alimentare
primul gest va fi ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i facem o toaleta chirurgicala
foarte riguroasa ,sa-i extragem tesuturile mortificate si sa ne asiguram ca beneficiaza de o
circulatie arteriala buna ;ori de cate ori vascularizatia intr-o extremitate este compromisa
definitiv ,se va recurge la amputatie
-Curativ
-chirurgical:debridari largi,excizii ale tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul membrului
;plagile vor fi spalate cu multa apa oxigenata si lasate larg deschise ;in caz de evolutie
extensiva ,se amputeaza membrul ,la distanta de focar,in plin tesut sanatos,circular,fara
sutura
-general-simultan:echilibrare hidroelectrolitica ,hemodinamica si metabolica prin perfuzii cu
SG 5-10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina umana;sedare cu morfina ,novocaina sau
barbiturice ;oxigenoterapie hiperbara;Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m. sau
i.v.+metronidazol
Antraxul (carbunele-pustula maligna)
Este o boala infectioasa produsa de bacilul carbunos (rezista pana la 120 grade).
Etiologie
-sursa de infectie :cadavrele animalelor moarte de carbune si aruncate pe camp sau
ingropate superficial;poate apare ca o imbolnavire profesionala la cei ce manipuleaza carne
sau piei provenite de la animale bolnave(ciobani,macelari,tabacari,etc.)
Patogenie
-infectarea se poate face pe 3 cai:
-tegumentara-rezulta carbunele cutanat sau
pustula maligna-98 % din cazuri
-digestiva-rezulta carbunele intestinal
55
-respiratorie-aspect de pneumonie
-indiferent de calea de infectare ,ele se pot complica cu septicemia carbunoasa si
meningoencefalita purulenta si hemoragica
Simptomatologie
-pentru antraxul cutanat
-locala-pustula maligna(buba neagra)-apare la locul de inoculare,cel mai des pe
maini,antebrat,brat,fata,gat;in 1-2 zile apare o macula pruriginoasa;la 24-48 ore apare o
vezicula cu lichid serosangvinolent sau purulent care prin grataj se sparge si rezulta o
eroziune dermica galbuie sau rosietica ce devine rapid neagra ,marginita de un inel de
vezicule ;ea este insotita de un edem perilezional important,nedureros
-generala-initial minore:febra care ajunge la 40-41 grade,frison,cefalee,dureri in
membre,astenie,tahicardie,hTA,varsaturi,diaree,oligurie
-netratat,bolnavul intra in septicemia,colaps,coma,moarte
Tratament
-profilactic-masuri de protectie a muncii in industria carnii,blanariei,tabacariei;animalele vor fi
vaccinate preventive
-curativ:
-local-pansamente sterile
-general-ser anticarbunos 60-100 ml/24 ore in pustula maligna si 100-200 ml in celelate
forme;antibioticoterapie cu Penicilina G in doze de la 2 milioane unitati pana la 20 mil.-i.m. si
i.v.
Tetanosul
Este o boala infectioasa manifestata printr-o hiperexcitabilitate generala,cu contractii
musculare spasmodice ,tonice,dureroase,paroxistice.
Etiologie
-Bacilul tetanic(anaerob) ce se gaseste in praf si pe/sub pamant pana la o adancime de 30
cm
-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla
intepatura ,in plagi infectate inchise
Patogenie
-bacilul tetanic,odata patruns in organism,se
cantoneaza la locul de intrare ,se inmulteste si elibereaza o toxina foarte puternica numita
exotoxina tetanica;aceasta se imprastie in tot organismul ,fie de-a lungul nervilor periferici,fie
pe cale sangvina ,producand o intoxicatie grava ,urmata de moarte
Simptomatologie
-perioada de incubatie =15 zile
-plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu are tendinta la cicatrizare,are un aspect
uscat,negricios si aton
-cefalee,greata,anorexie,somnolenta marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica atingere a
corpului
-cu atentie se pot observa contractii mici,repetate,spontane sau declansate de medic,ale
maselor musculare din vecinatatea plagii
-temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie
56
-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe intai
la grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin
contractura maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios = risus
sardonicus) si apare opistotonusul
-fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta si rezulta retentie de urina si materii
fecale;temperatura creste la 41-42 grade moarte prin asfixie datorata contracturii muschilor
respiratori si spasmului glotei
-uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga se
vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci peste ani de zile,ca urmare a unei operatii in
zona respectiva sau a unui traumatism care a produs o plaga
Tratament
I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor tetanigene-vaccinare diferentiata:
imunizare in prima copilarie-se face cu trivaccin DTP:
-la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml DTP la cate 4 saptamani diferenta
-intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)
-la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT
imunizare activa la cei ce nu au fost vaccinati in copilarie se face cu ATPA:2
inoculari de 0,5 ml DTP la interval de 4 saptamani
-rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA
-rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA
profilaxie antitetanica a nou-nascutului se face prin inocularea mamei in luna a
VI-a de sarcina cu 0,5 ml ATPA
II.Profilaxia la bolnavi cu plagi tetanigene:plagi intepate cu aschii,cuie,spini,prin muscatura
de animale ,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi deschise ,avort empiric,arsuri de
grd.2 si 3 sau orice plaga murdarita cu pamant,praf:
-se face curatirea chirurgicala a plagilor ,extragerea si curatirea de corpi straini ,spalarea cu
apa oxigenata ,KnMnO4+penicilina G 2-3 milioane/zi-7-10 zile
-masurile de profilaxie specifica se aplica diferentiat:
persoanele sigur vaccinate antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.
persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure ser antitetanic in
doza unica de 3000-15000 cu desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in alta zona decat
serul antitetanic + inca 2 inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile
seroprofilaxia antitetanica la nou-nascut-se face doar cand nasterea s-a produs in
conditii neigienice se administreaza o doza unica de 500 unitati ser antitetanic si zilnic cate
400000 unitati Penicilina G-timp de 7-10 zile ;daca b.este allergic la ser ,se adm.numai ATPA
si Ig antitetanica umana in doza unica de 200 u.la copil i.m.si 400-500 u.la adult
III.Tratament curativ-in serviciile de boli infectioase
Septicemia
57
Este o infectie acuta generalizata in care, din unul sau mai multe focare septice existente in
organism,se descarca repetat in circulatie germeni patogeni si toxine microbiene .
Etiologie
-germeni aerobi si anaerobi
-este determinata de patrunderea in sange a germenilor din abcese ,flegmoane mari si
profunde ,netratate la timp dar apar si in urma unor infectii limitate dentare,amigdaliene
,otice,renale,apendiculare,etc
Simptomatologie
-stare generala alterata toxica :frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie,dispnee,stare de
semiconstienta ,febra hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate
-leucocitoza,albuminurie,hemocultura pozitiva in plin frison
-semnele locale permit uneori depistarea sursei generatoare de septicemie :flegmon fesier
,abces apendicular ,plaga infectata,etc.
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical
+ antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon
Septicopioemia
Este o infectie generalizata in care exista foarte multe focare metastatice purulente localizate
in special in plamani,rinichi,splina,creier.oase,cavitatea abdominala .
Simptomatologie
-cea de la septicemie + prezenta focarelor infectioase multiple descoperite prin diferite
manevre clinice,ex.radiologic sau interventii chirurgicale
Prognostic-prost,mai ales daca germenii sunt rezistenti la antibiotice si daca organismul are
o rezistenta scazuta
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical
+ antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon
TBC Ganglionara
Este consecinta unei infectii TBC care evolueaza sau a evoluat intr-un organ.Poate sa
evolueze ca o boala de sine statatoare chiar dupa ce focarul primitiv s-a linistit sau s-a
vindecat.
Simptomatologie
58
-prezenta uneia sau a mai multor tumorete,insirate de-a lungul lantului limfatic
respectiv:gat,axila ,regiunea inghinala,etc.;la inceput ,ggl.sunt tari si de marime medie ,apoi
cresc in volum,mijlocul lor se ramoleste si apare un mic abces rece si devin mai moi;cateva
saptamani,ggl.evolueaza independent unul de altul,se palpeaza bine si seamana cu niste
margele pe ata;ulterior se aduna si adera la tesuturile vecine si contin puroi(cazeum)
-starea generala se altereaza :subfebrilitate ,VSH crescuta,,leucocitoza (predomina
limfocitele)
-pielea se subtiaza si se perforeaza lasand sa se evacueze puroi cremos,galbenverzui,continand grunji alb-galbui (cazeum)
Tratament
-profilactic-copilul trebuie vaccinat imediat dupa nastere cu BCG
-curativ-antibiotice si tuberculostatice(Hidrazida,Rifampicina,Streptomicina,etc.)
-alimentatie bogata in vitamine,calciu;odihna,cure repetate la munte
-tratament chirurgical-cand adenopatia nu are tendinta la retrocedare ci tinde spre ramolire.
Abcesul rece
Este urmarea evolutiei unui proces tuberculos osteoarticular,ganglionar sau pleural.
Simptomatologie
-formatiune tumorala relativ moale ,voluminoasa ,continand 1-2 l puroi sau mai mult
-nu prezinta semnele tipice ale unei inflamatii ci doar tumefiere,cu evolutie lenta
-se poate suprainfecta cu germeni banali
Tratament
-abcesele mici se vindeca in momentul in care procesul tuberculos determinant se vindeca
-repaus ,vitaminoterapie ,antibiotice
-punctie :se goleste puroiul si se introduc in cavitate Streptomicina si Hidrazida
59
60

Curs Chirurgia Generala DR - Klara Sarbu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Chirurgia Generala DR - Klara Sarbu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infeciile chirurgicale reprezint reaciile organismului fa de ptrunderea de germeni i

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tiat esuturi:

lame de bisturiu de unic folosin

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

II. Instrumente pentru hemostaz:

pens Kocher dreapt, curb

pens Mickulicz (de histerectomie)

(pt pensarea vaselor fine)

pens Pan adevrat

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

pens buldog (Dieffenbach)

pens de pedicul renal (Guyon)

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostaz, port-tampon):

pens Museux (de col)

pensa de coprostaz Peyer

pensa porttampon (de

Altele: pens Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

pens anatomic fr dini

4. Pense de fixat cmpuri sterile (racisau crbu)

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

IV. Instrumente de deprtat esuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

valv abdominal Kelly

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Altele: deprttor Dartigues, deprttor Hrynkschak (n chirurgia urologic), etc..

portac pens Mayo-Hgar

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

3. Agrafe i aplicator de agrafe:

agrafe Michel (copci)

Agrafele se utilizeaz pentru apropierea marginilor plgii.

sond metalic uretral feminin

dilatator de col Hgar

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

pens de calculi Desjardins

VII. SONDE CHIRURGICALE

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

sond Folley (cu o cale, cu 2 ci)

Pregtirea preoperatorie a bolnavilor

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Primirea bolnavilor in sectie.

Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a

Ingrijirile din preziua operatiei

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

1. ngrijirile bolnavilor operai cu anestezie general

A. ngrijirile acordate pn la instalarea bolnavului la pat

1.Pregtirea camerei 1.1.Se aerisete ncperea.

Scoala Postliceala Sanitara Laureatus2015

1.1. Apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea

10. Evacuarea vezicii