1. Care sunt elementele de care trebuie ţinut cont în amenajarea camerei bolnavului?

Climatul camerei – iluminarea, curăţenia, încălzirea

Dotarea camerei în funcţie de nevoile bolnavului.
Poziţia patului în cameră.
Poziţionarea bolnavului în pat

2. În aranjarea patului trebuie să avem în vedere anumite aspecte. Care sunt acestea?

Înălţimea recomandată este de aproximativ 65 cm de la podea

Se va evita riguros formarea cutelor de cearşaf
Se va avea grijă ca pătura să nu apese vârful piciorului, în vederea evitării „piciorului ascuţit”

3. Care sunt cauzele care duc la apariţia escarelor?

Lipsa mişcării datorată imobilizării contribuie de asemenea în mod semnificativ la scăderea

intensităţii circulaţiei sangvine.
Prin impactul umidităţii (transpiraţiei, urină, scaun) respectiv a forţelor de „forfecare” care
acţionează la alunecarea bolnavului în pat, pielea bolnavului este lezată şi din exterior

4. Cum pot fi prevenite escarele?

Prin îngrijirea atentă a tegumentelor, stimularea circulaţiei sangvine, o alimentaţie bogată în

proteine şi vitamine şi un aport suficient de lichide.

5. Cum procedaţi pentru stimularea circulaţiei sangvine pentru a preveni escarele?

Ridicarea frecventă a bolnavului, asociat cu gimnastică respiratorie şi plimbări. Exerciţii

fizice şi masaj local al zonelor periclitate, cu vârful degetelor.
După caz, îmbunătăţirea circulaţiei pe cale medicamentoasă.

6. Care sunt semnele apariţiei pneumoniei hipostatică?

- lipsa poftei de mâncare, stare generală alterată, respiratie superficială, accelerată, sete de aer,
junghi toracic, tuse uscată urmată de tuse cu expectoraţie purulentă (galbenă sau verzuie),
febra şi accelerarea pulsului, frison şi transpiraţie.

7. Cum se poate preveni pneumonia hipostatică?

- prin ridicarea frecventă a bolnavului, plimbări, gimnastică respiratorie.

Aerisire frecventă a camerei, umidificarea aerului . Tuse asistată ( inspir profund, compresia
aerului inspirat, urmat de tuse puternică) asociată sau nu cu vibromasaj al spatelui (de la baza
toracelui spere omoplaţi, se tapotează prudent spatele bolnavului cu marginea mâinilor)—
numai cu acordul medicului.

8. Ce sunt trombozele?

La persoanele imobilizate circulaţiei sângelui este mai lentă, venele se dilată, circulaţia
sângelui devine turbulent, şi pereţii venelor se formează trombi (cheaguri), care se pot
desprinde şi obtura (astupa) vasele de sânge, producând emboli.
9. Cum preveniţi anchilozele?

Mobilizări frecvente, active (efectuate de bolnav) sau pasive (efectuate de îngrijitor) ale
articulaţiilor. Se efectuează mişcări de flexie, de extensie şi de rotire. Exerciţiile se fac cu
precauţie, fără forţar.

10. Cum preveniţi emboliilor?

Se face gimnastică profilactică - flexia şi extensia picioarelor

- rotirea picioarelor, cu membrul inferior ridicat
- flexia şi extensia genunchiului contra feşei elastice.

11. Ce presupune procesul de îngrijire?

- încurajarea şi sprijinirea bolnavului, să efectueze sau să participe la manevrele de

îngrijire care îi stau în putere.
- gândirea măsurilor profilactice (de prevenire) necesare.
- respectarea măsurilor de igienă.
 recunoaşterea limitelor proprii, pentru evitarea suprasolicitării.

12. Care sunt materialele necesare pentru a realiza igiena totală în pat?

- doi bureţi de baie, prosoape, lighean, apă, loţiune de baie, loţiune pentru corp, cosmetice,
pieptăn, perie, oglindă, după caz aparat de ras, lenjerie curată, îmbrăcăminte.

13. Ce materiale sunt necesare pentru spălarea bolnavului pe cap, în pat?

- lighean pentru spălat capul, vas cu apă călduţă, găleată goală, cană mică pentru apă, două
prosoape, prosop mic sau batistă pentru ochi, şampon cu pH neutru (şampon pentru copii),
uscător de păr, pieptăn, perie, oglindă, eventuale ustensile pentru par

14. Care este procedura de spălare a bolnavului pe cap, în pat?

- aşezăm un prosop în jurul gâtului şi umerilor bolnavului;

- punem ligheanul sub ceafa bolnavului, sprijinim ceafa şi umerii cu perne;
- introducem furtunul ligheanului în găleata goală;
- cu prosopul mic acoperim ochii bolnavului;
- umezim şi şamponăm părul;
- spălăm părul şi masăm pielea capului cu vârful degetelor;
- clătim bine părul cu apă;
- împăturim părul întrun prosop;
- ridicăm bolnavul în şezut, îndepărtăm ligheanul, sprijinim spatele bolnavului;
- uscăm atent părul;

15. Cum se realizează igiena bucală şi dentară la bolnavii cu afecţiuni grave?

- aşezăm un prosop sub capul bolnavului;
- întoarcem capul bolnavului întro parte, la nevoie sprijinim capul cu o mână;
- umezim tamponul în soluţia pregătită;
 curăţăm minuţios cavitatea bucală, limba şi în special spaţiul dintre dantură şi obraji;
 aşezăm capul bolnavului în poziţie comodă.

16. Pentru prevenirea accidentelor de muncă ce măsuri trebuie luate?

- evaluarea posibilelor pericole – se verifică instalaţia de gaz să nu existe eventuale scurgeri,

instalaţiile şi aparatura electrocasnică defectuoasă, substanţele chimice să fie păstrate în locuri
corespunzătoare.

17. Ce trebuie notat în fişa de îngrijire a persoanei asistate?

 situaţiile noi apărute în starea generală a persoanei asistate , precum şi măsurile

imediate adoptate pentru eliminarea riscurilor

18. Când administraţi medicamente pe cale rectală?

- când medicamentele pot irita mucoasa stomacului şi bolnavul prezintă tulburări de deglutiţie
sau greţuri şi vărsături.
- pentru calmarea durerilor, constipaţii.

19. Cum puteţi realiza igiena aerului?

Ventilaţia este cea mai bună metodă de scădere a numărului de germeni din aer. Cea mai
simplă metodă de ventilaţie este aerisirea. O ventilaţie eficientă se poate obţine prin
deschiderea ferestrei timp de aproximativ 20 de minut.

20. Cum întreţineţi curăţenia în locuinţa bătrânului?

Curăţenia locuinţei se efectuează zilnic şi periodic.

Zilnic se şterge praful cu o cârpă umedă, se aeriseşte, se scutură aşternuturile şi se curăţă
obiectele prăfuite.
Periodic se spală pardoselile, ferestrele şi lemnăria, se lustruiesc mobilele, se scutură
covoarele şi draperiile, se spală perdelele, se zugrăveşte locuinţa şi dacă este cazul,
se practică dezinsecţia, deratizarea sau dezinfecţia.

21. Ce complicaţii pot apărea în urma imobolizării îndelungate a unei persoane?

- se reduce circuitul sanguin care poate duce la apariţia trombozelor,

- tractul digestiv devine hipoton ceea ce favorizează apariţia constipaţiilor,
 ventilaţia plămânilor se face cu dificultate ceea ce duce la apariţia pneumoniilor.

22. Cum se procedează pentru a efectua corect toaletarea a persoanei imobilizate?

- se pregătesc dinainte materialele necesare: materiale impermeabile, mânuşi, lighean cu apă,
un prosop moale, săpun alcool mentolat sau camforat, pudre, uleiuri sau creme, etc;
- toaletarea se face pe regiuni descoperind progresiv numai partea care se spală.