SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE Subiectul nr.

1/a
INFECTII NOSOCOMIALE DEFINIIE Infectiile nosocomiale sunt infectiile contactate in spital MASURI PROFILACTICE - agenti patogeni (microbi, virusi, bacteria, paraziti, viermi) - educatia - igiena corecta a mainilor - echipament de protective: halat, papuci inchisi, masc inclusiv cand suntem racite si ochelari de protectie cand e carantina, mnusi, sterilizarea instrumentarului

Subiectul nr. 1/b

LEZIUNI ELEMENTARE ALE TEGUMENTULUI (PIELII) Macula pata de culoare Ex: Eritem (arsuri de gradul I)

Papula

Este o mic proeminen (ridictur) circumscris, pe suprafaa pielii, avnd un coninut solid
Ex: Rujeola

Vezicul Pustula

Este o leziune tegumentara caracterizata prin acumulare de lichid seros Este o vezicula cu puroi la nivelul pielii

Ulceratia Este o leziune elementara tegumentara sau mucoasa (distrugerea unui tesut-necroza) Nodululii Sunt mici dilatatii pline cu un lichid clar, cu consistenta gelatinoasa, ce apar ca niste formatiuni
rotunde, de cele mai multe ori pe mana si la nivelul incheieturii mainii. Pot aparea si la nivelul membrelor inferioare, articulatiilor, genunchilor sau umerilor.

Crusta Scoame

Este o leziune elementara secundara, datorita uscarii unor serozitati provenite dintr-o ulceratie Este o cojita fina ce se dezlipeste de pe suprafata intacta a pielii

Subiectul nr. 2/a

IGIENA MAINILOR: Mainile constituie cai de transmitere pentru aproape orice fel de agenti patogeni de la un pacient la altul, sau de la un membru al personalului la pacient. Astfel, igiena mainilor este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiei. Pentru a proteja pacientii de infectiile intraspitalicesti, igiena mainilor trebuie sa se realizeze periodic si complet. Intr-adevar, mainile curate si sanatoase, cu pielea intacta, cu unghiile taiate, si fara inele minimalizeaza riscul contaminarii. Nu numai unghiile artificiale pot f i adevarate depozite de microorganisme ci si mainile aspre si cu pielea crapata. Materiale necesare: sapun sau detergent apa calda prosoape de hartie optional: agent antiseptic pt spalare, alcool-pentru mainilecrapate, perie de unghii, burete de plastic, dispozitiv de curatare acuticulelor.

Subiectul nr. 2/b

VARICELA Definitie: Varicela este o erupie tegumentara Manifestari de dependenta: - hipertemie - prurit - st. generala alterata - confort alterat - risc de infectii tegumentare - risc de complicatii

Subiectul nr.3/a
TESTUL DE TOLERANTA LA GLUCOZA ORALA 1. Oral - 75-100gr.glucoza se dizolva in 300 ml apa si se bea in interval de 5 min. - In 30 min. nivelul este crescut (pancreasul actioneaza si elimina insulina) - La 2-3 ore, un om sanatos, isi revine Atentie! - regim 2-3 saptamani (carbohidrati) - nu mananca timp de 8 ore 2. Intravenos - Pe parcursul acestui test, pacientul trebuie monitorizat Incidente: - Hiperglicemie - Hipoglicemie - Pacientul poate deveni agitat

Subiectul nr. 3/b

NEUROPATIA DIABETICA - este o consecinta a DZ Simptomele neuropatiei diabetice: - aceste manifestari afecteaza SNP deficit motor si senzitiv - hipotonie (diminuarea tonusului muscular, responsabila de o slabire a muschilor) - astenie - tulburari de sensibilitate

Subiectul nr. 4/a

RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA STERILA PRIN METODA NEINVAZIVA deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va explica cu multa atentie pacientului tehnica de recoltare se va spune pacientului sa merga la toaleta si sa-si dezbrace complet partea inferioara a corpului apoi sa se spele pe maini daca este barbat va sta in picioare in fata scaunului de toaleta ca pentru urinat, iar daca este femeie se va aseza cat mai in spate pe vasul de toaleta si cu picioarele cat mai desfacute pacientul/pacienta isi va spala cu apa si sapun zona genitala si meatul urinar apoi se va sterge de 3 ori cu comprese imbibate in solutie antiseptica se indica femeilor sa-si separe labile cu o mana iar cu cealalta sa se stearga cu compresa sterila imbibata in solutia antiseptica din fata spre spate, repetand de trei ori gestul, de fiecare data cu compresa diferita; cu cea de-a treia compresa se va sterge in jurul meatului urinar se indica barbatilor sa retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine meatul urinar si sa mentina glandul retractat pe parcursul urinarii si recoltarii probei se indica femeilor adoptarea pozitiei cu picioarele cat mai departate si mentinerea labiilor desfacute pe parcursul urinarii si recoltarii probei dupa spalare si dezinfectare pacientul/pacienta poate incepe sa urineze; apoi,fara a se opri mictionarea, se ia recipientul pentru proba,se pune in dreptul jetului urinar si se recolteaza circa 30-50 ml, indepartan du-se apoi din calea jetului urinar se pun manusile se ia recipientul de la pacient si se insemneaza capacul; se va evita sa se atinga marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini se va eticheta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de proba daca se va cere urocultura, trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si probase va trimite la laborator imediat pentru pacientii imobilizati la pat tehnica recoltarii este aceeasi, dar se va folosi plosca/urinarul pentru a putea urina la pat

..

Subiectul nr. 4/b

INFECTIA URINARA
Manifestari de independent - senzatie de arsura la urinare - usturimi la urinare - prurit - coli - la barbati gonoree - dureri lombare si in zona abdomenului inferior

Subiectul nr. 5/a

RECOLTAREA PROBELOR DIN OCHI: Materiale necesare: - manusi sterile - solutie - salina - comprese

Recoltare:
se spala mainile si se pun manusi sterile se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie salina si comprese de tifon, din inauntru in spre afara se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste conjunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza proba (data, ora, pt.ce s-a facut recoltarea, numele) si se trimite la laborator

! NU se folosesc antiseptice
..

Subiectul nr. 5/b

Definitie Nevoia de a comunica Este o necesitate a unei fiinite umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune in miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa se faca accesibile unei alteia, sa reuseasca sa puna, sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile, experientele si informatiile Cum se ajunge la acesta nevoie? Mediu extern - Neliniste - inactivitate - lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale - anxietate - incetinirea dezvoltarii gandirii - halucinatii = perceptii fara obiect - izolare singuratate Mediu intern - DUREREA ..

Subiectul nr. 6/a

RECOLTAREA PROBELOR DIN URECHI: Materiale necesare: - manusi - solutie salina - comprese de tifon Recoltare: - se spala mainile si se pun manusile - se curata cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie salina si comprese de tifon

Subiectul nr. 6/b

Definitie Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii A te preocupa in scopul de a te realize este o necessitate a oricarui individ de a infaptui activitati care-I permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. Actiunile pe care le infaptuieste ii permit sa-si dezvolte simtul creator sis a-si foloseasca potentialul la maxim. - Daca e apt sau nu pentru munca ..

Subiectul nr. 7/a

CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR: Medicamentele pot fi administrate pe diverse cai: - calea de administare mucodermica: administrare oculara,vaginala, nazala, auriculara, ,orofaringeal (inhalatii) - calea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare, intraevenoase - cale de administrate endotraheala: administarea medicamentelorin sistemul respirator cu ajutorul sondei nazo-gastrica - cale de administare epidurala: administare de medicamente rahiestezie (anestezic sau analgezice opioide) printr-un cateter introdus peridural ......

Subiectul nr. 7/b

HEMORAGIILE CUTANATE a) peteiile b) echimozele - Mica leziune rosie sau albastruie a pielii sau mucoaselor - (sau vanataile) se prezinta clinic sub forma unor pete de culoare rosu-violaceu, cu margini
bine conturate si cu intindere variabila (in functie de dimensiunile agentului traumatizant) c) hematoamele - sunt hemoragii subcutanate colectate care bombeaz suprafaa cutanat. ......

Subiectul nr. 8/a

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTRARECTAL : Materiale necesare: - supozitoarele rectale sau tubul de unguent cu un aplicator special - manusi - lubrefiant - comprese Administrarea supozitoarelor: - pacientul este pozitionat in decubit lateral stang cu piciorul stang intins in spate si dreptul flectat si se acopera expunandu-i doar zona fesiera - se pun manusile, se scoate supozitorul si se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de apa - se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul - se indica pacientului sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce anxietatea si disconfortul in timpul insertiei - folosind indexul de la cealalta mana se va introduce supozitorul aproximativ 7 cm pana trece de sfincterul anal intern

Subiectul nr. 8/b

PREGATIREA PACIENTULUI INAINTEA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR a) pregatirea psihica informama pacientul despre medicamentul care trebuie urmat si asupara efectelor terapeutice si a eventuarelor efecte secundare

b) pregatirea fizica - pacientul este asezat in pozitia corespunzatoare (sprijinit,sezand) depizand de starea de sanatate. ......

Subiectul nr. 9/a

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINALA: Medicatia vaginala cuprinde supozitoare, ovule, creme, geluri si unguente. Administrarea supozitoarelor pe cale vaginala: - se scoate supozitorul din invelis si, daca este necesar, se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de apa - se pun manusi si se evidentiaza vaginul - cu un aplicator sau cu ajutorul indexului se introduce supozitorul apoximatov 5 cm in interiorul vaginului - miscarile de introducere ale medicamentelor intravaginale trebuie sa fie initial in jos, spre coloana vertebrala si apoi in sus si in spate, spre cervix) Administrarea de creme, geluri sau unguente pe cale vaginala: - acestea sunt insotite intotdeauna de un aplicator special care se ataseaza la tubul de unguent, crema, gel care se va presa usor pentru eliberarea cantitatii dorite - se pun manusile, se expune vaginul si se aplica intocmai ca la supozitoare

Subiectul nr. 9/b

CANDIDOZA VAGINAL Definitie Candidoza vaginala este o afectiune caracterizata prin inflamatia mucoasei vaginale. Candidoza vaginala este produsa de o ciuperca numita Candida albicans, ciuperca ce traieste in mod normal in flora vaginala avand rolul alaturi de alte microorganisme si mecanisme fiziologice in curatarea si mentinerea imunitatii vaginale. Cele mai frecvente simptome ale candidozei constau in primul rand in modificarea caracteristicilor secretiilor vaginale, dar sunt si alte simptome asociate: modificarea secretiti vaginale la nivelul tuturor caracteristicilor sale: miros, consistenta si abundenta. Astfel, secretiile devin mai abundente, au un miros intepator si aspect adesea branzos, daca nu albicios. Aceste secretii apar indiferent de perioada ciclului menstrual in care femeia se afla. disconfort vaginal in timpul actului sexual: durere, mancarime, intepare, senzatie de arsura, simptomele variaza; prurit vaginal si vulval, chiar si pe labii (senzatie de mancarime); uneori la examenul vizual femeia prezinta leziuni de grataj (scarpinare);

Subiectul nr. 10/a

ADMINISTRAREA MEDICATIEI PE CALE NAZALA:

Medicatia pe cale nazala poate fi sub forma de picaturi, spray sau aerosoli (folosind un nebulizator). Alte tipuri de medicamente folosite pe aceasta cale sunt antisepticele, anestezicele si corticosteroizii Administrarea de picaturi nazale: - pentru a i se adm. picaturi, pacientul trebuie pozitionat culcat cu capul usor inclinat spre zona afectata. - se fixeaza o nara ridicand-o usor si asezand picuratorul exact la orificiul de intrare. Picuratorul se va indrepta in sus si spre linia mediana a nasului, mai degraba decat in jos pentru ca medicamentul sa se duca inspre spatele cavitatii nazale nu in gat. - se introduce apoi picuratorul aproximativ 1 cm in nara fara a o atinge si se adminsitreaza doza prescrisa de medicament. - pentru a evita ca medicamentul sa curga afara din nara se indica pacientului sa-si mentina pozitia inca 5 minute de la administrare si sa respire pe gura, permitand astfel medicamentului sa efectueze constrictia mucoasei si sa diminueze congestia nazala. - pacientul poate expectora in tavita daca medicamentul a ajuns in gura sau gat. - se va sterge cu o compresa curata excesul de medicament de pefata pacientului, daca este cazul - se va spala picuratorul cu apa calda si va fii lasata sa se usuce, fiind indicat sa se foloseasca doar la acelasi pacient. Administrarea de spray-uri nazale: - pacientul este pozitionat fie ridicat cu capul dat pe spate, fie culcat, cu umerii ridicati, capul din colo de marginea patului, in hiperextensie. Se va sprijini capul pacientului astfel pozitionat. - se inlatura capacul spray-ului - se astupa o nara a pacientului si se introduce capatul flaconului in cealalta nara - pacientul este instruit sa inhaleze eliberand concomitent un o doza de medicament repede si ferm, dupa care pacientul va expira pe gura. - daca este necesar se va repeta manevra in aceeasi nara sau in cealalta - pacientul este instruit sa isi mentina pozitia inca cateva minutedupa administrare, sa inspire bland pe nas si sa expire pe gura, saevite sa isi sufle nasul cateva minute. Administrarea de medicamente sub forma de aerosoli: - pacientul este rugat sa-si sufle nasul - se agita flaconul inainte de utilizare si se indeparteaza capacul - se tine flaconul intre degetul mare si aratator - se indica pacientului sa isi dea capul pe spate si se introduce capatul flaconului intr-o nara in timp ce o acoperim pe cealalta - se elibereaza o doza de medicament printr-o miscare ferma sirapida - se agita din nou flaconul si se introduce si in cealalta nara

..

Subiectul nr. 10/b

SINUZITA Definitie
Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei care captuseste sinusurile.

Semne si simptome:
Pacientul prezinta - durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, - secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. - stare generala de rau,

usoare stari febrile.

Subiectul nr. 11/a

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU VSH (vireza de sedimentare a sg) Asistenta medicala pregateste materialele necesare: - seringa de 2ml de unica folosinta - ace sterile de unica folosinta; - solutie de Citrat de Na 3,8%; - perinita, - musama - eprubete, - tavite renale, - garou, - vata, - alcool 70o. Se pregateste pac. psihic, si fizic explicandu-i cu 24h inainte necesitatea efectuarii examinarii. Se anunta sa nu manance si sa pastreze repaos fizic. EFECTUAREA TEHNICII - asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun; - imbraca manusile sterile; - aspira in seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%; - aplica garoul pacientului pentru a pune in evidenta vena; - punctioneaz vena si desface garoul; - aspira sange pana la 2ml (1,6ml); - retrage acul si aplica un tampon cu alcool; - scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent; - aseaza eprubeta in stativ; - ingrijeste pacientul dupa punctie; - pregateste produsul pentru laborator, completand buletinul; - eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor; - reorganizeaza locul de munca. ..

Subiectul nr. 11/b

Definitie

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sg in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop de a transportul substantelor nutritive si a oxigenului in tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organelle evacuatoare

Subiectul nr. 12/a

RECOLTAREA SECRETIEI SI A EXUDATULUI FARINGIAN DEFINITIE: Exudatul faringian este un lichid, rezultat in urma unui proces inflamator faringian TEHNICA
este indicat ca bolnavul sa fie "a jeun" sau la cteva ore dupa masa. se recolteaza naintea nceperii unui tratament cu antibiotice sau cu sulfamida asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool isi pune masca de protectie invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat apasa limba cu spatula linguala cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale se introduc n eprubeta port-tamponul cu produsul recoltat; se transporta produsul de laborator evitand suprainfectiile instrumentarul folosit se curata si se spala cu apa curenta si sapun, se introduce n solutie dezinfectanta si se pregateste pentru sterilizare. - se noteaza data recoltarii , numele si prenumele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea - daca sau facut insamantare sau nu NU SE ATINGE SALIVA SI NICI DANTURA

Subiectul nr. 12/b

Definitie

Nevoia de a bea i a mnca

Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

Subiectul nr. 13/a

INJECTIA INTRADERMICA Injecia intradermic : administrarea de soluii medicamentoase lichide n organism cu ajutorul unui ac care traverseaz zonele lipsite de foliculi piloi. Scop Explorator - intradermoreacii la tuberculin, la diveri alergeni Terapeutic - anestezie local - desensibilizarea organismului n cazul alergiilor Locul de elecie: faa anterioar a antebraului Locuri de administrare: zone lipsite de foliculi piloi -faa anterioar a antebraului -faa extern a braului i a coapsei -orice regiune n scop de anestezie Soluii administrate: - izotone , uor resorbabile, cu densitate mic Resorbia: - foarte lent Tehnica: - asistenta i spal minile - dezinfecteaz locul injeciei - se ntinde i imobilizeaz pielea cu policele i indexul minii stngi - se prinde seringa n mna dreapt (ntre policele i mediul minii drepte) i se ptrunde cu bizoul acului ndreptat n sus n grosimea dermului - se injecteaz lent soluia prin apsarea pistonului - se observ, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocal, avnd un diametru de 5-6 mm i nlimea de 1 -2 mm - se retrage brusc acul, nu se tamponeaz locul injeciei reorganizarea ngrijirea ulterioar a pacientului - este informat s nu se spele pe antebra, s nu comprime locul injeciei - se citete reacia n cazul intradermoreaciilor la intervalul de timp stabilit Incidente - revrsarea soluiei la suprafaa pielii, avnd drept cauz ptrunderea parial a bizoului acului n grosimea dermului - lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coaj de portocal), cauza- ptrunderea soluiei sub derm - lipotimie, stare de oc cauzate de substana injectat - necrozarea tegumentelor din jurul injeciei ..

Subiectul nr. 13/b

Definitie

Nevoia de a evita pericolele

- este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice

Subiectul nr. 14/a

INJECTIA SUBCUTANATA Injecia subcutanat reprezint introducerea medicamentelor n stare lichid n organism prin intermediul unor ace ce traverseaz esutul celular subcutanat. Scop terapeutic Resorbia ncepe la la 5-10 min de la administrare i dureaz n funcie de concentraia soluiei administrate. Se administreaz soluii izotone nedureroase cristaline (insulina, histamina, cofeina). Locul de elecie regiuni bogate n esut celular lax, extensibil faa extern a braului faa supero-extern a coapsei faa supra- i subspinoas a omoplatului regiunea subclavicular flancurile peretelui abdominal Materiale seringi sterile i uscate ace de injecie sterile cu lungimea de 30-40mm, cu bizoul lung pens anatomic sau pens Pan tinctur de iod, alcool, eter tampoane sterile de vat sau tifon pile de metal pentru deschiderea fiolei soluiile de injectat muama, tvi renal Tehnica - asistenta i spal minile - dezinfecteaz locul injeciei -pentru injecia pe faa extern a braului, poziia pacientului este eznd, cu braul sprijinit pe old - se face o cut a pielii ntre indexul i policele minii stngi, care se ridic dup planurile profunde -se ptrunde brusc, cu for la baza cutei, longitudinal 2-4 cm -se verific poziia acului prin retragerea pistonului, dac nu s-a ptruns ntr-un vas sanguin -se injecteaz lent soluia medicamentoas, prin apsarea pistonului cu policele minii drepte -se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul injeciei, masndu-se uor, pentru a favoriza circulaia i deci resorbia medicamentului Accidente durere violent prin lezarea unei terminaiuni nervoase = se retrage acul puin spre suprafa ruperea acului = extragerea manual sau chirurgical hematom prin lezarea unui vas mai mare = se previne, prin verificarea poziiei acului nainte de injectare ................................................................................................................................................................

Subiectul nr. 14/b

Definitie

Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale

Mentinerea temperaturii corpului in limitele normale este o necessitate a organismului de a conserva o temp. la un grad aprox. Constant, pentru a-si mentine o stare de bine

Subiectul nr. 15/a

INJECTIA INTRAVENOASA Def. : introducerea substanelor medicamentoase n stare lichid n organism prin puncie venoas. Scop: explorator se administreaz substane de contrast radiologic terapeutic Locul injeciei : v. de la plica cotului v. antebraului v. de pe faa dorsal a minii v. maleolare interne v. Epicraniene

Soluii administrate :- izotone - hipertone resorbia: instantanee Tehnica injeciei: - asistenta i spal minile - se alege locul punciei - se dezinfecteaz locul punciei - se execut puncia venoas : se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizolul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul n direcie oblic (unghi de 30 de grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei - se controleaz dac acul este n ven - se ndepsrteaz staza venoas prin desfacerea garoului - se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas pe piston - se verific, periodic, dac acul este n ven - se retrage brusc acul, cnd injectarea s-a terminal; la locul punciei se aplic tamponul mbibat n alcool, compresiv ngrijirea ulterioar a pacientului - se menine compresiunea la locul injeciei cteva minute - se supravegheaz n continuare starea general Incidente i accidente injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor, durere flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante valuri de cldur, senzaia de uscciune n faringe hematom prin strpungerea venei

Subiectul nr. 15/b

Definitie

Nevoia de a bea i a mnca

Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

Subiectul nr. 16/a

INJECTIA INTRAMUSCULARA Injecia intramuscular : introducerea substanelor medicamentoase n stare lichid n organism prin intermediul unui ac ce traverseaz muchii voluminoi lipsii de vase, nervi, trunchiuri nervoase ; n muchii fesieri se evit lezarea nervului sciatic. Scop - terapeutic Locul de elecie: regiunea fesier pregtirea injeciei Materiale - seringi sterile i uscate, de unic folosin - ace de injecie sterile, de unic folosin, cu diametru de 7/10,8/10,9/10mm - seringile i acele se gsesc mpreun sau separat ambalate i sterilizate - tampoane de vat sterile - tinctur de iod, alcool, eter - pile din metal pentru deschiderea fiolelor - medicamentele de injectat - lamp de spirt, tvi renal pacientul: - se informeaz - se recomand s relaxeze musculatura - se ajut s se aeze comod n poziie decubit ventral, decubil lateral, ortostatism, eznd (pacienii dispneici) - se dezbrac regiunea Tehnica asistenta i spal minile dezinfecteaz locul injeciei ntinde pielea ntre indexul i policele minii stngi i neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering se verific poziia acului prin aspirare se injecteaz lent soluia se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd resorbia Incidente i accidente - durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale - paralizia prin lezarea nervului sciatic - hematom prin lezarea unui vas - ruperea acului - supuraia aseptic - embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas a soluiilor uleioase ..

Subiectul nr. 16/b

Definitie

Nevoia de a se mica i a avea o bun postur

este o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordinate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului circulatia sg este favorizata de miscarile si activitatile fizice

Subiectul nr. 17/a

MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII Temperatura - rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura, prin dezintegrarea alimentelor energetice. Scop: Descoperirea unor modificari patologige ale valorii temperaturii corpului. Locul de masurare: - cavitati seminchise (axila, plica inghinala, cavitate bucala) sau - cavitati nchise (rect, vagin) Materiale necesare: - termometru maximal, - casoleta cu tampoane de vata si tifon, - pahar cu solutie de cloramina 1-5%, Etape de executie: a. pregatirea materialelor necesare: - se verifica integritatea si functionalitatea termometrului si daca mercurul este cobort n rezervor - se sterge termometrul de solutia dezinfectanta, pentru a evita iritarea tegumentelor pac. b. pregatirea fizica si psihica a pacientului: - se anunta pacientul; - se aseaza pac. n decubit dorsal, confortabil, cu capul pe perna, sau n pozitia seznd pe scaun. Tehnica: a. Masurarea n axila: - se ridica bratul bolnavului; - se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului, evitnd frecarea, care poate duce la ridicarea temperaturii; - se fixeaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei paralel cu toracele, evitnd contactul termometrului cu lenjeria de corp a bolnavului; - se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antrebatul flectat pe suprafata anterioara a toracelui; - se mentine termometrul timp de 10 minute; - se recupereaza termometrul din axila, se sterge cu o compresa uscata (evitnd frecarea), apoi se citeste valoarea temperaturii indicata pe scara gradata. b. Masurarea n cavitatea bucala: - se realizeaza cu termometrul folosit numai n acest scop; - termometrul se scutura cu miscari rapide (departe de obstacole), apoi se verifica daca mercurul a cobort n rezervor; - se introduce termometrul n cavitatea bucala, sub limba; - se atentioneaza bolnavul sa pastreze gura nchisa timp de cinci minute si sa nu sparga termometrul cu dintii; - se recupereaza termometrul si se citeste valoarea indicata. c. Masurarea temperaturii n rect: - se lubrefiaza termometrul cu ulei de vaselina; - bolnavul trebuie asezat n decubit lateral, i se departeaza fesele pentru a evidentia orificiul rectal, dupa care se introduce usor, cu miscari de rotatie bulbul termometrului n rect, pe o distanta de 4-5 cm; - se mentine trei minute; Notare cifrica si grafica:: - se noteaza ntr-un caiet de observatii medicale numele bolnavului, salonul, data si valoarea cifrica a temperaturii citite. - se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra n foaia de temperatura pe verticala corespunzatoare datei si timpului (dimineata inte 7 - 8, seara intre 18 - 19). - Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad, se uneste cu valoarea anterioara printr-o linie albastra, obtinnd astfel curba termica

Subiectul nr. 17/b

Definitie: Hipertermia reprezinta cresterea temperaturii corpului peste limita normala. INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU HIPERTERMIE ACTIUNI CU ROL PROPRIU - Aerisesc camera - Asigur imbracaminte lejera usoara si curata - In frison incalzesc pacientul cu sticle cu apa calda - Schimb lenjeria ori de cate ori este nevoie - Ajut la mentinerea igienei tegumentelor - Pregatesc psihic pacientul - Ofer pacientului lichide - Fac bilantul intre cantitatea de lichide ingerate si eliminate .

Subiectul nr. 18/a

MASURAREA RESPIRAIEI PREGATIREA MATERIALELOR Pregatim pe o tava medicala: - Ceas cu secundar, de mna sau cronometru; - Culoare verde (creion, pix sau carioca); - Foaie de temperatura (F.T.); - Carnet de adnotari personale. PREGATIREA PACIENTULUI - Evitati pregtirea psihica a pacientului ntruct acesta i poate modifica ritmul obinuit n momentul n care contientizeaza propria respiraie; EFECTUAREA PROCEDURII: - Observati micarile de ridicare sau de coborre ale toracelui cu fiecare inspiratie sau expiratie; - Mentineti, n continuare, degetele pe locul de masurare a pulsului n timp ce observati toracele pacientului; - Numarati micarile de ridicare a toracelui (inspiratiile) timp de minimum 30 de secunde i nmultiti cu 2 numarul obtinut pentru a afla rata/minut; - Numarati timp de 1 minut inspiratiile daca respiratia este neregulata; - nregistrati rata respiratorie n carnetul personal notnd: numele pacientului, data nregistrarii, rata respiratorie REPREZENTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI - Socotiti cte o respiratie pentru fiecare linie orizontala din F.T. - Notati grafic valoarea nregistrata printr-un punct de culoare verde aezata direct pe linia orizontala din rubrica corespunzatoare pentru dimineata (D) sau seara (S) ; - Uniti primul punct, printr-o linie cu sageata, de rubrica respiratiei aflata n partea dreapta a sistemului de coordonate din F.T.: Obtineti curba respiratiei prin unirea punctului intial cu celelalte valori ale masuratorilor efectuate ulterior.

Subiectul nr. 18/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU DISPNEE asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata se prefera perioada de somn a bolnavului plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui numararea inspiratiilor timp de 1 minut consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperature unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp / min in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile Resp aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor respiratorii ..

Subiectul nr. 19/a

MASURAREA PULSULUI PREGATIREA MATERIALELOR Pregatiti pe o tava medicala: - Ceas de mna cu secundar sau cronometru - Culoare roie ( creion, pix sau carioca) - Carnet de adnotari personale PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHIC: - Explicati pacientului procedura pentru a reduce emotiile, teama i a obtine colaborarea; b) FIZIC: - Asigurati un repaus fizic de cel putin 5 minute nainte de masurare; - Aezati pacientul n pozitie confortabia n functie de starea general: EFECTUAREA PROCEDURII: - Spalati-va minile; - Reperati artera radiala la extremitatea distala a antebraului, pe fata anterioara (intern), n antul radial aflat n prelungirea policelui; - Plasati degetele index, mediu i inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate; - Exercitati o presiune uoar asupra arterei pe osul radius, astfel nct sa percepeti sub degete pulsatiile sngelui; - Fixati-va un punct de reper pe cadranul ceasului de mna; - Numrati timp de 1 minut pulsatiile percepute cu degete, sau 30 secunde i nmultiti cu doi numarul pentru a obtine rata pulsului pe minut; - Apreciati ritmul, amplitudinea i elasticitatea peretelui arterial n timp ce masurati frecventa; - nregistrati frecventa pulsului n carnetul personal notnd: numele pac., salonul, data nregistrarii, rata; - Saplati-va minile REPREZENTAREA GRAFICA A PULSULUI N F.T. - Socotiti pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura cte 4 pulsatii; - Notati grafic valoarea nregistrata printr-un punct de culoare roie, aezata direct pe linia orizontala din rubrica corespunzatoare pentru D (dimineaa) sau S(seara); pentru valorile care cresc din 4 n 4 (ex. 64, 68, 76, 80); - Notati grafic valoarea nregistrata printr-un punct de culoare roie aezat n mijlocul patratului din rubrica corespunzatoare (D sau S) pentru valorile care cresc din 2 n 2 (ex.: 62, 66, 70); - Uniti primul punct printr-o linie cu sageata de rubrica pulsului aflat n partea dreapta a sistemului de coordonate din F.T.; - Obtineti curba pulsului prin unirea punctelor care indica valorile ratei cardiace masurate bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere i ngrijire.

Subiectul nr. 19/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU TAHICARDIE Asistenta explica bolnavului cea mai buna metoda de prevenire a tahicardie, este adoptarea unui stil de viata sanatos pentru inima. Aceasta inseamna: - Mentinerea unei greutati optime; - Consumul de alimente sanatoase; - Practicarea unei activitati fizice si intelectuale usoare in mod regulat; - Renuntarea la alcool, tutun; - Evitarea stimulentelor, de exemplu cofeina(cafea); - Evitarea stresului, - Evitarea emoiilor puternice, - Stri de excitaie nervoas ..

Subiectul nr. 20/a

MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A TENSIUNII ARTERIALEDeterminarea presiunii sistolice i diastolice la internare pentru a compara starea curenta cu valorile normale PREGATIREA MATERIALELOR - Stetoscop biauricular; Tensiometru cu maneta adaptata vrstei; Comprese cu alcool medicinal; - Culoare rosie ( pix, carioca, creion); Foaie de temperatura (F.T); Carnet de adnotari personale TEHNICA: - Utilizati comprese cu alcool pt. a terge olivele i partile metalice ale stetoscopului daca este necesar - Selectati un tensiometru cu maneta potrivita starii constituionale a pacientului; - Amnati masurarea T. A. daca pacientul este tulburat emotional, daca are dureri, daca a facut exercitii de micare, daca msaurarea presiunii arteriale nu este o urgena; - Alegeti bratul potrivit pentru aplicarea manetei - Permiteti pacientului sa adopte pozitia culcat sau aezat cu braul sustinut la nivelul inimii i palma ndreptat n sus; - Scoateti aerul din maneta, la nevoie, deschiznd ventilul de siguranta i comprimnd maneta n palme sau pe o suprafa dura; - nchideiti ventilul de siguranta nainte de a umfla maneta; - Aplicati maneta, circular, n jurul bratului, bine ntins, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului i fixati-o. - Palpati artera brahiala sau radiala exercitnd o presiune uoara cu degetele; - Aezati membrana stetoscopului deasupra arterei reperate i introduceti olivele n urechi; - Pompati aer pna cnd presiunea se ridic cu 30 cm deasupra punctului n care pulsul a disprut (nu se mai aud batai n urechi); - Decomprimati maneta, deschiznd uor ventilul de siguranta i restabilind circulatia sngelui prin artere; nregistrati mental cifra indicata de acul manometrului n oscilatie n momentul n care, n urechi, auziti prima bataie clara (lup-dup); aceast cifra reprezinta presiunea (tensiunea) sistolica sau maxima; - nregistrati numarul care corespunde bataii de final n timp ce continuati decomprimarea manetei; acesta reprezint T.A. diastolica sau minima - ndepartati maneta, curatati i dezinfectati olivele stetoscopului; nregistrati valorile masurate n carnetul personal, notnd: numele bolnavului, data nregistrarii, valorile obinute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg). REPREZENTAREA GRAFICA A T.A. - Socotiti pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatur, 10 mmHg - Reprezentati grafic valorile nregistrate printr-un dreptunghi de culoare rosie, aezata pe verticala timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezinta T.S. (tensiunea sistolic) iar latura de jos a dreptunghiului reprezinta T.D. (tensiunea diastolic).

Subiectul nr. 20/b

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL LA PACIENTII CU HTA - Asistentul medical este obligat s noteze toate datele referitoare la puls, urina, T.A., edeme, diet, medicaie etc. - s asigure repausul fizic i psihic al bolnavului - alegerea poziiei eznde sau semieznde. - s le asigure i s urmareasca poziia corect n pat, - schimbarea lenjeriei, - transportul, - efectuarea zilnic a masajului gambelor i picioarelor, pentru prevenirea trombozelor - toaleta zilnic a bolnavilor - repausul psihic (vizitatorii numeroi, discuiile cu voce tare, chemrile la telefon, ca i nentelegerile familiale sau profesionale sunt tot attea cauze care pot frna evoluia favorabil) - regimul fr lichide, hiposodat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai util ntr-o hipertensiune sau o insuficien cardiac dect multe medicamente - asigurarea tranzitului intestinal este capital pentru acesti bolnavi - asistentul medical trebuie s tie c eforturile mari de defecaie pot fi fatale ntr-un infarct miocardic. - trebuie s cunoasc indicaiile i contraindicaiile unor medicamente (digitala, chinidina etc). - s cunoasc i primele ngrijiri care urmeaz s fie acordate n unele urgene cardiovasculare. - s cunoasc semnele socului compensat i msurile de profilaxie, pentru a mpiedica intrarea n stadiul decompensat. S cunoasc primele ngrijiri care trebuie acordate ntr-o lipotimie sau sincop, msurile de reanimare necesare (respiraia gur-la-gur" sau gur-la-nas" etc). ..

Subiectul nr. 21/a

MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A DIUREZEI IN FOAIA DE T 1. Pregatirea materialelor - Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera - Recipientele vor fi etichetate, purtand numele bolnavului, nr. salonului si al patului. 2. Pregatirea bolnavului - Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina! - Se invita bolnavul imobilizat la pat ca, inainte de defecare sa urinize. 3.Tehnica propriu-zisa - Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun! - Se incepe colectarea dupa un orar fix, valabil pentru toti bolnavii sectiei. - Se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii, la ora 8 dimineata. - Se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisii. - Se citeste gradatia care ne indica urina emisa in 24 ore. - Spalarea pe maini cu apa si sapun NOTAREA DIUREZEI Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500 ml.

Subiectul nr. 21/b

Definitie

Nevoia de a elimina
- eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoar, rezultate din metabolism - excretia deseurilor se realizeaza prin: - aparat renal urina - piele - transpiratie perspiratie - aparat respirator - aparat digestive scaun - aparat genital feminine menstuatie - in stari patologice, apae eliminari pe cale digestive, sub forma de varsaturi si p e cale respiratorie ..............................................................................................................................................................

Subiectul nr. 22/a

MASURAREA SI NOTAREA SCAUNULUI Definitie: Scaunul:-resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecaiei. MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A SCAUNELOR IN FOAIA DE TEMPERATURA A 1. Frecventa : 2. Orarul 3. Cantitatea 4. Consistenta 5. Forma 6. Culoarea 7. Miros 8. Aspect B 9. Notarea scaunelor in foaia de observatie: - NORMAL: | - MOALE: / - DIAREIC: - MUCOS: X - CU PUROI: P - CU SANGE: S (in creion rosu) - GRUNJOS: Z

..........

Subiectul nr. 22/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU DIAREE - Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el. - Acopar patul pacientului cu musama si traversa. - Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el. - Asigur mediu securizant si conditii de microclimat. - Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta. - Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor. - Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor. - Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore - Asigur repausul fizic si psihic al pacientuluiAs.da dovada de intelegere si rabdare manajand pudoarea pacientului - Mentin igiena tegumentelor si mucoaselor, a lenjerieiefectuez toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun, aplic creme protectoare - Administrez tratamentul antispastic si la indicatia mediculuisimptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, sedative - Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. coprocultura - ncurajez permanent pac. sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa - Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura. monitorizarea fct.vitale - Calculez bilantul ingesta - secreta. hidratarea pac.pe cale orala si prin perfuzii urmarind inlocuirea de apa si electroliti - Respect masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale.(infectii contactate in sp.)

Subiectul nr. 23/a

PUNCTIA VENOASA Definitie: Prin punctia venoasa se intelege recoltarea de sg din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac OBIECTIVELE PROCEDURII Crearea accesului la o vena pentru: recoltare de snge n siguranta pentru examene de laborator extragerea unei cantitati de snge introducerea medicamentelor n circulatia venoasa PREGATIREA MATERIALELOR - Garou, Manui de unica folosinta, Seringi, ace, sistem vacutainer (dupa scop),Tampon, Alcool - Muama, Aleza, Eprubete, Banda adeziva non alergic, Formulare pentru laborator, Tavita renala, Recipient pentru colectarea materialelor TEHNICA: - Spalati minile i puneti manuile pentru a preveni contaminarea - Selectati locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului, mai rar cele de pe fata dorsala a minii - Puneti muamaua sub bratul pacientului - Aplicati garoul la 5 - 8 cm deasupra locului de puncie; capetele garoului fiind directionate departe de zona de punctie - Montati seringa i ataati acul - Recomandati pacientului sa strng pumnul - Dezinfectati tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60" folosind micari circulare de la centru n afara cu ctiva cm, pentru a evita introducerea potentialei florare de pe piele n interiorul vaselor pe perioada efecturii procedurii - Pozitionati mna nedominanta la 4-5 cm sub locul de punctie i cu policele se ntinde pielea dreapta pe vena - tineti acul cu bizoul n sus n mna dominanta i introduceti-l la un unghi de 10-30, de deasupra venei sau dintr-o parte a venei, n pozitie oblica - Urmartii cursul venei i cnd sngele se ntoarce prin lumenul acului avansati cu acul n vena 1-2 cm - n cazul recoltarii continuati punctia conform obiectivului - Aspirati sngele n seringa (cantitatea necesara pentru efectuarea analizelor indicate de medic) - Daca curgerea sngelui este rapida dezlegati garoul pentru a preveni staza i hemoconcentratia care pot modifica rezultatele testelor de laborator - Daca curgerea sngelui este lenta, nu dezlegati garoul dect nainte de a retrage acul cu seringa cu snge (daca tehnica nu impune altfel) - Plasati un tampon cu alcool pe locul punctiei venoase i uor retrageti acul cu seringa - Aplicati o presiune blnda pe tamponul cu alcool, pe locul punciei 2-3' sau pna se oprete sngerarea; aceasta previne extravazarea n tesuturile din jur, cu cauzarea hematomului - Dupa oprirea sngerarii aplicati o band adeziva peste tampon - Transferati sngele din sering an eprubete, dupa ce ati detaat acul de la seringa - Aplicati etichetele pe eprubete, indicnd numele i prenumele bolnavului, proba recoltata, sectia care trimite proba de snge la laborator

Subiectul nr. 23/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU HEMATURIE Urina roiatic la culoare, cu sau fr cheaguri n ea, are ca semnificaie prezena sngelui n urin i are denumirea de Hematurie. Rolul asistentei medicale n ngrijirea bolnavilor cu afectiuni renale este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic si tratament. Bolnavii trebuie supravegheati permanent si orice semn nou-aparut (varsaturi, diaree, hemoragii, convulsii) va fi semnalat medicului. O mare atentie trebuie acordata igienei: - spalarea bolnavului, - schimbarea lenjeriei de corp si de pat, - igiena cavitatii bucale, - combaterea escarelor la bolnavii cu uremie. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului Insotirea bolnavului la investigatiile indicate de medic Nu trebuie sa se uite ca bolnavii cu afectiuni grave renale sunt mai receptivi la infectii. Vor fi urmarite zilnic si notate grafic, n foaia de temperatura Pulsul, T.A. si diureza Asistenta medicala trebuie sa se ocupe si de hidratarea bolnavilor, de evaluarea cantitatilor de lichide necesare organismului, binenteles la indicatia medicului. In bolile renale, dietei i revine un rol esential. Iata de ce trebuie minutios calculate si urmarite necesitatile calorice, cantitatea si felul alimentelor.

..

Subiectul nr. 24/a

RECOLTAREA VRSTURILOR Definiie: Vrstura coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive Pregtire: - material: - 2 tvie renale curate i uscate - pahar cu soluie aromat - muama, - travers, - prosop - pacient - psihic: - va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii - fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral - se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului - se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers Tehnica: - se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) - i se ofer tvia renal sau o susine asistenta - sprijin fruntea bolnavulu dac vars dup intervenii chirurgicale intra-abdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie - dup vrstur se ndeprteaz tvia - i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).

Subiectul nr. 24/b

ROLUL ASISTENTEI LA PACIENTII CU ENTEROCOLITA Definitie: Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtir INTERVENII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct se poate izolat macar cu paravan, daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el; acopar patul pacientului cu musama si aleza; linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el; asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor; supraveghez scaunul (frecventa, consistenta); asigur repausul fizic si psihic al pacientului; reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei; administrez tratamentul antispastic; recoltez produsele pentru examenul bacteriologic; ncurajez permanent pacientul; educ membrii familiei n privinta dietei; masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului); calculez bilantul ingestie - excretie; observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale; educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor; explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare; i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei; la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii; fac demersurile necesare externarii; nsotesc pacientul la garderoba; predau pacientul apartinatorilor.

Subiectul nr. 25/a

RECOLTAREA SPUTEI Definitie: Sputa este un produs ce reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse. Materiale necesare Sterile cutie Petri, pahar conic scuiptoare special (sterilizat fr substan dezinfectant)nesterile pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin Pregtirea pacientului psihic se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n vasul dat s nu introduc n vas i saliva TEHNICA i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura i faringele i se ofer vasul de colectare, n funcie de examenul cerut se solicit pacientului s expectoreze dup un efort de tuse se colecteaz sputa matinal sau adunat din 24h Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezete tamponul de vat cu ap distilat steril - se apas limba cu spatula - se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc - sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril - frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopic Recoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate - se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu seringa - lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric - dac recoltarea se face pentru nsmnarei lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spltur bronic - se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz - se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput - se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml soluie teofilin 3% cu 1mlsoluie de stricnin 1 - pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte - se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid - dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat - sputa expectorat se recolteaz ntr-un vas steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4zile, n vase separate Pregtirea produselor pentru laborator I . se acoper recipientele I I . se eticheteaz I I I . se trimit la laborator - notarea n foaia de observaie;

Subiectul nr. 25/b

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TBC PULMONAR Definitie: Tuberculoza este boala infecto-contagioasa cu evolutie cronica, provocata de bacilul Koch (bacilul tuberculozei) si care poate afecta toate organele corpului, cu precadere plamnii.

ROLUL ASISTENTEI LA PACIENTII CU TBC PULMONAR

ajuta persoana bolnava sa-si recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor si a cunostintelor necesare asistentul/asistenta trebuie sa indeplineasca aceste sarcini astfel incat pacientul sa-si recastige independenta in cel mai scurt timp. administreaza tratamentul prescris de medic in foaia de observatie a pacientului; prelevea produselor fiziologice si patologice ce vor fi trimise ulterior laboratoarelor; masurarea, inregistrarea si interpretarea functiilor vitale (respiratie, puls, tensiune arteriala s i temperatura) in foaia de observatie; asistenta asigura saloane cu microclimate corespunzator - aeroclimatoterapia administreaza oxigen asigura repausul la pat si pozitie corespunzatoar cura de repaus asigura o pozitie adecvata alimentatia bolnavului trebuie sa fie, n primul rnd, variata si sa cuprinda toate felurile de alimente. Ea trebuie sa contina att produse bogate n albumine (carne, peste, brnza, ou), ct si fainoase, dulciuri, si verdeturi. ajuta pac. in satisfacerea N.F inregistreaza si interpreteaza functiile vitale (respiratie, puls, tensiune arteriala s i temperatura) in foaia de observatie - recoltarea functiei biologice pregateste pac.fizic si psih. pt.examen bacteriologic care consta in ex. sputei colectate radiologic ii face testul biologic (IDR la tuberculina) administreaza medicamente prescrise observarea semnelor si simptomelor de complicatii adm.antibioticelor pt.combaterea infectiilor si tratamentul simptomatic dupa caz: - calmante ale tusei: hemostatice: - analgezice: - vitamine

Subiectul nr. 26/a

RECOLTAREA PROBELOR DE URINA RECOLTAREA URINII: Recoltarea probelor de urina se poate face in mai multe feluri in functie de scopul urmarit Se poate recolta proba de urina ca parte a unui examen clinic complet, proba de urina sterila printr-o tehnica neinvaziva, sau prin sondaj urinar. Recoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicate pacientilor imediat dupa interventii chirurgicale genitourinare. Materiale necesare: urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient gradat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator lighean apa si sapun prosop recipient gradat comprese sterile solutie antiseptica Recoltarea: se va explica pacientului faptul ca trebuie sa-i recoltam o proba de urina pentru laborator si in ce consta tehnica de recoltare. Colectarea probei de urina nesterile: asigurarea intimitatii i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin 120 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus Colectarea probei de urina prin metoda sterila neinvaziva: deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va explica cu multa atentie pacientului tehnica de recoltare se va spune pacientului sa merga la toaleta si sa-si dezbrace complet partea inferioara a corpului apoi sa se spele pe maini daca este barbat va sta in picioare in fata scaunului de toaleta ca pentru urinat, iar daca este femeie se va aseza cat mai in spate pe vasul de toaleta si cu picioarele cat mai desfacute pacientul/pacienta isi va spala cu apa si sapun zona genitala si meatul urinar apoi se va sterge de 3 ori cu comprese imbibate in solutie antiseptica se indica femeilor sa-si separe labile cu o mana iar cu cealalta sa se stearga cu compresa sterile imbibata in solutia antiseptica din fata spre spate,repetand de trei ori gestul,de fiecare data cu compresa diferita; cu cea de-a treia compresa se va sterge in jurul meatului urinar

se indica barbatilor sa retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine meatul urinar si sa mentina glandul retractat pe parcursul urinarii si recoltarii probei se indica femeilor adoptarea pozitiei cu picioarele cat mai departate si mentinerea labiilor desfacute pe parcursul urinarii si recoltarii probei dupa spalare si dezinfectare pacientul/pacienta poate incepe sa urineze;apoi,fara a se opri mictionarea, se ia recipientul pentru proba, se pune in dreptul jetului urinar si se recolteaza circa 3050 ml,indepartandu-se apoi din calea jetului urinar se pun manusile se ia recipientul de la pacient si se insemneaza capacul; se va evita sa se atinga marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini se va eticheta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de proba daca se va cere urocultura, trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat pentru pacientii imobilizati la pat tehnica recoltarii este aceeasi, dar se va folosi plosca/urinarul pentru a putea urina la pat

Recoltarea probelor de urina la pacientii cu sonda vezicala: se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 30 min inainte de recoltarea probei se pun manusile; daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj; apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira; a se evita inteparea cateterului exact la capatul de insertie a tubului de drenaj deoarece poate perfora balonasul de fixare a cateterului;seringa se goleste in recipientul steril daca cateterul vezical nu este din caucic si tubul de drenaj nu are are un orificiu aspecific pentru recoltat, se va dezinfecta cateterul la capatul unde se insereaza tubul de drenaj; se va deconecta apoi si se va lasa sa curga urina in recipientul steril; se va evita sa se atinga recipientul cu cateterul in interior sau marginile acestuia pentru a evita contaminarea dupa recoltare se sterg din nou cu paduri antiseptice capetele de conexiune ale sondei vezicale si ale tubului de drenaj si se ataseaza la loc recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul

Subiectul nr. 26/b INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND NGRIJIREA PACIENTULUI CU INFECTII URINARE
Pregtirea pacientului - psihic - se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului - s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat - s urineze fr defecaie - s verse imediat urina n vasul colector - s nu urineze n timpul toaletei - fizic
-

se protejeaz patul cu muama i alez se aeaz plosca sub pacient se face toaleta organelor genitale externe se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat

recoltarea urinei prin sondaj vezical se utilizeaz atunci cnd recoltarea la jumtatea miciunii nu este posibil i cnd puncia vezical nu este dorit - se folosesc sonde (catetere) cu o singur cale unidirecional (exist risc de infecie extern) - se face toaleta organelor genitale cu atenie (vezi sondajul vezical) - n caz de sond vezical permanent, nu se recolteaz urina din punga colectoare, ci numai prin puncie n poriunea proximal a sondei dup o dezinfectare atent a suprafeei acesteia recoltarea urinei prin puncie vezical se face numai n caz de vezic plin, cnd nu se poate recolta urina la jumtatea miciunii sau prin sondaj vezical se execut puncia vezicii urinare se repartizeaz urina recoltat n recipiente n funcie de scop La femei recoltarea necesit o toalet atent: se spal cu ap i spun, se cltete cu soluie antiseptic de permanganat de K sau ceai de mueel sau ap fiart i rcit, se terge cu o compres steril sau cu un prosop curat clcat cu fierul ncins nainte de folosire. Se introduce un tampon steril intravaginal , dac este cazul, pentru a evita ca urina s fie contaminat cu scurgere vaginal. Se recolteaz jetul mijlociu direct n eprubeta steril; dopul se ine n mn fr a atinge poriunea ce intr n eprubet

La brbai recoltarea este mai simpl: Se recolteaz jetul mijlociu, dar se iau toate msurile pentru ca urina s nu fie contaminat cu germeni oportuniti de pe tegumentele vecine Se face toaleta glandului , a prepuului prin splare, cltire , tergere steril i apoi antisepsia glandului cu alcool

Subiectul nr. 27/a

REGIMURILE ALIMENTARE O alimentatie echilibrata trebuie sa cuprinda n proportii echilibrate toate principiile nutritive: glucide, lipide, proteine, macroelemente (sodiu, potasiu, clor, calciu, fosfor, magneziu, sulf), microelemente (fier, zinc, cupru, cobalt, molibden, mangan, iod), vitamine Regimul alimentar dietetic se impune in anumite afectiuni digestive sau pentru refacerea dupa o interventie chirurgicala. Alimentarea parenteral materile necesare dezinfectante - alcool iodat materiale pentru puncia venoas de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez; pt. dezinfecia tegumentului tip I (cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz teg.timp de 30) instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui chirurgicale, tampoane alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare) pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux robinete cu dou sau mai multe ci branul(cateter i.v.) flutura benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului Se face cu substane care: Au valoare caloric ridicat Pot fi utilizate direct de esuturi Nu au proprieti antigenice Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , soluie dextran , hidrolizate proteice Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h

Subiectul nr. 27/b

,(vz. boli metabolice si de nutritie an II) Ingrijirea pacientilor cu DZ DZ este o boala metabolic cu evolutie cronica lunga, manifestata prin cresterea glicemiei (normal 0,8 - 1 g 0/00), aparitia zaharurilor in urina; clinic bolnavul are polidipsie (dorinta mare de lichide), polifagie (foame exagerata) si poliurie (cantitati mari de urina emise). Diabeticul prezinta frecvent diverse supuratii (ex: abcese, furuncule, infectii urinare, infectii ale unor plagi) si paradentoza. este transmisa genetic sau castigate in timpul vietii, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, urmata de perturbarea celorlalte metabolism (lipidic, proteic, mineral) Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac de catre personal medical calificat (medicul diabetolog, medicul de familie sau o asistenta medicala). Totusi, pacientul insusi "este cel mai bun medic". Pacientul trebuie sa invete cum sa-si tina diabetul sub control folosind glucometru Clasificarea DZ tip I - insulin dependent (20% din cazuri apar sub varsta de 20 de ani) DZ tip II - insulin independent (20% din cazuri au raspuns pozitiv la antidiabeticele orale) Principii standard: se recomand modificarea obiceiurilor alimentare anterioare i se asigur accesul la un dietetician; se individualizeaz dieta n funcie de vrst, sex, nlime, greutate, gradul de efort fizic, preferine, tradiia local, nivelul de cultur; se restricioneaz consumul de alcool i alimentele cu un coninut bogat n zaharuri, grsimi i sare; pacienii sunt informai asupra coninutului n hidrai de carbon al diverselor alimente i a modalitii de calcul; sunt instruii pentru prevenirea i corectarea hipoglicemiilor; exerciiul fizic se introduce treptat, n funcie de abilitile individuale; se ncurajeaz prelungirea duratei i creterea frecvenei activitii fizice (acolo unde este necesar) pn la 30-45 min./zi, 3-5 zile/sptmn sau 150 min./sptmn; n cazul efortului fizic susinut, pacientul tratat cu insulin sau medicaie oral, este instruit s-i ajusteze medicaia sau dozele de insulin, ori s suplimenteze hidraii de carbon; la pacienii obezi se pot lua n considerare, ca terapie adjuvant i medicamentele specifice ce ajut la scderea n greutate

Subiectul nr. 28/a

ALIMENTATIA PACIENTILOR PE CALE PARENTERALA Calea parenteral este calea ce ocolete tubul digestiv; dat fiind faptul c nafara injeciilor i alte ci ocolesc tubul digestiv , noiunea de cale parenteral a fost reconsiderat , pstrnd n sfera ei numai calea injectabil. Injecia const n introducerea substanelor medicamentoase lichide n organism , prin intermediul unor ace care traverseaz esuturile , acul fiind adaptat la sering. Locul injeciilor (ca i scopul) l constituie esuturile n care se introduc medicamentele: - grosimea dermului inj. i.d. - sub piele, n esutul celular subcutanat inj. s.c. - esutul muscular inj. i.m. - n vasele sanguine inj. i.v. i inj. intraarterial - n inim inj. intracardiac - n intervenia de urgen - n mduva roie a oaselor - injecia intraosoas - n spaiul subarahnoidian Asistenta efectueaz injeciile intradermic, subcutanat, intramuscular i intravenoas. ....................................................................................................................................................................

Subiectul nr. 28/b

Definitie Nevoia de a bea i a mnca Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

Subiectul nr. 29/a

ADMINISTRAREA OXIGENULUI OXIGENOTERAPIA Oxigenoterapia este asigurarea unei cantiti corespunztoare de oxigen la esuturi prin combaterea hipoxiei Surse de oxigen - staie central de oxigen - microstaie - butelie cu oxigen Metode de administrare a oxigenului a. prin sond nazal - este metoda cea mai frecvent utilizat - permite administrarea oxigenului n concentraie de 25%-45% - poate fi utilizat pentru o terapie pe termen lung - nu poate fi utilizat la pacienii cu afeciuni ale mucoasei nazale b. prin masc (cu sau fr reinhalarea aerului expirat) - permite administrarea oxigenului n concentraie de 40%-60% - este incomod datorit sistemului de prindere i etaneizare - accentueaz starea de anxietate, mai ales la copii - poate cauza iritaia tegumentelor feei - nu se va utiliza la pacienii cu arsuri la nivelul feei c. ochelari pentru oxigen - sunt prevzui cu dou sonde care se introduc n ambele nri - se utilizeaz la copii i pacieni agitai - sunt mai bine tolerai de pacieni Echipament necesar administrrii oxigenului - surs de oxigen - umidificator (recipient pt.barbotarea oxigenului coninnd ap steril) - sond nazal , cateter, masc de oxigen sau cort, n funcie de metoda aleas - material adeziv (leucoplast), pt.fixarea sondei Interveniile asistentei - pregtirea psihic a pacientului asigurndu-l de luarea tuturor msurilor de precauie i aezarea pacientului n poziie corespunztoare (dac este posibil poz.semieznd care favorizeaz expansiunea pulmonar) - asamblarea echipamentului - dezobstruarea cilor respiratorii - msurarea lungimii sondei de la nar la tragus - umectarea sondei cu ap steril pentru facilitarea inseriei i prevenirea lezrii mucoasei - introducerea sondei n nar i fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast - dac se utilizeaz masca de oxigen, aceasta se va aeza acoperind nasul i gura pacientului i se va fixa cu o curea n jurul capului - fixarea debitului de administrare a oxigenului, n funcie de prescripia medicului - aprecierea rspunsului terapeutic al administrrii oxigenului (observarea culorii tegumentelor, msurarea respiraiei i pulsului) - acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul adm. oxigenului i combaterea oricrei cauze de disconfort - mobilizarea periodic a sondei - scoaterea sondei o dat pe zi i introducerea ei n cealalt nar - curirea echipamentului la terminarea tehnicii

Subiectul nr. 29/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU INFARCT MIOCARDIC OBIECTIVE Infarctul miocardic, se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizeaza sange oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci cand o placa ateromatoasa din interiorul coronarei se rupe si se formeaza un tromb (cheag de sange) in jurul ei. instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac combaterea durerii (durere retrosternala, epigastrica, interscapulara) combaterea dispneei administrarea de coronarodilatatoare prevenirea unui infarct miocardic reducerea nevoilor energetice ale organismului reechilibrarea valorilor tensionale asigurarea unei ventilatii bune asigurarea conditiilor de microclimate reducerea starii de anxietate a pacientei sustinerea functiilor vitale prevenirea complicatiilor(edeme,AVC,infarct miocardic) cianoza peridurala, perinazala venele coronare se dilata (se necrozeaza o portiune din inima) astenie fizica (la pac. care nu au alte semen)

INTERVENTII - repaus la pat - supravegherea fct.vitale P,T,R. TA - ajuta pac. sa-si satisfaca N.F. - pregateste pac.fizic si psihic pt.recoltarea probelor biologice - adm.tratament prescris - pregateste pac. in caz de interventie chirurgicala Educarea pacientului - regim hipolipidic - combaterea constipatiei - interzisa cafeaua, stresul

Subiectul nr. 30/a

POZITIILE PACIENTULUI IN PAT Asistentele trebuie s cunoasc poziiile pe care le iau pacienii n pat, poziia n care acetia trebuie adui cu ocazia unor ngrijiri i examinri speciale i manoperele prin care se asigur schimbrile de poziie.
Poziia Decubit dorsal Poziia Fowler Semieznd Cum se realizeaz Culcat pe spate cu faa n sus -culcat pe spate -toracele formeaz cu linia orizontal un unghi de 30-45 Ca pacientul s nu alunece, se aeaz sub regiunea poplitee o pern ndoit sau un sul din ptur nvelit ntr-un cearaf rsucit la extremiti i introdus sub saltea . Sub tlpi se pune un sprijinitor. n pat: -trunchiul formeaz cu membrele inferioare un unghi drept -pacientul are coapsele flectate pe bazin i gambele sunt n semiflexie pe coapse -genunchii sunt astfel ridicai n fotoliu: este aezat confortabil, bine mbrcat i acoperit cu ptur Poate fi drept sau stg: -culcat pe o parte -Decubit dorsa, eventual lateral, cu capul mai jos dect restul corpului - oblic cu capul mai sus

eznd

Decubit lateral Poziie (decliv) Trendelenburg Poziie procliv (Trendelenburg inversat) Decubit ventral

Poziie ginecologic

Poziia genupectoral

- culcat pe abdomen - capul ntr-o parte pe o pern subire - membrele superioare aezate la stga i la dr.capului - cu faa palmar pe suprafaa patului - cu degetele n extensie Sub glezne: - o pern cilindric Sub torace i abdomen se pot aeza perne subiri, moi - decubit dorsal - cu genunchii ndoii - coapsele ndeprtate pe masa ginecologic care are sprijinitor pt. M.I., iar sub placa de ezut are o tvi mobil - pacientul aezat pe genunchi, acetia fiind uor ndeprtai - aplecat nainte - pieptul atinge planul orizontal (masa de examinat)

Subiectul nr. 30/b

Definitie Nevoia de a se mbrca i dezbrca omul este o fiin social. Integrarea n grup se ace pe baza unor comportamente nvate, a unor valori asumate. mbrcmintea are valoare practic (protejeaz corpul de variaiile climei) dar i valoare de simbol (exprim personalitatea i unicitatea individului); dificultatea sau imposibilitatea de a se mbrca, dezbrca, de a purta mbrcminte adecvat este perceput de ctre individ ca o lezare a libertii sale cu implicaii n percepia sentimentului de demnitate i autorespect.

Subiectul nr. 31/b

EFECTUAREA TOALETEI PACIENTULUI IMOBILIZAT (MATERIALE NECESARE-EFECTUAREA TEHNICII) BAIA PARIAL LA PAT OBIECTIVELE PROCEDURII - Meninerea pielii in stare de curenie - Prevenirea apariiei leziunilor cutanate - Asigurarea strii de igien i confort a pacientului prin splarea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spla PREGTIREA MATERIALELOR - Paravan - ort de unic folosin pentru nurs - Mas mobil pentru materiale, acoperit cu un camp - Trei prosoape de culori diferite - Mnui de baie de culori diferite (fa, trunchi i membre, organe genitale) - Mnui de unic folosin - Spun neutru i sapunier - Perii de unghii - Foarfece pentru unghii / pil de unghii - Perie de dini / past de dini - Pahar pentru splat pe dini - Pahar cu soluie antiseptic pentru gargar - Lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie - Plosc (bazinet), gleata pentru ap murdar - Muama, alez - Cuvertur de flanel /un cearaf - Alcool mentolat- Pudr de talc- Deodorant - Pijamale i lenjerie de pat curate - Sac pentru lenjeria murdar PREGTIREA PACIENTULUI a)PSIHIC - Informai i explicai pacientului procedura - Stabilii de comun acord cu pacientul ora efecturii toaletei inand seama deorarul mesei, investigaiilor, tratamentului - Obinei consimmantul informat i aflai preferinele sale in legtur cuigiena b)FIZIC - Apreciai starea pacientului pentru a evita o toalet prea lung, obositoare - Dac starea pacientului ii permite incurajai-l s se spele singur, asigurandu-i independena i ajutail doar la nevoie - Asigurai intimitatea pacientului - Intrebai pacientul dac dorete s i se serveasc urinarul sau plosca

EFECTUAREA PROCEDURII Asigurati-va ca temperatura din salon c este peste 20C Asigurai-v c geamurile i ua s fie inchise pe tot timpul procedurii Aezai paravanul in jurul patului Umplei bazinul 2/3 cu apa cald (37C38C), controland temperatura apei cutermometrul de baie Aezai pacientul in poziie decubit dorsal Dezbrcai i acoperii cu cearaf i flanelPliai ptura i aezai-o pe un scaun sau pe pat la picioarele bolnavului Descoperii progresiv numai partea care se va spal Indeprtai una dintre perne, iar pe cealalt acoperii-o cu o muama icearaf, sau aleza Punei in faa bolnavului un prosop pentru a proteja invelitoarea-

RESPECTAI ORDINEA IN CARE SE VA EFECTUA TOALET - FA I GAT - PARTEA ANTERIOARA A TORACELUI - MEMBRELE SUPERIOARE - ABDOMENUL - PARTEA POSTERIOAR A TORACELUI I REGIUNEA SACRAT - MEMBRELE INFERIOARE - ORGANELE GENITALE I REGIUNEA PERIANAL IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINAI TEGUMENTELE I OBSERVAI EVENTUALE MODIFICRI (ROEA/ IRITAIE)INGRIJIREA PACIENTULUI REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Strange i materialele folosite i lenjeria murdar in recipiente special - Curai materialele in vederea dezinfeciei i depozitrii - Indeprtai mnuile i splai-v mainile NOTAREA PROCEDURII Notai - Data i ora efecturii, numele persoanei care acorda ingrijirea - Orice fel de modificri ale aspectului pielii i informai medical - Msurile de prevenire ale escarelor - Nivelul de participare al pacientului la efectuarea toaletei - Eventualele modificri ale funciilor vitale

Subiectul nr. 32/a

ESCARELE DE DECUBIT (TOALETA PLAGII+PANSAMENT) Def. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat). Regiuni expuse escarelor 1) Decubit dorsal - Regiunea occipital - Omoplai - Coate - Regiunea sacrococcigian - Clcie 2) Decubit lateral - Umr - Regiunea trohanterian - Feele laterale ale genunchilor - Maleole 3) Decubit ventral - Tmple - Umeri - Creasta iliac - Genunchi - Degetele picioarelor

Subiectul nr. 32/b

Definitie Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale Mentinerea temperaturii corpului in limitele normale este o necessitate a organismului de a conserva o temp. la un grad aprox. Constant, pentru a-si mentine o stare de bine sau

ngrijirea plgilor
Definiie Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. tratamentul local al plgilor Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la dispensar sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca: - ngrijirea s se fac n condiii de asepsie perfect - s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor - plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor - s fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.

Subiectul nr. 33/a

RECOLTAREA PUROIULUI - Puroiul din abcese sau foliculite se recolteaza cu ajutorul unei seringi sau cu un tampon steril. Materiale necesare: - tinctura de iod-vata-alcool - seringa sterila de 20 ml - eprubete sterile - eprubete cu medii de cultura Tehnica: - dupa o prealabila dezinfectie cu iod se introduce acul cu seringa adaptata in locul unde este colectiase aspira puroiul - puroiul aspirat se introduce intr-o eprubeta sterila precum si in epurubete cu medii de cultura

Subiectul nr. 33/b

INTERVENTIA ASISTENTEI LA PACIENTII CU FURUNCULOZA Furunculoza este rezultatul apariiei mai multor furuncule, cauzate de condiii prielnice: - scderea imunitii gazdei, - infecii sistemice cu stafilococ, - igien tegumentar defectuoas. Caracteristic acestui proces este faptul c: - stafilococul produce toxine care determin apariia leziunilor necrotice localizate i dezvoltarea unor tromboflebite n vasele limitrofe Simptomatologia const din: - cele cinci semne celsiene plus - semne generale de febr, frison, alterarea strii generale; Tratament: * medical, pn la formarea burbionului cu antibiotice, prinie ( comprese umede) locale cu alcool,; * chirurgical cu incizie i evacuarea puroiului, cu chiuretarea zoneii administrarea de antibiotice. Furunculoza se instaleaza cu precadere in cazul persoanelor care au un sistem imunitar deficitar. Igiena joaca un rol foarte important in acest tablou, la fel ca si o alimentatie deficitara. pacientii sunt sfatuit: - sa nu scarpine, sa nu intepe furunculul: astfel de agresiuni nu fac decat sa impinga puroiul adanc in piele - sa curete frecvent zona, de 2 ori/zi cu apa si sapun antibacterian, dupa care sa usuce locul respective - sa aplice comprese calde pe furuncul: se recomanda mentinerea lor timp de 20-30 de minute cu repetarea aplicarii de 3-4 ori/zi. O astfel de masura trebuie aplicata de indata ce furunculul incepe sa se dezvolte. Caldura si umezeala locala pot favoriza fistulizarea si drenarea puroiului, dar vindecarea in sine va dura 5-7 zile. - sa continue sa aplice astfel de comprese chiar si dupa ce furunculul fistulizeaza (perioada recomandata este de 3 zile). o Rana se poate acoperi cu un bandaj, astfel incat lichidul de drenaj sa nu se extinda asupra tegumentelor inconjuratoare. o Bandajul trebuie schimbat zilnic, altfel va infecta aditional plaga.

Subiectul nr. 34/a

EFECTUAREA HEMOSTAZEI Se pune garou la o distant de 5-7 cm I.Definiie: Hemostaza este definit ca totalitatea metodelor chirurgicale sau non-chirurgicalecare concur la oprirea hemoragiei. II.Clasificare: 1.Spontan 2.Provizorie 3.Definitiv A. n funcie de locul unde se scurge sngele se deosebesc: hemoragia intern, cnd sngele se vars ntr-o cavitate seroas sau, prin fracturarea unor oase se scurge printre esuturile vecine osului; hemoragia extern, cnd sngerarea se face n afara organismului: hemoragia exteriorizat, cnd hemoragia se face ntr-o cavitate (stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc dup ctva timp (epistaxis, hemoptizie, hematemez, melen, metroragie, hematurie). B. n funcie de felul vasului care sngereaz, hemoragiile pot fi: hemoragii arteriale, hemoragii venoase hemoragii capilare hemoragii mixte

C. n funcie de cantitatea de snge pierdut deosebim: hemoragii mici, mijlocii, grave. Prim ajutor - Se ntinde accidentatul la orizontal - Se face hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci: - compresiune manual sau digital, pansament compresiv, - flectarea puternic a extremitii, - aplicarea garoului, - pensarea vasului sngernd

Subiectul nr. 34/b

HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE HDS Definitie HDS = sngerare care are loc n esofag, duoden, i jejunul proximal exteriorizndu-se prin vrstur hematemez, i/sau scaun melen. CONDUITA DE URGEN - internare de urgen; *pn ajunge la spital - repaus la pat - evitarea efortului fizic cu capul intr-o parte - colectarea sg eliminate - igiena oral a pacientului - prevenirea ocului hemoragic *n spital - monitorizarea f vitale (in cazuri grave-din ora in ora) - recoltarea de sg (pt azotemie) - recoltarea de materii fecale - pungi cu ghea n regiunea epigastric - administrarea medic prescrise (hemostatice: SF, calmante, sedative) - aspiraie gastric pt evacuarea sg - alimentaia se suprim per oral, bolnavul putnd primi doar lichide f reci/bucele deghea; - n f de evoluie, a 2-a zi de la hematemez sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte i regim hidro-zaharat; - din a 3-a zi regimul se mbuntete: supe mucilaginoase, gri cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moi, carne slab; - cnd hemoragia este prin ruperea varicelor esofagiene se introduce n esofag pt 24- 36ore sonde speciale cu balona esofagian compresiv; - se recom evacuarea sg din intestin dac este posibil prin clisme apoi cu splturi intestinale; - n gastritele hemoragice se administreaz pansament gastric amestecat cu trombin uscat steril; - dac hemoragia nu cedeaz se intervine chirurgical n f de gravitate.

Subiectul nr. 35/a

PUNCTIA CAPILARA Recoltarea sangelui capilar prin intepare Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic. EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificati recomandarea medicala - Spalati-va pe mini - mbracati manuile de protective - Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita - Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70 - Se evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita - Se asteapta evaporarea completa a alcoolului - Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate pe locul perfect uscat la 2-3 mm profunzime (ca sngele sa taneasca singur), perpendicular pe straturile cutanate - Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. - Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. - Se sterge cu un tampon cu alcool 70. - Prelevati sngele n functie de scopul urmarit: - Pe lama perfecta uscata i curata (frotiu- hemograma, grupa sanguina, timp de sngerare i coagulare) - Se aspira n tuburile (pentru analiza gazelor sanguine) - Pictura se pune pe bandelet sau stripsuri (glicemie) - 2-3 picturi pe fiecare extremitate a lamei (picatura groasa- dg. malarie itifos exantematic) - Faceti o uoara compresiune ..

Subiectul nr. 35/b

Testul de toleranta la glucoza Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemia crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. In acest scop, i se da bolnavului glucoza fie pe gura, 75 de grame de glucoza dizolvata in 250 ml de apa. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pentru dozarea glicemiei. In mod normal dupa consumul de glucoza, zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi, dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. Dar la persoanele diabetice glicemia creste foarte mult, caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal, la valorile initiale se face mai tarziu de 2 ore. Persoanele care isi fac "hiperglicemie provocata" nu vor tine un regim strict, de infometare, in speranta ca analiza le va iesi normala. Din contra, datorita perturbarii produsa de foame, analiza poate sa fie chiar mai "anormala" ducand astfel la concluzii gresite privind gravitatea diabetului. De aceea, se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal, dar in dimineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. De asemena, tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei, poate induce medicul in eroare. Nivelul glicemiei va fi determinat inainte si dupa efectuarea hiperglicemiei provocate.

Subiectul nr. 36/a

GLOB VEZICAL vezica intinsa printr-o retentie de urina. (acumularea urinei in vezica) Globul vezical este mai frecvent la barbat decat la femeie. El este foarte des cauzat de un obstacol pe calea urinara (adenom de prostata, indeosebi), de o ingustare a uretrei sau, mai rar, de o disfunctie neurologica a vezicii (atonie a muschiului vezical, de exemplu). La femeie, globul vezical este cel mai des provocat de o compresie pelviana a aparatului urinar, consecutiva unui fecalom voluminos (masa tare de materii fecale acumulata in intestinul gros), sau de o imobilizare indelunga la pat.

Globul vezical se traduce prin nesatisfacerea deplina a necesitatii de a urina si prin dureri. Retentia poate fi completa sau incompleta. Pentru a evita oprirea functionarii rinichilor, trebuie realizata evacuarea rapida a urinei fie cu ajutorul unui sondaj vezical, fie prin punctionarea directa a vezicii prin peretele abdominal si punerea la locul de punctionare a unui cateter suprapubian. In continuare, este necesara tratarea cauzei globului vezical.

Subiectul nr. 36/b

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE OBIECTIVELE PROCEDURII Introducerea unei sonde urinare n vezica urinara pentru a facilita scurgerea urinii n vederea: - Obinerii unei mostre de urina pentru examene de laborator - Evacuarii continutului vezicii cnd aceasta nu se produce spontan sau n caz de incontinenta - Spalaturii vezicale PREGATIREA MATERIALELOR - Tava pentru material - Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni-sterile cu varful iusor indoit comletrotunjit avans 1-2 orificiiarale aproape de vaf - Tavi renale, bazinet - Manui sterile i manui de unica folosinta - Solutii dezinfectante, tampoane i comprese sterile - Seringi - Ser fiziologic sau ap steril - Solutii sterile pentru lubrifierea sondei- ulei de parafina - Pungi colectoare recipient pt. colectare Materiale pentru toaleta organelor genital - Muama, traverse de protectie - 1 - 2 eprubete sterile, - pt. urocultura - 1 - 2 eprubete curate i uscate EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificati recomandarea medicala - Protejati patul cu alezat i muama - ndepartati perna i pliati patura - Lasati accesibil numai regiunea vulvar - Spalati minile i mbracati manui de unica folosinta - Efectuati toaleta regiunii vulvare cu apa i spun sau dezinfectati organele genitale folosind 6 tampoane: - tampoanele 1 i 2 - pentru labiile mari, - tampoanele 3 i 4 - pentru labiile mici, - tampoanele 5 i 6 - pentru meatul urinar - ndepartati materialele folosite pentru toaleta i aezati ntre coapsele pacientei tavita renala - Evideniati meatul urinar - Dezinfectati orificiul uretral de sus n jos, folosind 2-3 tampoane - Prindeti sonda ntre degetele mediu i inelar ale minii dominante - Lubrifiati n ntregime cu ulei steril - Orientati vrful sondei n sus, tinnd-o ca pe un creion n timpul scrisului - Introduceti sonda n uretra la o adncime de 4-5 cm - Continuati sondajul n functie de scopul propus: evacuare, recoltare, spalatura - Primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in recipientele pregatite - Extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceleasi miscari, in sus invers (in forma de arc)

Subiectul nr. 37/a

SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT OBIECTIVELE PROCEDURII Introducerea unei sonde urinare n vezica urinara pentru a facilita scurgerea urinii n vederea: obtinerii unei mostre de urina pentru examene laborator evacurii coninutului vezicii cnd aceasta nu se produce spontan sau n caz de incontinent efecturii spalaturii vezicale

PREGATIREA MATERIALELOR - Tava pentru material - Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni - Tavita renala - Manui sterile i manui de unica folosinta - Solutii dezinfectante, tampoane i comprese sterile - Seringi - Ser fiziologic sau apa sterile - Solutii sterile pentru lubrifierea sondei - Pungi colectoare Materiale pentru toaleta organelor genitale - Muama, traverse - 1-2 eprubete sterile, - 1-2 eprubete curate i uscate EFECTUAREA PROCEDURII: - Identificati pacientul - Verificati recomandarea medicala - Aezati pacientul n pozitia recomandata - Protejati patul cu aleza i muama - Spalati minile i mbracati manuile (de unica folosinta) - Efectuati toaleta glandului cu apa i sapun - Dezinfectati glandul i meatul urinar folosind 3 tampoane, cu ser fiziologic i solutie antiseptic - Folositi al patrulea tampon pentru a dezinfecta nca o data numai meatul urinar - ndepartati materialele folosite pentru toaleta - Schimbati manuile de unica folosinta cu cele sterile - Evideniati meatul urinar - Prindeti sonda cu mna dominanta i lubrifiati n ntregime cu ulei de parafina sterile - Prindeti extremitatea libera a sondei ntre degetul mic i inelar - Introduceti sonda n uretra la o adncime de 10-15 cm, tinnd, cu cealalta mna, penisul ct mai bine ntins - Continuai sondajul n functie de scopul propus: evacuare, recoltare, spalatura

Subiectul nr. 37/b

INGRIJIREA PACIENTILOR IMOBILIZATI LA PAT Este in general si diferit pentru toate imobilizarile Mobila Temporara Permanenta

Imobilizarea ndelungat la pat predispune bolnavul la o serie de complicaii izvorte tocmai din inactivitatea lui. Poate fi afectata functia respiratorie Functia cardiovasculara De aici rezult c aceti bolnavi necesit o atenie deosebit i asistenta care are sub ngrijire astfel de bolnavi alturi de sarcinile izvorte din tratamentul bolii de baz trebuie s in seama de urmtoarele : Asigurarea condiiilor de confort ale bolnavului Reglementarea programului de zi al bolnavului Satisfacerea preocuprilor intelectuale ale bolnavului Executarea examinrilor complementare de laborator i a tratamentelor Supravegherea i asigurarea tranzitului intestinal Prevenirea complicaiilor izvorte din imobilizarea ndelungat

..

Subiectul nr. 38/a

PRINCIPII DE REALIZARE A PANSAMENTULUI n sens larg, pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti; vezi si pansament gastric (administrarea unor medicamente cu rol protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor comprese umede peste o regiune inflamata). RESPECTATI CONDITIILE UNUI BUN PANSAMENT a) Sa fie facut n conditii aseptice b) Sa fie absorbant c) Sa fie protector d) Sa nu fie dureros e) Sa fie schimbat la timp ..

Subiectul nr. 38/b

INGRIJIREA PACIENTILOR CU PLAGA TAIATA Ca si in cazul tratamentului ambulator, primul pas consta in oprirea sangerarii. - In cazul in care aplicarea unei presiuni nu este suficienta, se poate aplica un garou in cazul plagilor taiate ale mainilor sau picioarelor - Bandajele compresive nu sunt utile in cazul plagilor taiate ale fetei sau corpului. Curatarea plagii este cel mai important aspect al ingrijirii unei plagi taiate. - Acest lucru se face prin curatarea tegumentelor din jurul plagii cu apa si sapun si indepartarea crustelor hematice cu hidroxi-peroxid diluat. Mai pot fi aplicate bandaje compresive in functie de intinderea leziunii.

Subiectul nr. 39/a

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE Vaginul este acoperit de o mucoasa ce nu contine glande. Deci, continutul vaginal este impropriu numit "secretie vaginala". Continutul vaginal este de aspect alb-laptos, in cantitate mica, fara miros si are rolul de a mentine umectarea (umezirea) mucoaselor genitale. El este compus din transsudat al mucoasei vaginale, secretie uterina si flora microbina saprofita. Aceasta flora microbiana saprofita are un rol important in apararea vaginului fata de infectii. Prin distrugerea apararii vaginului, se produce o modificare a florei microbiene vaginale, datorita patrunderii germenilor din exterior. Apar astfel diferite grade de puritate a secretiei vaginale, care se pot descoperi prin diverse examene/teste ale continutului vaginal. Pentru prelevarea continutului vaginal este necesara stoparea raporturilor sexuale, a tratamentelor locale si a spalaturilor vaginale cu 48 de ore inainte de recoltare. Pacienta este asezata in pozitie ginecologica (pe masa ginecologica). Se evidentiaza vaginul cu ajutorul instrumentelor ginecologice (specul, valve). Continutul vaginal va fi prelevat de pe peretii vaginului cu ajutorul unei baghete de sticla sau pipete, evitand atingerea acestuia.

Subiectul nr. 39/b

INGRIJIREA PACIENTILOR CU CANDIDOZA VAGINALA Candidoza este o micoza, adica o afectiune ce apare din cauza unei ciuperci microscopice numita Candida Albicans. Micozele sunt, in general, cele mai frecvente infectii genitale la femei,la barbati fiind mai rare. Trei patrimi dintre femei vor face candida la un moment dat. Cele mai norocoase pot suferi doar o infectie, pe cand altele pot contacta candidoza de mai multe ori pe an. Ce ar trebui sa stie orice femeie?

Cu toate ca nu pune in pericol viata, candidoza poate provoca multe neplaceri- cu cat stiti mai multe, cu atat veti fi mai putin ingrijorata; Candida populeaza in mod normal vaginul dar si cavitatea bucala si tractul digestiv atat la femei cat si la barbati. ca femeie, este posibil sa suferiti o infectie genito-urinara, la un moment dat. Cele mai comune infectii de acest gen sunt candidoza, cistita si vaginoza bacteriana; barbatii purtatori isi infecteaza partenerele deoarece acestia nu merg la consulturi si drept urmare, nu fac tratament.

Simptome: Daca aveti una dintre urmatoarele simptome, nu ezitati sa consultati medicul dumneavoastra ginecolog! Candida la femei: scurgere alba, branzoasa si abundenta usturimi si mancarimi vaginale sindrom premenstrual agravat usturime la urinare urinari frecvente, infectii ale vezicii urinare arsuri in timpul contactului sexual Cum puteti evita infectarea? Desi este o infectie foarte greu de prevenit, puteti evita contractarea ei, de cele mai multe ori, prin urmarea unor pasi simpli. evitati sa purtati pantaloni stramti, lenjerie intima care nu este confectionata din bumbac, dresuri, sorturi de lycra, blugi cand va spalati si stergeti zona genitala, faceti-o dinspre vagin spre anus. Puteti uda o bucata de vata pentru a va sterge o data; daca se poate, nu va scarpinati, deoarece ciuperca se poate transmite prin intermediul mainilor. Orice scarpinatura poate provoca iritarea pielii si predispunerea ei spre infectii; in tmpul menstruatiei, folositi vata sanitara in loc de tampoane sau absorbante evitati sapunurile parfumate, sprayurile si deodorantele genitale si oricare factori iritanti, cum ar fi dezinfectantele; daca vi se prescriu antibiotice, amintiti doctorului dumneavoastra ca aveti predispozitie la candidoza; candidoza se poate lua prin contract sexual. Chiar daca ati tratat-o, este posibil sa contractati din nou infectia, daca partenerul dumneavoastra sexual, nu se trateaza la randul lui. Nu intretineti relatii sexuale pana nu v-ati vindecat complet; deoarece ciuperca se dezvolta la caldura, umiditatea si faldurile de grasime din jurul vintrelor, pot cauza reaparitia infectiei. Daca sunteti supraponderala, recomandat este sa incercati sa dati jos kilogramele in plus; si cum foarte multi barbati poarta candida, igiena zilnica in zona genitala si mai ales a preputului, este indispensabila

Subiectul nr. 40/a

Hemiplegie paralizie care afecteaza o jumatate (stanga sau dreapta) a corpului. hemiplegia poate fi fie spasmodica (muschii atinsi sunt rigizi), fie flasca (muschii sunt moi si slabiti). IMBRACAREA SI DEZBRACAREA PACIENTILOR CU HEMIPLEGIE DREAPTA Pentru un pacient cu dificultate de a se imbraca si dezbraca, pacientul trebuie sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii (educam pacientul) In cazul pacientului hemiplegic vom incepe imbracarea cu membrul bolnav apoi il vom imbraca pe cel sanatos iar dezbracarea se face invers. .........

Subiectul nr. 40/b

Definitie

Nevoia de a se mbrca i dezbrca

-

omul este o fiin social. Integrarea n grup se face pe baza unor comportamente nvate, a unor valori asumate. mbrcmintea are valoare practic (protejeaz corpul de variaiile climei cald, frig, ploaie) dar i valoare de simbol (exprim personalitatea i unicitatea individului); dificultatea sau imposibilitatea de a se mbrca, dezbrca, de a purta mbrcminte adecvat este perceput de ctre individ ca o lezare a libertii sale cu implicaii n percepia sentimentului de demnitate i autorespect.

.........

Subiectul nr. 41/a

ADMINISTRAREA MEDICAIEI PE CALE OCULAR Medicaia ocular (picturi, unguente) are scop att diagnostic ct i terapeutic. Picturile de ochi pot fi folosite n timpul examenului oftalmologic pentru a anestezia ochiul, a dilata pupila facilitnd examinarea, a evidenia corneea pentru examinare. Medicaia ocular poate de asemenea s fie folosit pentru lubrefierea ochiului, tratament (glaucom, infecii oculare), protecia vederii la nou-nscut, lubrefierea orbitelor pentru introducerea protezelor oculare. Administrarea: - compar medicaia prescris de medic cu cea primit de la farmacie - se spal minile - ne asigurm c stim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie medicamente i doze diferite pentru cei doi ochi - se verific identitatea pacientului - se va explica procedura pacientului i i se va asigura intimitatea - se pun manuile - se ndeprteaza cu blndee pansamentele dac exist - se vor cura secreiile nti n jurul ochiului cu comprese sterile i ap cald sau soluie normal salin. Apoi, i se cere pacientului s nchid ochiul i se va cura din interior spre exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbit pentru a ndeprta crustele din jurul ochiului se pot menine pe ochi comprese umede sterile timp de 1,2 minute. Se va repeta procedeul pn cnd crustele vor putea fi ndeprtate cu uurin. - pacientul va sta culcat sau eznd, cu capul dat pe spate i nclinat pe partea cu ochiul afectat

Subiectul nr. 41/b

MELENA (scaun cu sg) Definitie: Melena reprezinta scaun negru, moale, lucios i urat mirositor.Melena inseamna pierderea acuta a cel putin 60-80 ml de snge din tractul digestiv superior la un tranzit de cel putin 8 h. Melena continua 3-4 zile dupaoprirea hemoragiei. Caracteristici generale: Culoarea fecalelor neagra este data de oxidarea sangelui de catre acidul clorhidric gastric concentrat. Nu orice cantitate de sange pierduta din tubul digestiv superior se elimina sub forma de melena; pentru a aparea scaunul melenic, trebuie sa se piarda cel putin 50 ml de sange. Melena se poate asocia cu urmatoarele simptome: Dureri in capul pieptului Pirozis Greata Varsaturi cu sange (hematemeza) proaspat sau digerat Ameteli Transpiratii Scaderea tensiunii arteriale uneori cu lesin .........

Subiectul nr. 42/a

INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA IDR-ul sau intradermoreactia cu tuberculina este un test care depisteaza in organism prezenta bacilului Koch, Tehnica: - Pe faa anterioar a antebraului stg., dup o dezinfecie prealabil a tegumentului cu alcool, se introduc intradermic 0,1 ml din soluia de PPD IC65 coninnd dou uniti. - Injecia se face cu seringi speciale i cu ace pentru injecii intradermice. - La locul injectrii apare imediat o papul albicioas de 5-6 mm diam. cu aspect de coaj de portocal. - Este recomandat ca o sering i un ac s fie folosite pentru o singur persoan. Citirea reaciei:- Se face la 72 de ore .........

Subiectul nr. 42/b

HEMATURIA Hematuria se defineste ca fiind eliminarea urinii ce contine sange provenit din aparatul urinar situat deasupra uretrei anterioare. In alte cazuri, prezenta sangelui in urina mai este asociata cu:

Dureri abdominale Febra Diminuarea sau intreruperea jetului urinar, incompleta eliminare a urinei Urinari dese ( poliurie ) Nevoie urgenta de a urina Dureri in timpul urinarii ( disurie )

Subiectul nr. 43/a

INGRIJIREA UNEI LINII VENOASE Ingrijirea unei linii venoase presupune: - rotatia locurilor de punctionare, - schimbarea pansamentelor si fixatoarelor, se schimba odata cu insertia unui nou cateter sau atunci cand se uda sau se murdaresc) - schimbarea perfuzoarelor la pancientii cu administrare intrevenoasa continua, se schimba la 48 ore - schimbarea solutiilor perfuzabile la pancientii cu administrare intrevenoasa continua, se schimba la 24 ore Locul de insertie a cateterului trebuie schimbat la fiecare 72 de ore Materiale necesare: Pentru schimbarea pansamentului sau fixatorului: - manusi sterile - paduri alcoolizate sau cu betadina - bandaj adeziv - comprese sterile sau fixator transparent si semipermeabil - leucoplast Pentru schimbarea solutiilor: - flaconul cu solutia de administrat - paduri alcoolizate Pentru schimbarea perfuzorului: - perfuzor steril - manusi - etichete - comprese sterile Pregatirea echipamentului: - se va merge cu carucioarul de lucru chiar daca trebuie schimbat doar pansamentul sau fixatorul, deoarece , la schimbarea acestuia se poate constata ca trebuie schimbat locul de insertie a cataterului din diverse motive. Implementarea: - se spala mainile - se va tine cont ca trebuie folosite intotdeauna manusi sterile atunci cand se lucreaza in zona locului de insertie a cateterului - se explica pacientului fiecare procedura pentru a-i diminua anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa

Subiectul nr. 43/b

Hemoragia digestiva superioara hematemeza

HEMATEMEZA Hematemeza reprezint hemoragia de la nivelul tubului digestiv superior, care se nsoete de vrsturi. Sunt acele stri definite de pacieni ca o vom de snge. Melena reprezint hemoragia de la nivelul tubului digestive inferior. Manifestarea este de scaun cu snge. Diferena ntre cele dou este aceea c: - n melen culoarea sngelui este nchis, literatura l definete ca negru ca pcura, moale i lucios, acesta fiind supus proceselor digestive, n schimb, - n hematemez, sngele este rou-deschis, proaspt. Tabloul clinic cuprinde elemente caracteristice: -paloare -neliniste -anxietate -sete persistenta -transpiratii, extremitati reci -hipotensiune, tahicardie.

Subiectul nr. 44/a

NUTRITIA PARENTERALA: Cand un pacient nu poate primi hrana pe cale orala sau enterala se recomanda sustinerea nutritionala parenterala. Nutritia parenterala se administreaza prin vena periferica sau centrala. Tehnica va fi strict sterila - se ataseaza perfuzorul la solutie si apoi la infuzomat, golindu-l de aer - se arunca manusile - se pun alte manusi si se verifica cateterul pacientului asezat culcat in pat, se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat capacul caii pe care se va administra solutia si apoi se heparinizeaza calea Implementare: - se ataseaza perfuzorul la cateter printr-o tehnica sterile - se declampeaza calea cateterului si se regleaza rata de adminstrare a infuzomatului - se eticheteaza perfuzorul cu data si ora schimbari sale - deoarece solutiile nutritionale parenterale contin multa glucoza se va incepe adminstrarea cu precautie pentru a permite celulelor pancreatice sa se adapteze si sa isi creasca secretia de insulina (sunt anumite solutii unde se recomnda aduagarea de insulina). De obicei se incepe cu o rata de 4050 ml/h si apoi cu 25 ml/h pana cand se va ajunge la rata de administrare dorita - solutiile nutritionale parenterale pot merge continuu timp de 24 ore

Subiectul nr. 44/b

STARI CONFUZIONALE LA VARSTNICI: exemplificare Se instaleaza mai mult sau mai putin brutal si altereaza global: - constienta, - comportamentul mintal si relational. Este o reactie acuta, dureaza ore sau zile, este reversibila spontan sau terapeutic. Apar, de obicei, seara sau noaptea. in aparitia lor intervin: - factori declansatori: - boli cardiovasculare, - metabolice (uremie, hiperglicemie etc), - boli infectioase, respiratorii sau urinare, - boli cerebrale (accidente vasculare, traumatisme, tumori etc). - cauze medicamentoase (iatrogene). De exemplu, dupa administrarea de antidepresive, neuroleptice, sedative, tranchilizante, hipnotice, corticoizi, etc; - factori psiho-sociali, care au fost deja prezentati anterior Semnalul de alarma este schimbarea brusca de comportament, aparuta in ore sau in zile. Astfel apar: - obnubilarea (deplasare, concentrare, atentie), - iluzii, - halucinatii, - dezorientare etc - o grava dificultate diagnostica este dementa - Declinul cognitiv al vrstnicilor este marcat de o scdere a functionalitii n domeniul memoriei de scurt durat, cu o ntrziere n accesarea datelor memorate, pierderea ateniei In ce priveste atitudinea terapeutica fata de starile confuzionale, familia trebuie lamurita cu rabdare asupra evolutiei si linistit, asupra riscului vital.

Subiectul nr. 45/a

MANEVRA HEIMLICH LA PACIENTII CONSTIENTI Manevra (metoda) Heimlich (manevra de salvare de la sufocare)este o metoda de dezobstructie a cailor aeriene la care se poate apela in cazul in care victima se sufoca din cauza blocarii cailor aeriene cu un corp strain. Corpul strain (un aliment, o bomboana, un obiect, etc.), ajunge in trahee si nu in esofag si blocheaza partial sau total caile respiratorii. Daca obstructia traheii este totala, aerul nu mai poate ajunge la plamani, iar victima se asfixiaza. In aceasta situatie, puteti interveni aplicand manevra Heimlich pentru a scoate obiectul aspirat pe trahee. Semnele obstructiei cailor aeriene Sufocarea se produce in general in timpul mesei. Persoana care se sufoca este usor de recunoscut datorita urmatoarelor semne: - isi duce involuntar mana la gat - nu mai poate respira, vorbi sau tusi - tegumentele isi schimba culoarea. Pielea se inroseste, apoi devine albastra, si in sfarsit, daca nu primeste ajutor, victima isi pierde cunostinta si moare. Atunci cand fluxul de oxigen la creier este intrerupt, creierul sufera leziuni foarte grave, care pot fi ireversibile incepand din al 3-lea minut de privare de oxigen. TEHNICA Pentru un pacient adult, constient: se va explica pacientului foarte pe scurt ca veti incerca sa eliminati corpul strain asistenta se va pozitiona in spatele pacientului si ii va inconjura talia cu mainile.Va strange pumnul la o mana si il va pozitiona putin deasupra ombilicului pacientului, pozitionand cealalta mana temeinic peste pumnul strans se vor efectua 5 miscari separate, distincte, de strangere puternica a abdomenului, rapid, indreptate inspre interiorul abdomenului pacientului si in sus. Miscarile trebuie sa fie suficeint de puternice pentru a provoca tuse si a disloca corpul strain pacientul trebuie tinut foarte bine in timpul manevrei, deoarece el isi poate pierde cunostinta intre timp si va trebui sustinut sa nu cada brusc, ci va fi asezat jos, avand grija sa nu fie obiecte in jur care sa-l raneasca. Sustinandu-i capul si gatul, pacientul va fi intins in decubit dorsal se va cere ajutor sau se va activa codul de urgenta daca este posibil se va deschide gura pacientului, se va face subluxatie mandibulara si se va cauta cu degetele corpul strain se va incerca ventilatia bolnavului. Daca pieptul nu se misca se va repozitiona mandibula si se vor efectua inca 5 compresii abdominale ferme in interior si in sus apoi se va urma protocolul pentru pacientii inconstienti Daca victima este gravida, atunci plasati-va bratele sub axilele acesteia si cuprinzandu-i pieptul. Strangeti pumnul si prindeti-l cu mana opusa, tinand degetul mare orientat in sus si presand zona din mijlocul sternului. Presati sternul victimei cu miscari ferme si rapide, orientate dinspre sternul catre abdomen. Nu trebuie sa interveniti in nici un fel in timpul eforturilor victimei de a arunca obiectul prin tuse. Manevra Heimlich se efectueza atunci cand victima nu scoate nici un sunet.

Subiectul nr. 45/b

EDEMUL Definitie Edemul este frecvent intalnit in practica medicala. Reprezinta acumularea de lichid in tesutul conjunctiv subcutanat determinand infiltratia hidrica a pielii si a tesuturilor. Pielea edematiata este alba, lucioasa, transparenta, intinsa, lipsita de cute si fara elasticitate; compresiunea digitala a pielii lasa urma (godeu).

Caracteristici clinice ale diferitelor tipuri de edeme: Edemul cardiac: este un edem decliv, bilateral, simetric, cianotic, rece. La bolnavul n ortostatism apare la maleole (Proeminenta osoasa situata pe ambele parti ale gleznei), gambe, faa intern a tibiei, iar la bolnavul nclinostatism n regiunea lombosacrat. Dispare n repaus, lipsete dimineaa dup repaus nocturn. Are caracter progresiv - apare la eforturi din ce n ce mai mici i apoi devine permanent. Este simetric ns poate predomina pe o parte n caz de decubit lateral prelungit. La nceput este alb i moale, devenind n stadii avansate ferm, cianotic, dureros. Invadeaz treptat membrele inferioare, scrotul, abdomenul, regiunea lombosacrat, dorsal, cu timpul se generalizeaz cuprinznd faa i pleoapele. Edemul renal: este un edem palid, moale, apare cu predilecie n regiunile cu esut subcutanat lax (pleoape, fa, organele genitale). Este mai pronunat dimineaa i diminu n cursul zilei. n evoluie se extinde repede la gambe, coapse, regiunea sacrat, lombar, perete abdominal. .

Subiectul nr. 46/a

INGRIJIREA PACIENTILOR INTUBATI Intubatia este introducerea unei sonde sau a unui cateter in interiorul unui organ tubular, in scop terapeuric sau diagnostic Ingrijirea pacientilor intubati consta in mentinerea permeabilitaii cailor aeriene, prevenirea complicatiilor, mentinerea adecvata a presiunii aerului in balonas pentru prevenirea necrozei traheiei, repozitionarea sondei pentru a preveni ulceratiile gurii, aspirarea etc Supravegherea pacintului va fi in permanenta

Subiectul nr. 46/b

INTOXICATIA CU SODA CAUSTICA (hidroxidul de sodiu) Semne si simptome Imediat dupa ingestia sodei caustice, mai ales dak solutia a fost concentrata, bolnavul este cuprins de: - dispnee din cauza arsurilor locale - panica (pademia) - dureri atroce de-a lungul esofagului; - bolnavul este palid, - facies cyanotic din cauza dispneii - nelinistit, - cefalee - greturi - varsa cate putin sange, - nu poate inghiti nimic desi are o sete intensa. - Sialoree - Disfagie

. Subiectul nr. 47/a

MENTINEREA PERMEABILITATII CAILOR AERIENE LA PACIENTII INTUBATI Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene: - se asculta plamanii pacientului pentru observarea aparitia oricaror semne de disfunctii respiratorii - daca se aude prezenta secretiilor se va efectua aspirarea lor - daca zgomotele respiratorii sunt absente intr-unul din plamani insemna ca sonda este in bronhii, pe stanga sau pe drepata. Se poate efctua o radiografie si se va repozitiona cu grija sonda - sonda sa fie de 1 diametru si nu mai mare decat sonda de intubatie - se vor urmari functiile vitale si frecventa cardiaca ..

Subiectul nr. 47/b

INTOXICATIA CU MEDICAMENTE Intoxicatia cu barbiturice cea mai frecventa intoxicatie Barbituricele sunt medicamente ca: fenobarbital, ciclobarbital, amobarbital, etc. Intoxicatiile cu barbiturile produc: - ameteli, - cefalee, - tulburari de vorbire, - depresie respiratorie, - hipotensiune, - tahicardie, - hipotermie, - Somnolent - Bradipnee - Cianoza - P - Se intaleaza o insuf.resp.acuta - Hipotonie musculara

Subiectul nr. 48/a

TORACOCENTEZA : Definitie Toracocenteza este puncie a peretelui thoracic in scop explorator care consta in aspirarea lichidului sau aerului din spatiul pleural Pleura = Membran seroas care nvelete plmnii i cptuete pereii cavitii toracice. Spatiul pleural = se gaseste intre plaman si peretele toracic si contine un strat foarte subtire de lichid. Aceasta lama fina de lichid este un sistem de legatura intre plaman si peretele toracic. Caracteristici - ajuta la diminuarea compresiilor pulmonare, in bolile respiratorii prin indepartarea lichidului in exces rezultat in urma unor traumatisme , tuberculoza sau cancer - toracocenteza mai este si modalitatea de introducere a chimioterapiei cat si de scoatere a lichidului pentru analizarea sa la laborator - este contraindicata la pacientii cu boli hemoragice ..

Subiectul nr. 48/b

ANGINA PECTORALA (preinfarct) Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori napoia sternului cu iradiere, in cazurile tipice n umarul stng bratul si antebratul stng pna la ultimele degete. Manifeastari de independenta - semen care insotesc durerea sunt: - anxietatea - senzatia mortii iminente - durere la efort - debitului coronarian - durere sub forma de constrictive Dureaza 2-3 minute pna la maxim 10 minute si dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerina

Subiectul nr. 49/a

VENTILATIA MANUALA Ventilaia manual se face cu ajutorul balonului Ruben care are un dispozitiv de ataare la masc, la sonda de intubaie, la traheostom, sau masc, putnd astfel ventila mecanic orice tip de pacient. De obicei folosit n urgene, ventilaia manual poate fi folosit i temporar, pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiraie, schimbarea sau repoziionarea sondei, nainte de intubare, nainte de aspirare, n timpul transportului unui pacient intubat. Oxigenul administrat prin ventilaia mecanic poate mbunti un sistem cardiorespirator compromis. Materiale necesare: - balon Ruben - masc - sursa de oxigen ( portabil sau n perete) - mnui - tub conector la sursa de oxigen; Tehnica: - splarea i dezinfecia minilor nainte i dup efectuarea tehnicii! - se pun mnuile sterile de protecie; - nainte de folosirea balonului se verific permeabilitatea cilor aeriene superioare ale pacientului pentru depistarea eventualilor corpi strini i, dac este posibil, vor fi nlturai, acest lucru putnd duce la revenirea respiraiei spontane a pacientului - de asemenea, se aspir pacientul pentru a ndeprta eventualele secreii( indiferent dac este sau nu intubat sau traheostomizat) - dac se poate, se va ndeprta tblia patului i se va sta la capul pacientului, n spate, pacientul avnd capul i gtul n hiperextensie pentru a alinia cile aeriene i a uura resuscitarea; - dac pacientul este intubat, se va scoate masca de la balon i se va ataa balonul la sonda de intubat sau la traheostom, apoi se va cupla la balon prelungirea de la sursa de oxigen. - se va supraveghea pacientul pentru a observa dac pieptul se ridic i coboar n concordan cu compresiile balonului. Dac nu apar micrile respiratorii, se reverific poziia cilor aeriene i permeabilitatea lor. ..

Subiectul nr. 49/b

SOCUL ANAFILACTIC Manifestari de dependent: - constrictia cailor respiratorii - umflarea gatului ceea ce duce la o respiratie dificila = edem glotic - soc asociat cu o scadere severa a tensiunii sangvine - puls rapid - urticarie - greata - varsaturi - diaree - ameteli - dispnee - confuzie mental - panica

Subiectul nr. 50/a

COMPRESE CALDE SI RECI PENTRU OCHI - fie ca sunt aplicate calde sau reci, compresele pentru ochi sunt calmante, linistitoare si terapeutice - compresele calde pot fi folosite pentru a-i calmarea pacientului - discomfortul. - pe de alta parte, compresele reci pot reduce inflamatiile sau sangerarile si pot calma mancarimile. Aplicarea compreselor calde : - se vor lua 2 comprese de tifon din vas. Se vor stoarce de excesul de solutie - se va cere pacientului sa inchida ochii si se vor aplica usor compresele una peste partea de sus a celeilalte, peste ochiul afectat.(daca pacientul se plange ca compresia este prea fierbinte, va trebui indepartata imediat) - se vor schimba compresele la cateva minute, dupa cum este necesar, in functie de durata de aplicare prescrisa - dupa indepartarea fiecarei comprese, se va verifica pielea pacientului Aplicarea compreselor reci : - se va umezi mijlocul unei comprese cu apa sterila , solutie normal salina, sau cu solutie irigatoare oftalmica. - se va spune pacientului sa inchida ochii, apoi se va aplica compresa peste ochiul afectat. Se va pune pachetul de gheata peste compresa, si se va fixa cu leucoplast. Daca pacientul se plange de durere, se va indeparta pachetul de gheata. Unii pacienti pot manifesta reactii adverse la rece ......

Subiectul nr. 50/b

ANESTEZIA LOCALA Anestezia locala poate fi de doua tipuri: Anestezia de contact (suprafata) - prin instilatii, badijonare, spray Anestezia prin injectie - infiltratie Anestezicul este infiltrat direct in tesuturile in care urmeaza a se interveni sau in diverse puncte aflate la distanta de zona in care se va lucre !!! - testare xilina- testarea obligatorie a sensibilitatii pacientului la anestezie; ..........

Subiectul nr. 51/a

IRIGAREA OCHIULUI: - utilizata mai ales pentru a spala si indeparta secretiile, substantele chimice si obiectele straine din ochi, irigarea ochiului constituie totodata o cale de administrare a medicamentelor in cazul tulburarilor de cornee si conjunctivale ..........

Subiectul nr. 51/b

INTOXICATIA CU CIUPERCI Starea prin care capacitatea unei persoane de a actiona si gandi normal este afectata de o otrava sau alta substanta toxica, este cunoscuta sub denumirea de intoxicatie. Simptomele intoxicatiei cu ciuperci: lacrimare, pupila micsorata, dureri abdominale, scaderea frecventei cardiace, greturi, varsaturi, dispnee, st. de agitatie, confuzii, HTA, tremuraturi, diaree, Hipersudoratie Parestezii la extremitati, coma

Subiectul nr. 52/a

IRIGAREA NAZALA - irigarea canalelor nazale calmeaza mucoasele iritate si curata de mucozitatile uscate, secretii, si substante straine. Ramase neindepartate, aceste depozite pot impiedica drenajul pe sinusuri si circulatia nazala a aerului si pot duce la dureri de cap, infectii, si mirosuri neplacute. Irigarea poate fi facuta cu o seringa cu rezervor cauciucat sau cu un dispozitiv electronic oral Indicatii: - se va umple rezervorul seringii cu solutie salina si se va insera varful irigatorului cam 1.3 cm in nara pacientului - se va presa rezervorul seringii pana ce va incepe sa curga un flux usor, cald de solutie in interiorul nasului. Se va evita presarea cu forta a rezervorului ceea ce ar duce la deplasarea reziduurilor din canalele nazale in sinusuri si pe canalul lui Eustachio provocand infectii - se va introduce solutie irigatoare alternativ pe fiecare nara pana cand solutia care iese din nas post irigare este curata - dupa terminarea procedurii de irigare se pune pacientul sa astepte cateva minute pana sa-si sufle nasul de excesul de fluid din ambele nari deodata. Suflarea usoara a ambelor nari previne ca fluidul sau presiunea sa patrunda in sinusuri. Aceasta actiune ajuta, de asemenea, la desprinderea si eliminarea secretiilor uscate si a mucusului

. Subiectul nr. 52/b

I.R.A. Definitie - Incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologce de gaze in conditii de repaus sau efort, astfel are loc o hipoxemie (scaderea O2 in sg)asociata cu hipercapnie (cresterea O2) Manifestari de dependent - Dispneea - Cianoza - Modificri ale amplitudinii micrilor respiratorii. - Tahicardia Durerea toracic Tegumente calde si umede cu transpiraii abundente Hipersalivaie Anxietate ..

Subiectul nr. 53/a

IRIGAREA URECHII - irigarea urechiei implica spalarea canalului auditiv extern cu un flux de solutie pentru a curata canalul de depuneri, pentru a inmuia si indeparta depozitele de cerumel, sau pt a deplasa si scoate un corp strain.

Subiectul nr. 53/b DEMENTA ALZHEIMER

Boala Alzheimer este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen Manifestarea cea mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ngrijortor al bolii Alzheimer. Simptome cognitive

Tulburri de memorie Tulburri de vorbire Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordinate Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale. Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii. Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spaial, pierderea iniiativelor. False recunoateri Agitaie i agresivitate fizic sau verbal. halucinaii depresie i anxietate

..

Subiectul nr. 54/a

TEHNICA CURATAREA UNEI ESCARE inversul plagilor(circular-interior ext.) circular- ext.- interior Escarele de decubit sunt rani la nivelul pielii si a tesutului invecinat. Presiunea constanta la nivelul unei portiuni a pielii reduce aportul de sange la acea zona si in final produce moartea celulelor, lezarea pielii si formarea de ulceratii. Escarele de decubit apar mai ales la persoanele care stau mult timp la pat, de obicei la spitalizati. 1. Pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta, cate o pereche pentru fiecare manevra (indepartarea pansamentului vechi, spalarea ranii, aplicarea pansamentului nou); 2. Spalarea ranii se face cu compresa sterila si sapun neutru. Daca plaga este infectata curatarea se poate face cu solutie iodata (ex. Betadina); 3. Pentru spalarea regiunii din jurul ranii se foloseste o alta compresa decat cea cu care s-a spalat rana pentru a se evita raspandirea germenilor; 4. Nu sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina pentru spalare, aceste solutii avand efect de ardere a tesuturilor atunci cand sunt folosite timp indelungat; 5. La fiecare schimbare de pansament indepartarea tesuturilor moarte, depozitelor de fibrina (depunerile galbui, aderente) si a eventualelor necroze (coji de culoare neagra) se face prin frecarea suprafetei ranii cu o compresa sterila; Selectia pansamentului 6. Se alege pansamentul potrivit in functie de aspectul si caracteristicile ranii. Utilizarea unui pansament neadecvat poate sa nu amelioreze starea ranii sau chiar sa o inrautateasca.

Subiectul nr. 54/b

ACCIDENT VASCULAR ISCHEMIC AVC ischemic este datorat de un cheag de sange ce blocheaza un vas sangvin iar efectele apar de obicei in partea opusa a corpului in raport cu zona creierului afectata (daca un accident apare pe partea stanga a creierului, partea dreapta a corpului va fi afectata). IN ISCHEMIA CEREBRALA Semne prodromale: - deficit motor hemipareza(hipotonie diminuarea tonusului musculara) - tulburari trofice - tulburari circulatorii - pareze sau parestezii - defecte de vorbire - tulburari de vedere - vertij - debut acut sau progresiv - semnele pot aparea noaptea in somn - coma superficial daca apare - LCR clar !!! Nu apar tulburari vegetative

Subiectul nr. 55/a

ZONE DE ELECTIE PT. INJECTIA INTRAMUSCULARA LA COPIL MIC Fesa este deseori aleas ca loc de efectuare a unei injectii intramusculare, deoarece la acest nivel se gsete o mas muscular voluminoas.

Subiectul nr. 55/b

SCHIZOFRENIA Schizofrenia este un grup de psihoze cu debut in adolescenta/tinerete, manifestata prin: - prin idei delirante, - halucinatii, - dezorganizarea gndirii - dezorganizarea comportamentului - stari emotionele negative - fobii - retragere sociala.

Subiectul nr. 56/a

EVALUAREA INCONTINENTEI URINARE LA VARSTNICI Pacientii cu incontinenta urinara si fecala trebuie evaluati foarte serios in vederea depistarii tulburarilor ce stau la baza acestormanifestari
-

pacientul va fi intrebat cand a observat pentru prima data scurgerile urinare si daca acestea au aparut dintr-odata sau treptat. se va cere pacientului sa-si descrie obiceiurile sale urinare (deobicei incontinenta apare ziua sau noaptea, daca simte nevoia acuta samearga din nou la toaleta dupa ce deja a fost, daca simte impulsuriacute de a merge la toaleta) daca cateodata poate urina controlat va fi rugat sa precizezecand si cat urineaza de obicei pacientul va fi rugat sa precizeze ce tratamente a mai urmat pentru incontinenta sau ce masuri a luat de unul singur. va fi intrebat ce medicamente foloseste inclusiv cele neprescrise de medic se va evalua starea mentala si functiile cognitive ale pacientului

Subiectul nr. 56/b

EPILEPSIA Primul ajutor cnd o persoan are o criz epileptic - persoana se ridigizeaza - nu lsai persoana s-i provoace lezri, s cad (indepartarea obiectelor) - nu se introduce nimic n gura pacientului, nici mcar degetele. - dac respir dificil i sufer de dispnee, s i se curee cavitatea bucal (de saliv sau vom). - bolnavul trebuie ntors pe o parte i cu gura n jos pentru a putea respira. Dac acest lucru nu este posibil cnd persoana sufer de o criz, se ntoarce pe o parte imediat ce acesta devine contient i poate fi micat. - nu i se ofer nimic de but sau mncat pn ce nu devine perfect contient.

Subiectul nr. 57/a

RISCUL DE CADERE LA VARSTNICI CONDITII FAVORIZANTE: vrsta, boli cronice stari generale alterate stare psihica alterata (anxietate, depresie etc)caderi fatale, deficite senzoriale pierderea echilibrului, datorita vrstei naintate si unor clasele de medicamente mpiedicari si alunecari, (teren accidental-suprafete alunecoase, denivelori ale pardoselei) mobilitatea scazuta incaltaminte neadecvata

Subiectul nr. 57/b

BOALA PARCHINSON Afectiune neurologica care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul si coordonarea miscarilor Se caracterizeaza prin 3 Simptome mari: I. II. III. bradikinezie(miscari lente) tremur de repaus ridicitate musculara - hipertonie muscular (se caracterizeaza prin cresterea contractiilor musculare) I+II+III SE INTENSIFICA LA EFORT, EMOTII, STRES .

Subiectul nr. 58/a

HIPERVENTILATIA PULMONARA Hiperventilatia se refera la accelerarea respiratiei, determinand cresterea cantitatii de aer (O2) ce ventileaza plamanii. Poate prezenta: - durere toracica - parestezii (senzatie de furnicaturi in degete si in jurul gurii) putand fi acompaniata de atacuri de panica - accelerarea P - scurtarea R (respiratii rapide determinind scaderea nivelului de dioxid de carbon sub nivelele normale) - dezorientare - tulburari de vedere ..

Subiectul nr. 58/b

NEVRALGIA SCIATICA Nevralgia sciatica este durere si se exprima prin: - mobilitate alterata datorata durerii - contracture muscular pe partea afectata Simptomele subiective 1. durei spontane 2. parestezii Semne obiective 1. Tublurarile de sensibilitate 2. Semne neurologice - tulburarile de sensibilitate, - tulburarile motorii 3. Tulburarile trofice si vegetative pot aparea atrofii muscular Deseori se constata tulburari

Subiectul nr. 59/a

HIPOVENTILATIA PULMONARA Hipoventilatia este termenul opus hiperventilatiei si consta in scaderea cantitatii de aer ce ventileaza plamanii. Pe masura ce gradul hipontilatiei creste, pacientii incep sa acuze: - letargie, (este o stare prelungit de toropeal, apatie i vlguire extrem. Se caracterizeaz prin lipsa de energie) - oboseala, - somnolenta diurna, - cefalee matinala, - tulburari ale somnului, - cefalee matinala, entual cianoza, - hipertensiune pulmonara - insuficienta cardiaca - tulb. electorlitice - dezonrientare - coma ..

Subiectul nr. 59b AMIGDALITA

- este inflamatia amigdalelor - poate fi cronica sau acuta, fiind determ. in mod deosebit de streptococul hemolytic Manifestari de dep.: - dureri de deglutitie - usoara senzatie la sufocare - febra 30-40C - frison - alterarea respiratiei/circ. - Hipertermie - incap. de a se alimenta - risc de complicatii