NR.

1
Ingrijirea bolnavului imobilizat la pat
Imobilizarea poate fi cauzata de afectiuni grave (bolnavi paralizati, astenici,
adinamici, cu leziuni ale membrelor inferioare), poate fi impusa ca o masura
preventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii) sau impusa ca o masura
terapeutica in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infart miocardic.

1) Acordarea conditiilor optime de confort

-asigurarea unui pat special, corespunzator afectiunii ( cele mai corespunzatoare sunt
cele cu somiera sau patul universal pt. tratament osteoarticular care poate fi adaptat
pozitiilor cerute de afectiune, prevazut cu accesorii: masa reglabila pt. alimentatie, citit,
scris, sertar ce inlocuieste noptiera).
-nu va fi asezat sub fereastra sau pus aproape de usa, deoarece ar fi dificila
protejarea contra curentilor de aer.
-salteaua din material plastic cu structura de burete sau pneumatica
compartimentata pt a evita presiunea si macerarea zonei de contact.
-este bine ca acesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa aiba
totul la indemina (semnalizare, lampa la pat).
-in caz de polakiurie sau de pertubare a functiei sfincterelor, este recomandat
ca urinarul sa fie asezat in asa fel incit bolnavul sa-l poata lua.
-in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura utilaje auxiliare
(agatatoare din metal sau din material textil), de care pacientul sa se poata
prinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur.

2) Igiena generala si corporala

-se realizeaza aerisirea salonului
-curatenia lanjeriei de corp si a asternuturilor
-schimbarea pacientului ori de cite ori s-a murdarit
-utilizarea unor camasi desfacute la spate
Toaleta corparala frecventa sub forma de bai partiale la pat
-se va avea grija in cazul pacientilor cu aparate gipsate (sa nu se ude gipsul in
timpul toaletei)
Igiena gurii- se va avea o deosebita grija pt. pacientul care prezinta proteza,
care, se va curata dupa fiecare masa
Igiena mainilor inainte si dupa masa
Toaleta perineala (mica toaleta), in care se va respecta pudoarea pacientului

3) Alimentatia pacientului

-este facuta la pat, activ sau pasiv, in functie de starea pacientului, asigurand o

pozitie cat mai comoda

-asistenta va respecta orarul meselor, servirea calda a alimentelor si
prezentarea acestora cit mai estetic

4) Supravegherea starii generale

Executarea tratamentelor si examinarilor

-se urmaresc si se noteaza zilnic F.V. si vegetative

-in cazul aparatelor gipsate se va urmari si semnala aparitia

edemelor,modificarilor de culoare(cianoza, eritem) la extremitatile libere ale
membrelor
-examinarile paraclinice si tratamentul vor fi executate la pat, sau daca nu e
posibil, pacientul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.

5) Prevenirea escarelor
-se va verifica sistematic zonele expuse la escare, stiind ca ele apar foarte
repede la pacientii imobilizati
-se acorda o mare atentie schimbarii de pozitie,la fiecare 2 ore, asigurandu-se
in acelasi timp si pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul
-manevrele se executa cu 1-2 persoane, cu multa blandete
-se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor
-se va face masaj cu o durata de cel putin 10 minute, pt. a realiza activarea
circulatiei
- se fac frictiuni cu alcool, urmate de pudraje cu talc
-i se vor oferi la timp si in mod regulat urinarul si plosca pt. a nu murdari
lenjeria, deoarece umezeala favorizeaza aparitia escarelor

6) Prevenirea altor complicatii

Pneumoniile hipostatice (de staza)

-se previn prin ridicarea pacientului in pozitie sezanda si efectuarea de

gimnastica respiratorie, de mai multe ori pe zi.
Trombozele

-apar datorita incetinirii circulatiei de intoarcere

-se previn prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a
degetelor de la picioare si maini, a gambelor si antebratelor.
Atrofierea muschilor si scaderea tonusului general

-vor fi prevenite prin miscari pasive si active si prin masaj

Stomatita
-poate aparea mai des la pacientii cu regim lactat si hidrozaharat
-se previne prin asigurarea igienei cavitatii bucale prin clatirea cu apa
bicarbonata 30% sau cu apa cu mentol
Constipatia

-poate aparea datorita lipsei de miscare

-se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale pt. a nu
obisnui pacientul cu purgative sau clisme
-se recomanda regim bogat in celuloza(legume, fructe) si lichide daca
afectiunea de baza permite acest regim
Deformarile articulare (pozitii vicioase)

-ale membrelor si coloanei vertebrale pot fi prevenite prin asigurarea pozitiei

corecte in pat
Anchilozele

-se vor preveni prin mobilizarea pasiva inca din primele zile de mai multe ori
pe zi
-recuperarea motorie se incepe indata ce pacientul este constient.

NR.2
MASURAREA TEMPERATURII, NOTAREA IN FO
INTERPRETAREA VALORILOR,
INTERVENTII
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale este necesitatea
organismului de a-si mentine si conserva o temperatura constanta intre 36,1-37 C
pentru a-si mentine starea de bine.
Temperatura se mentine constanta prin echilibrul dintre termogeneza si
termoliza (homeotermie).
Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori
din hipotalamus.

I Masurarea

se face cu termometru maximal, gradat de la 34,5 - 42 C cu coloana de Hg

- termometrele se tin in solutie dezinfectanta (Cloramina 1%, Actisept) care se
schimba zilnic
- inainte de masurare se clateste, se sterge termometrul de solutia
dezinfectanta cu o compresa si se scutura prinzand termometrul cu degetele
deasupra rezervorului
- se masoara dimineata intre orele 7-8 si seara intre 18-19
- masurarea se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine cea mai
apropiata temperatura de cea centrala
- se masoara in axila, cavitatea bucala, plica inghinala, rect, vagin
Materiale necesare:

-termometru maximal, comprese sterile, tavita renala, recipient cu solutie

dezinfectanta, vaselina sau ulei de parafina sterile pentru lubrifiere, ceas, pix
albastru
Pregatirea bolnavului:

Tehnica:

-psihica informare, explicare

-fizica - pozitie, toaleta

-asistenta se spala pe maini, clateste si sterge termometrul, il scutura,

verifica integritatea sa (sa nu fie spart, sa coboare mercurul), il aplica bolnavului
si citeste temperatura dupa expirarea timpului.
- spala termometrul, il scutura, il introduce in solutia dezinfectanta
a)in axila

-pozitie decubit dorsal sau sezand

-se sterge axila cu un prosop uscat
-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in mijlocul axilei
-se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe torace
-la bonavii agitati, slabiti, copii bratul este sustinut de asistenta

-se mentine 10 minute

b)in plica inghinala

- se face la bolnavii foarte slabiti si copii

- adultul sta in decubit lateral cu coapsa flectata pe bazin,copilul in decubit
dorsal
- se mentine 10 minute
C) in cavitatea bucala

- se introduce termometrul oblic in cavitatea bucala, sub limba sau extern

arcadei dentare
-bolnavul inchide gura si respira pe nas

- contraindicata la bolnavii agitati si la copii

- se mentine 5 minute
- inainte cu 10 minute, bolnavul nu va fuma, nu va consuma alimente
calde sau reci
d) in rect

- se lubrifiaza rezervorul termometrului, cu o compresa sterila imbibata in

vaselina sau ulei de parafina
- pozitia la adult decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie, la
copil decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen si tinute de
asistenta cu mana stanga, termometrul se mentine tot timpul masurarii in rect cu
mana dreapta
- se introduce in rect 2,5-3 cm si se mentine 5 minute
- contraindicata in afectiuni ale rectului si la bolnavii agitati
- valoarea temperaturii in rect este cu 0,5 grade mai mare decat cea din
axila
e)in vagin

- pozitia este ginecologica,

- se mentine 5 minute
- valoarea este cu 0,5 grade mai mare decat cea din axila
- creste cu 1-2 grade fata de cea din axila in afectiuni abdominale
inflamatorii (apendicita, anexita, peritonita)
- contraindicata in bolile aparatului genital feminin
- temperatura este mai mare in perioada de ovulatie

II Notarea in F.O.

- se noteaza cu pix albastru,cu un punct, punctele se unesc, formand

curba termica
- fiecare linie orizontala reprezinta 2 diviziuni de grad de temperatura,
linia verticala pentru zi (seara si dimineata)
- se masoara dimineata si seara, la internare si oricand, la indicatia
medicului
- in alte documente se masoara cifric

III Interpretarea valorilor

PATOLOGIC:
1. Hipotermia=temperatura sub 35 C, este un sindrom caracterizat prin
hipotermie, hTA, cianoza, eritem si edem al extremitatilor, durere, oboseala,
tulburari de vorbire, somnolenta, degeraturi, apatie, parestezie
Este produsa datorita :
- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copil)
- expunere prelungita la frig, dereglari endocrine, inanitie, anemii, insuficienta
circulatorie (la adulti)
- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)
- in zilele de azi este folosita hipotermia controlata 32-26 C, in interventii
chirurgicale pe cord,etc.
2.Hipertermia= temperatura peste 37 C, este un sindrom caracterizat prin
ascensiune febrila, frisoane, astenie, polipnee, transpiratie, sete, tahicardie,
oligurie, curbatura
Subfebrilitate
= 37-38 C
Febra moderata=38-39 C
Febra ridicata
=39-40 C
Hiperpirexie
= peste 40 C
Evolutia febrei se face in 3 perioade : - perioada initiala
- perioada de stare
- perioada de declin
Alte tipuri de febra :
a)continua bolnavul este tot timpul febril, diferenta temperaturilor dintre cea
de dimineata si cea de seara nu este mai mare de 1 grad ( pneumonii, febra
tifoida)
b)remitenta oscilatiile dintre febra de dimineata si cea de seara depasesc 1
grad, dar se mentin peste valorile normale (septicemii, supuratii, TBC pulmonare
grave)
c)intermitenta diferenta dintre febra de dimineata si cea de seara este de
cateva grade, temperatura minima fiind sub 37 C (septicemii, unele forme de
TBC)
d)intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele
se repeta la acelasi interval de timp, putand fi despartita si de zile afebrile
(malarie)
e)recurenta- perioade febrile de 4-6 zile de febra continua ce alterneaza cu
perioade afebrile de aceeasi durata (in unele forme de limfogranulomatoza
maligna)
f)ondulanta perioadele febrile alterneaza cu perioadele afebrile, trecerea
facandu-se lent, dand curbei febrile un aspect ondulant (bruceloza)
g)febra de tip invers temperatura este minima seara si maxima dimineata
(TBC pulmonar) FIZIOLOGIC
-temperatura centrala este mai mare decat temperatura periferica
-temperatura de seara este mai mare decat cea de dimineata
-nou-nascut =36,1-37,8 C
- adult = 36-37 C
-varstnic = 35-36 C

IV

INTERVENTII

1. In hipertermie
a) pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice

- aeriseste incaperea
-asigura imbracaminte lejera
-aplica comprese reci pe frunte si extremitati, impachetari reci, frictiuni cu otet
-incalzeste pacientul in caz de frison cu paturi sau cu termofoare
- administreaza medicamentatia indicata de medic (antitermice, antibiotice,
antiinflamatoare)
b) pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- se calculeaza bilantul hidric pe 24 h, (se dau 500 ml de lichide in plus pentru

fiecare grad de temperatura in plus)
-serveste pacientul cu cantitati mari de lichide la temperatura camerei
(alimentatia sa fie lichida, semilichida, hidrozaharata)
- fiecare grad C in plus peste 37 necesita 13 calorii in plus peste ratia normala
c) pacientul sa aibe o stare de bine fizic si psihic

-schimba des lenjeria de corp si de pat

-mentine igiena tegumentelor
2. In hipotermie:

a) pacientul sa aibe temperatura corpului in limite fiziologice

-incalzeste lent pacientul cu paturi si termofoare

- creste treptat temperatura mediului ambiant
-recolteaza sange pentru glicemie, HMG (Ht, Hb)-pentru ca in hipotermie scade
glicemia
-pregateste pacientul pentru EKG
b )pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- administreaza lichide caldute, in cantitati mici, la intervale regulate de timp

-calculeaza bilantul hidric pe 24 h
c) pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor

-pune extremitatile pacientului in apa calduta la 37 C utilizand bai incalzite

progresiv
-maseaza extremitatile
-administreaza medicamentatia (antibiotice, corticoizi, analgezice)

NR. 3
MASURAREA T.A.; NOTAREA IN F.O.; INTERPRETAREA
VALORILOR; INTERVENTII
T.A. =presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali

Factori determinanti:
-forta de contractie a inimii
-rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor)
-vascozitatea sangelui
- debitul cardiac
Factori ce influenteaza T.A.:
a) biologici:
-varsta- T.A.este mica la copii, se stabilizeaza la adult si creste usor la varstnici
-somnul- in timpul somnului T.A. scade
-efortul-creste T.A.
b) psihologici:
-emotiile cresc T.A.
-anxietatea- creste T.A.
c) sociologici:
-climatul frigul duce la vasoconstrictie si implicit la cresterea T.A.
-caldura duce la vasodilatatie si implicit la scaderea T.A.
T.A. sistolica= T.A. maxima
T.A diastolica = T.A. minima
T.A. maxima- T.A minima =T.A. diferentiala
T.A. minima= T.A maxim +1 sau 2
2

I MASURAREA
Scop =evaluarea functiei cardiace
Pregatirea bolnavului: - psihica informare, explicare
- fizica repaus 10-15 min, pozitie decubit dorsal cu
bratul in extensie si supinatie
Materiale necesare:
-tensiometru , stetoscop, tampon de vata cu substanta dezinfectanta si tavita
renala
- tensiometrul poate fi clasic (cu mercur sau manometru) sau electronic
Tehnica :
Se face prin 3 metode:
a) metoda palpatorie (RIVA ROCCI)

- se pune manseta pe antebrat la cel putin 5 cm deasupra plicii cotului

- se palpeaza cu mana stanga pulsul radial al pacientului de la aceeasi mana
- cu mana dreapta se umfla manseta cu aer cu ajutorul perei de cauciuc pana
nu i se mai simte pulsul
- se elibereaza usor aerul din manseta cu ajutorul supapei
- prima pulsatie resimtita este T.A. maxima
b) metoda auscultatorie (KOROTKOV)

- se fixeaza manseta pe antebrat

- se pune membrana stetoscopului pe artera humerala (imediat sub manseta)
- asistenta introduce olivele stetoscopului din urechi
- se introduce aer in manseta pana nu se mai aude nici o pulsatie in stetoscop
- se elibereaza aerul din manseta si prima pulsatie auzita reprezinta T.A.
maxima iar ultima pulsatie auzita reprezinta T.A. minima
c) metoda oscilometrica

-se realizeaza cu ajutorul oscilometrului PACHON

II NOTAREA IN FT
-se face cu pix rosu, se noteaza T.A. maxima si T.A.minima cu cate o linie
orizontala care se unesc cu linii verticale si se hasureaza
- fiecare linie orizontala = 10 mm Hg
- in FO se noteaza numeric
- se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventie, la
nevoie.

III

INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC
-la copil 75-110 mm Hg / 50-65 mm Hg

-la adult 115-140 mm Hg / 75-90 mm Hg

- fiziologic poate exista o diferenta de 10 -20 mm Hg intre cele 2 brate
- de aceea prima da T.A. se va masura la ambele brate
PATOLOGIC
Hipotensiune = scaderea T.A. sub valorile normale (socuri hemoragice, colaps)
Hipertensiune= cresterea T.A. peste valorile normale
Poate fi HTA esentiala (primara) sau HTA secundara
HTA grad 1 = 140-160 mm Hg
HTA grad2 = 160-180 mm Hg
HTA grad 3 =peste 180 mm Hg

IV

INTERVENTII
1. Pentru HTA

a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

-invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool

- invata pacientul sa aibe un regim igieno-dietetic adecvat (sa consume
legume si fructe, sa nu consume grasimi animale si sare, sa faca miscare)
- administreaza medicatia prescrisa de medic (hipotensoare, diuretice,
vasodilatatoare, antiaritmice, tonice cardiace)
- monitorizeaza T.A.
- supravegheaza efectul medicamentelor
- aplica tehnici de favorizare a circulatiei (exercitii pasive, active, masaj)
- pregateste pacientul si efectueaza EKG
b) pacientul sa fie echilibrat psihic

- informeaza pacientul despre boala si tratament

- linisteste pacientul, administreaza sedative la indicatia medicului
2. Pentru hTA
a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

- monitorizeaza T.A.
- hidrateaza pacientul
- administreaza la indicatia medicului PEV cu S.F., Dextran, HHC,transfuzie
de sange
- supravegheaza pacientul, previne lipotimia
- pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala in cazul in care hTA
se datoreaza unei hemoragii traumatice care necesita hemostaza chirurgicala
b) pacientul sa prezinte tegumente si mucoase normal colorate

- oxigenoterapie
- pozitie Trendelenburg
- camera aerisita, temperatura optima, imbracaminte lejera

c) pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta informeaza pacientul despre boala, tratament

- linisteste pacientul

NR.4
MASURAREA RESPIRATIEI, NOTAREA, INTERPRETAREA
VALORILOR, INTERVENTII
Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigen din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.
Etapele respiratiei:
1. Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani si
eliminarea aerului incarcat cu CO2
- are 2 etape- inspiratia= proces activ
- expiratia = proces pasiv
Este influentata de :
- permeabilitatea cailor respiratorii
- concentratia de O2 din aerul inspirat
- maturitatea centrului respirator bulbar
- expansiunea cutiei toracice
- functionarea normala a centrilor ce regleaza respiratia
2. Difuziunea gazelor = O2 din alveolele pulmonare trece in capilarele
perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Este influentata de :
- diferenta de presiune dintre O2 alveolar si cel din sange
- starea peretelui alveolar
- marimea suprafetei alveolare
3. Circulatorie -reprezinta conducerea oxigenului prin vasele arteriale la
tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a se
elimina.
Este influentata de :
- cantitatea de Hg din sange
- de debitul cardiac
- de numarul de hematii
- de permeabilitatea retelei arteriale periferice
4. Tisulara -reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul
unui sistem enzimatic complex.
Hipoxia= scaderea cantitatii de O2 din tesuturi
Hipoxemia = scaderea presiunii partiale si a saturatiei in O2 al sangelui arterial

Hipercapnia= cresterea cantitatii de CO2 din sange

I. MASURAREA

Scop- evaluarea functiei respiratorii a bolnavului

Elemente de apreciat : frecventa, ritmul, amplitudinea, tipul de respiratie,
simetria miscarilor respiratorii, prezenta tusei, prezenta secretiilor sau a
zgomotelor respiratorii.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar si pix de culoare verde
Tehnica:
-pacientul este asezat in decubit dorsal fara a i se explica tehnica
- la pacientii inconstienti sau care dorm asistenta isi plaseaza mana cu fata
palmara pe torace si incepe sa inumere respiratiile timp de 1 minut
- la pacientii constienti, asistenta nu le pune mana pe torace ( pt ca va influenta
frecventa) ci doar observa ridicarile toracelui si numara in continuarea masurarii
pulsului

II NOTAREA IN FO
- se face cu pix verde, fiecare linie orizontala reprezinta 1 respiratie, se noteaza
1 punct, se unesc punctele rezultand curba respiratiei
- se noteaza dimineata si seara la internare, inainte si dupa interventii, la
indicatie

III

INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC
-nou-nascut=30-50 resp/min;- copil= 15-35 resp/min;- adult = 16-18 resp/min;varstnic =15-25 resp/min
PATOLOGIC = dispnee
a) Frecventa respiratorie = numarul de respiratii pe minut
-Polipnee (tahipnee) = cresterea frecventei respiratorii, scade
amplitudinea, respiratie ritmica ( apare in cazul reducerii suprafetei respiratorii,
anemii, afectiuni cardiace, stari toxico-septice)
-Bradipnee = scaderea frecventei respiratorii, creste amplitudinea
( obstacole in caile respiratorii ).Poate fi inspiratorie in caz de obstacol sau
paralizie a muschilor respiratori si expiratorie in caz de obstacol in caile
respiratorii, astm bronsic si emfizem pulmonar.
-Apnee= absenta respiratiei
b) Amplitudinea = volumul de aer care intra si iese din plamani
-se modifica in functie de frecventa respiratorie, cand frecventa este
mare, amplitudinea este mica si invers
- dpdv al amplitudinii respiratia poate fi profunda sau superficiala
c)Ritmul
-fiziologic - inspiratiile si expiratiile se succed la intervale regulate cu pauze
egale
- patologic ritmul poate fi perturbat prin atingerea centrilor nervosi din
cauze toxice, infectioase, neurologice
- in caz de obstacole in caile respiratorii apare- cornajul=zgomot in inspir
-tirajul=depresia
partilor moi ale toracelui in inspir

d) Simetria miscarilor
- miscarea simetrica a celor doua hemitorace respiratorii
- in caz de colectii pleurale abundente, nefunctionarea partiala sau totala a
unui plaman, pneumonie masiva obstruarea unei bronhii principale
- hemitoracele bolnav se poate imobiliza complet, in compensatie
hemitoracele sanatos isi amplifica miscarile
e) Tipuri de respiratie
- respiratie tip costal superior- la femei, se dilata diametrul anteroposterior (
in inspir)
- respiratie tip costal inferior -Ia barbati, se dilata diametrul transversal
-respiratie tip abdominal- Ia copii si batrani, se dilata diametrul vertical
Zgomotele respiratorii:
Fiziologic-murmur vezicular
Patologic-raluri sibilante;- raluri crepitante; -raluri ronflante;- raluri
subcrepitante
ALTE TIPURI DE DISPNEE :
- Dispneea Cheyne-Stokes = respiratie cu amplitudine si frecventa in crestere
pana la un maxim, apoi scade pana la apnee (in tumori si hemoragii cerebrale,
insufienta circulatorie,
uremie)
- Dispneea Kussmaul = bradipnee accentuata cu inspir profund si zgomotos,
urmat de apnee apoi expir prelungit si iar apnee( in coma diabetica, agonie)
- Dispnee Biot = miscari respiratorii ritmice cu amplitudine normala despartite
de pauze lungi de 10-30 sec ( in come, agonie, stadiul preletal)
-Dispnee dezordonata = extrarespiratorie, datorata dereglarii grave a centrilor
respiratori (tumori si hemoragii cerebrale)
- Dispneea de efort = datorita saturatiei insuficiente cu 02 a organismului in
timpul efortului ( in afect cardiace sau respiratorii)e, intoxicatii cu alcool, monoxid
de carbon.insuf hepatica,renala)
-Dispnee de decubit = apare in pozitia decubit dorsal datorita reducerii
suprafetei respiratorii prin comprimarea parenchimului (in afectiuni cardiace,
pulmonare, diafragmatice)
- Dispnee de repaus = dispnee permanenta, chiar ortopnee , datorita unui
obstacol in caile resp sau insuficienta circulatorie grava
- Dispnee paroxistica = apare in accese repetate, ziua sau noaptea( in astm
bronsic,edem pulmonar, astm cardiac)
-Dispnee accidentala = apare neasteptat in cazul unor procese patologice
acute ale plamanilor sau cailor respiratorii

IV

INTERVENTII

a) Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere si permeabile si o buna

respiratie

-se
-se
-se
-se
-se

invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze , si sa colecteze sputa

umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata
indeparteaza secretiile nazale
aspira secretiile bronsice
asigura o buna hidratare, 21 / 24 h

-se invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie

-se asigura pozitia sezand sau semisezand
-se invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare ( fumat, mese
copioase, imbracaminte stramta)
-se face masaj si tapotaj toracic
-se administreaza medicatia : antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei nazale si bronsice
b) Pacientul sa fie echilibrat psihic

-se asigura pozitie antalgica

-se invata pacientul tehnici de relaxare
-se pregateste psihic pacientul pt investigatii si interventii
c) Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta la infectii

-se invata pacientul sa evite frigul, aglomeratia , schimbarile bruste de

temperatura

NR.5
MASURAREA PULSULUI ,
NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTII
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan
osos, si este sincrona cu sistola ventricuIara.
Pulsul ia nastere din conflictul intre sangele impins, prin contractia muschiului
cardiac, din ventricule in artere, cu sangele existent in sistemul arterial. Acest
conflict se propaga prin coloana de sange din artere, sub forma unei unde
vibratorii, si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu
sistolele ventriculare.
Pulsul reflecta starea functionala a inimii si a sistemului arterial. Pulsul este
influentat de mai multi factori:
- Biologici - varsta - la copil este mai crescut decat la adulti
- inaltimea - peroanele scunde au pulsul mai frecvent ca cei inalti
- somnul- in timpul somnului frecventa este mai redusa
- alimentatia- in timpul digestiei, frecventa creste
- efortul- creste frecventa
-febra - pt fiecare grad de temp pulsul creste cu 8 -10 batai/min
-Psihologici - emotiile \
- plansul --- cresc frecventa
- furia
/
- Sociali - cantitatea de 02 din aerul inspirat influenteaza frecventa pulsului

I MASURAREA
Scop - evaluarea functiei cardiovasculare
Elemente de apreciat: frecventa, ritmicitatea, amplitudine, celeritate
Materiale necesare: ceas cu secundar, pix rosu

Pregatirea pacientului: psihica- informare

fizica - repaus fizic 10-15 min, cu bratul relaxat
Tehnica:
- se masoara pe orice artera accesibila palparii ce poate fi comprimata pe un
plan osos: artera radiala, artera temporala, artera femurala, artera carotida,
artera poplitee, artera tibiala, artera pedioasa, apical ( pulsul apical=socul
apexian se repereaza in spatiul V intercostal stg. Pe linia medioclaviculara, la
varful inimii)
-se repereaza artera, si cu cele trei degete:aratator, mijlociu si inelar se
exercita o presiune usoara asupra peretelui arterial pana se percep undele
pulsatile
-pt artera radiala , se aseaza degetele in santul radial, in continuarea
policelui ,aproape de marginea externa pe fata anterioara a antebratului ,
policele fixeaza pe fata posterioara antebratuJui ( cand exista anomalii de pozitie,
pulsul se repereaza in tabachera anatomica) se numara pulsatiile timp de un
minut.

II NOTAREA IN FO
-se face cu pix rosu, fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii, se face un
punct,
se unesc punctele rezultand curba pulsului
-se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventii, la
nevoie

III INTERPRETAREA VALORlLOR

FIZIOLOGIC
-nou nascut - 130 - 140 pulsatii/min
-copilul mic- 100 -120 pulsatiiJmin

-la 10 ani - 90 -100 pulsatii/min

-adult - 60 - 80 pulsatii/min
-varstnic - 80 - 90 pulsatii/miu
a) Frecventa pulsului = nr de pulsatii pe minut
PATOLOGIC
Tahicardia = cresterea frecventei pulsului
-apare in anemii, hemoragii, stari febrile, insuficienta circulatorie centrala sau
periferica
-Tahicardia sinusala - puls> 120/min care apare la tineri ,la efort, fara
semnificatie patologica
- Tahicardia paroxistica-puls pana la 300/min
Bradicardia= scaderea frecventei pulsului
- apare in miocardita acuta, mixedem, intoxicatii cu digitala, hemoragii sau
tumori cerebrale, tulburari de conducere (blocurile).

b) Ritmicitatea
-Fziologic-- pauzele dintre pulsatii sunt egale
-Patologic- puls aritmic = pauzele dintre pulsatii sunt inegale
- apar in afectiuni cardiace ( tulburari de ritm)
- puls dicrot = se percep doua pulsatii, una puternica si una slaba,
urmata de pauza
- apar in febra tifoida, TBC, anemii grave

c) Amplitudinea ( Volumul)
-Fiziologic--se micsoreaza pe masura ce se departeaza de inima si este
determinat de volumul de sange propulsat de la inima spre artere in cursul
sistolei
-Patologic- puls filiform = amplitudine mica, abia perceptibil (apare in caz de
tahicardie,stenoza aortica)
- puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
- pe partea afectata de tumori, cicatrici, arterite,
pulsul este mai mic decat pe partea sanatoasa

d) Celeritatea
-Fiziologic- viteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile
-Patologic- puls celer = unda dispare repede (in insuficienta aortica)
- puls tard = are o durata mai lunga(in ateroscleroza)

e) Tensiunea pulsului
-Fiziologic- este determinata de forta de contractie a inimii
-Patologic- puls dur = forta de contractie a inimii este mare ( in hipertrofia de
ventricul stang )
-puls moale = scade forta de contractie a inimii

IV INTERVENTII
a) Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

-asistenta invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool

-asistenta invata pacientul sa respecte regimul igieno-dietetic (sa consume
legume si fructe, sa evite grasimile si sarea, sa faca miscare)
-asistenta administreaza medicatia : tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,
hipotensoare, vasodilatatoare, anticoagulante
-asistenta aplica tehnici de favorizare a respiratiei: exercitii active, pasive,
masaje
-asistenta invata pacientul sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu
stanjeneasca circulatia
-pregateste bolnavul pt investigatii

b) Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre (combaterea

cianozei)

-oxigenoterapie
-administrarea medicatiei prescrise de medic
- pozitie sezand sau semisezand ( pt favorizarea respiratiei)
-camera aerisita , temperatura optima
c) Pacientul sa fie echilibrat psihic

-asistenta informeaza pacientul asupra bolii si a tratamentului

- asistenta linisteste pacientul
-asistenta il invata sa reia treptat activitatea si sa creasca gradul de efort
-asistenta administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

Nr 6
RECOLTAREA SANGELUI PT. EX. HEMATOLOGICE
Se poate recolta sange:
1. capilar - din pulpa degetului sau lobul urechii la adulti, fata plantara a
halucelui si caIcai la copii- prin intepare.
2.venos - prin punctie venoasa, cu seringa sau prin sistem vacutainer.

Din sangele capilar se recolteaza pentru determinare:

- HEMOLEUCOGRAMA - (HLG) care cuprinde formula leucocitara , numar de

trombocite si eritrocite
- HEMOGLOBINA - (Hb)
- GRUP SANGUIN si Rh (ABO si Rh )
- TIMP DE SANGERARE - (TS)
- TIMP DE COAGULARE - (TC)
- EXAMEN PICATURA GROASA (test pt malarie)
Din sangele venos se recolteaza pt determinarea:

HEMOLEUCOGRAMA (HLG)
HEMOGLOBINA (Hb)
HEMATOCRIT (Ht) - vacutainer mov
HEMOGLOBINA GLlCOZILATA
GRUP DE SANGE(ABOsiRh)
TIMP HOWELL
TIMP QUICK = coagulograma- vacutainer albastru
INR (international normalized ratio)
FIBRINOGEN
VSH = viteza de sedimentare a hematiilor - vacutainer negru
HEMOLEUCOGRAMA = nr eritrocite , nr trombocite, formula leucocitara,
hemoglobina
HEMOGLOBINA = este pigmentul respirator ( rosu) comun tuturor
vertebratelor, si este constituit dintr-o proteina=globina si un pigment = hemul
care contine fier.
Hemoglobina transporta Oxigenul, absorbit din aer in plaman , (sub forma de
Oxihemoglobina) in toate celulele organismului. Dupa eliberarea oxigenului catre
tesuturi, hemoglobina se combina cu Bioxidul de carbon (Carboxihemoglobina)
rezultat in urma respiratiei celulare, pe care il transporta in plamani de unde este
expulzat prin expiratie.
HEMATOCRIT = raportul dintre volumul de hematii si volumul total de
sange.
VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor - viteza cu care se separa hematiile
de plasma.
Globulele rosii se depun spontan in 1 -2 ore, fara centrifugare. Cu cat
inaltimea plasmei separate este mai mare, cu atat VSH-ul este mai mare =
infectii, tumori, inflamatii cronice
FIBRINOGEN = factorul 1 al coagularii , este o proteina sintetizata in ficat
cu rol in
procesul de coagulare. '
TIMP DE SANGERARE = durata unei sangerari provocate pana la
formarea cheagului.
TIMP DE COAGULARE = durata in care se coaguleaza sangele capilar.

Pregatirea materialelor:
- De protectie: aleza, musama
- Sterile:vacutainer mov, negru sau albastru, ace ,tampon de vata,
- Nesterile: holder, garou,manusi de examinare, tavita renala
- Material dezinfectant: alcool sanitar
Pregatirea bolnavului:
- Psihica : informare, consimtamant , explicarea tehnicii
- Fizica: - dimineata a jeune sau la indicatia medicului
- pozitie decubit dorsal cu mana in extensie, supinatie si abductie
- sau daca starea generala a bolnavului permite, pozitie sezand
Tehnica:

- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile

- verifica integritatea si valabilitatea acului si vacutainerelor,
- vacutainerul mov contine anticoagulant - EDTA (acid-epsilon-diaminotetracetic 1%)-0,5 ml uscat. Se recolteaza sange pana la 2ml
- vacutainerul albastru contine anticoagulant - Citrat de Sodiu (Na) 3,8%O,5ml.Se recolteaza sange pana la 5ml (4,5ml)
- vacutainerul negru contine anticoagulant - Citrat de Na 3,8% -O,4ml. Se
recolteaza sange pana la 2ml (1,6ml)
- adapteaza acul la holder
- alege locul punctiei, pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,
aseptizeaza
- punctioneaza vena si adapteaza vacutainerele in ordine: albastru , mov
- desface garoul, adapteaza vacutainerul negru (VSH se recolteaza fara garou)
- dupa retragerea fiecarui vacutainer il rasuceste de 2-3 ori (pt omogenizare)
- roaga bolnavul sa dea drumul Ia pumn, retrage acul din vena, pune
tamponul de vata cu alcool,
- roaga bolnavul sa tina compresiv 5 min fara a flecta antebratul pe brat
- noteaza datele pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza, trimite la
laborator
Accidente: hematom, perforarea venei, lipotimie, ameteli, paloare.

Recoltarea sangelui capilar:

- se aseptizeaza pulpa degetului cu alcool,
- se asteapta evaporarea alcoolului
- se inteapa pulpa degetului, lateral si perpendicular pe tegument

- se sterge prima picatura, se lasa sa se formeze alta picatura din care se recolteaza
cu pipeta Potain sau cu lama

- se efectueaza frotiu , se eticheteaza

ANALIZA

VALORI

VALORI
PATOLOGICE

NORMALE
HEMOLEUCOGRAM Eritrocite
A

Cresc =

eritrocitoza/policiterni
e- in
boli congenitale
millmm 3
cardiace,
F
3,8 - 5,3 fibroza pulmonara,
altitudine mare,
mil/mm"
policitemia
vera, deshidratare,
afectiuni renale
Scad- hemoragii,
B

4,3 - 5,7

INDICATII

anemii,
dupa iradiere, tumori,
leucemii, malnutritie

Leucocite

Cresc = leucocitoza-

infectii,

- stari de

4000
10

inflamatii, leucemii,

deshidratare

000/mm 3

tumori, dupa
splenectomie

- anemii

Scad- tumori, dupa _

Formula

citostatice, dupa
iradiere,
lupus eriternatos,
leucemii

leucocitara
Cresc - infectii, boli

Neutrofile
- 80 %

Limfocite

intlamatorii. coma
4
diabetica, coma
5
uremica.

- pierderi de
sange
- infectii acute
si cronice
- imunitate
- boli
hematologice
- alergii

- dupa iradiere
guta, arsuri, IMA,
- tumori
Hemoragii, tumori
Scad - infectii severe,
- preoperator
HIV, chimioterapie
iradiere, leucemie
Cresc - infectii
Scad - HIV, lupus,

- in urgente

tumori, TBC

20-55 %
Cresc -infectii, leucemii,

Monocite
0- 15 %
15%

tumori, chimioterapie
Scad - infectii severe,

HIV, trat cu prednison

Eosinofile

Cresc parazitoze, boli

alergice, boli dermatologice

0-7%
%

Scad - stres, dupa trat cu

corticosteroizi
corticosteroizi
"
Bazofile
0-2 %
Trombocite
150 000- 450

OOO/mm3

Cresc- alergii, leucemii,

boli infectioase
Cresc - dupa hemoragii,
dupa splenectomie, in
tumori
Scad - purpura

HEMATOCRIT

B-39-49%
F - 35 - 45 %

.-

trombocitopenie, anemie
hemolitica, soc
anafilactic
poliglobuli .
Creste e,
aport insuficient
de lichide
sau pierderi masive de
lichide
Ht mare =
hemoconcentratie
;
Ht>60%=coagula
rea
spontana a
sangelui
Scade - anemie,
hemoragii;
H t<20% =
insuficienta
cardiaca si exitus

.
B-13-17g/dl

Creste -Ia altitudini

mari,
in hemoconcentratie

HEMOGLOBINA
F 11,7-15,5 g/ dl

Scade - in anemii.

hernoragi i .sarcina

- preoperator
- in urgenta
- anemii
-boli
hematologice

FIBRlNOGEN 200
400
mg/dl

TIMP

DE

SANGERARE

3-4
minute

(TS)
TIMP

8 - 12
minute

(TC)

TIMP HOWELL
Timp
de
recalcifiere al
plasme
i

1-2
minute

TIMP QUICK
Timp
de
protrombina

12 - 15
secunde

Pers
INR
sanatoasa
(international
=1
Pers in trat
normalized ratio)
cu
ant
icoagulante

reumatismale
- tumori
- postoperator
boli
- afectiuni

- preoperator

hemoragii
In trombocitopenie ,
leucemii
Crescut = risc de

DE

COAGULARE

reumatismale, boli
inflamatorii, tumori,
IMA,
leucemii
Creste Scade - afectiuni
hepatice
grave,
afibrinogenie
congenitala
(rara), transfuzie cu
sange
incompatibil
Crescut = risc mare
de

- preoperator

hemoragii,
hemofilie, leucemii,
tumori,
arsuri, hipovitaminoza
K,
dupa trat cu
anticoagulante
Scazut < 5 duce la
coagularea
intravasculara a
sangelui
Creste - hemofilie,
afect
hepatice
intoxicatii
grave,
,
soc anafilactic, dupa
anticoagulan
te
Creste hipovitaminoza
K , afect hepatice,
- preoperator
dupa
anticoagulan
- in timpul si
te
Scade tromboze, ,
dupa trat cu
ultimul trimestru de
anticoagulante
sarcina, supradozaj de
vit k
Creste - in timpul si

- trat cu
dupa
trat cu anticoagulante anticoagulante

NR 7
RECOLTAREA SANGELUI PT EX BIOCHIMICE
Se recolteaza sange venos prin punctie venoasa clasica sau prin sistem
vacutainer.

Pregatirea materialelor:

- de protectie - aleza , musama ,manusi

- sterile - ace , vacutainer rosu, tampon de vata
- nesterile - garou, tavita renala, holder
- mat. dezinfectante alcool sanitar

Pregatirea bolnavului:

- psihica - informare si explicarea necesitatii punctiei, consimtamant

- fizica - se recolteaza dimineata pe nemancate (a jeune)
- pozitia este decubit dorsal cu mana in extensie, abductie si supinatie daca
starea generala a bolnavului permite, se poate recolta in pozitie sezand

Tehnica:

-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

- imbraca manusile
- verifica integritatea si valabilitatea acului,vacutainerului
- se adapteaza acul la holder
- alege locul punctiei , pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,
aseptizeaza
- punctioneaza vena si adapteaza vacutainerul
- dupa ce se umple vacutainerul ( 5 mi sange) da drumul la garou, roaga
bolnavul sa dea drumul la pumn
- scoate vacutainerul , retrage acul din vena
- pune tamponul de vata pe locul punctiei si roaga bolnavul sa tina cornpresiv
5 min fara sa flecteze antebratul pe brat
- noteaza numele si sectia pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza si
le trimite la laborator
Accidente: - hematom, perforarea venei , lipotimie, ameteli , paloare
ANALIZA VALORI
VALORI PATOLOGICE

GLiCEMIE

UREE

ACID

NORMALE
0,65 - 1, 1 O m g/
dl

25 - 40 mg/dl

2 5mg/dl

URIC
0,6 - 1,2mg/dl
CREATININA

Total < 200 mg/dl

COLESTEROL
LDL< 130 mg/dl
(colesterolul rau)
HDL> 35 mg/dl
(colesterolul bun)
< 150 mg/dl
TRIGLICERID
E
600 - 800 mg/dl
LIPIDE

TGO

5 -40 U /L

Creste - In diabet zaharat , tumori

hipofizare sau suprarenale,

hipersecretie de adrenalina, stres ,
tumori AVC
Scade - boala Addison, lnsuliuom ,
insuf. hepatica grava , dupa doze
mari de lnsulina
Creste - in afectiuni renale acute si
cronice , hernoragi varsaturi , diaree,
aport insuficient ele lichide, arsuri ,
febra, aport crescut de proteine,
obstructii renale ( litiaza, tumori)
Scade - afectiuni hepatice grave
Creste - guta, insuficienta renala
cronica , leucemie, poliglobulie ,
radioterapie , unele boli infectioase,
con: mare de proteine
Creste - insuficienta renala cronica,
acromegalie, ecIampsie , diabet,
guta, diaree, varsaturi
Scade - hipertiroidism, insuficienta
renala cronica
Creste - hipercolesterolemie ,
hipotiroidie, diabet, ateroscleroza ,
pancratita , obezitate , sdr nefrotic
Scade - boli genetice, hepatite acute
si cronice , pneumonie, TBC , febra
tifoida , afectiuni hernatologice
Creste - ateroscleroza, IMA, risc mare
de afectiuni cardiovasculare
Scade - riscul afectiunilor
cardiovasculare este mai mare
Cresc - diabet, hiperlipoproteinemie,
[MA, pancreat acuta , alcoolism,
guta, sdr nefrotic , boli hepatice Scad
- malnutritie , malabsorbtie ,
hipertiroidism
Cresc - sdr nefrotic , diabet, ciroza ,
mixedem, hiperlipemie ,
ateroscleroza
Scad - hipertiroidie, insuficienta
hepatica grava, subalimentatie ,
steatoree
Cresc - insuficienta cardiaca

TGP

7 - 56 U / L
832 u W( 20-140
UI )

AMILAZE

PROTEINE
TOTALE

BILIRUBINA

ELECTROFOR
EZA

Ph-uI
sanguin
IONOGRAMA

6 - 8 g/dl

Totala 0,2 - 0,8

mg/dl Directa O,
1 - 0,2 mg/dl
Indirecta 0,1-0,6
mg/dl
Albumine 52 - 62
% Globuline 38 48 %
Alfal globuline 25% Alfa2globuline
6-9%
Betaglobuline 811 %
Gammaglobuline
14-21% Raport
albumine/globulin
e este 1.2 - 1,5
7,3 - 7,4
Na 134 - 144 m
Eq/I

congestiva, lMA , hepat virale sau

alcoolice , afectiuni renale, biliare,
mononucleoza, diabet, obezitate
Cresc - afectiuni pancreatice , ulcer
perforat in pancre , colecistita acuta ,
ciroza , ocluzie , infarct mezenteric ,
peritonita , arsuri
Scad - pancreatita cronica in std
terminal, insuficienta hepatica,
hepatita severa
Cresc - hemoconcentratii, insuficient
aport lichidian, diaree, varsaturi
Scad - hemodilutie , malabsorbtie,
denutritie , afectini renale si
hepatice, hemoragii, arsuri
Creste - icter, obstructie biliara
(calculi, tumori) . pancreatite,
hepatite , ciroza , anemie
hemolitica , accidente
posttransfuzionale
Scaderea raportului: - hepatite acute si cronice,
afectiuni renale, tumori, boli de sange, afectiuni
microbiene , virotice si parazitare

Creste in alcaloza
Scade In acidoza

Creste- insuficienta cardiaca. diaree. varsaturi. transpi

Scade - deshidratare. insuficienta renala cronica.

insuficienta cortico-suprarenala, aport scazut de Na

K
4.5 - 5.5 m
Eq/l

Creste - insuficienta cortico-suprarenala, insuf renala

Scade -varsaturi, diaree. stenoza pilorica. fistula

CI 94 - 107 m
Eq/l

digestiva
Creste - deshidratare. aport salin crescut
Scade - insuf renala acuta si cronica, pierderi digestive

Mg

SIDEREMIE

1,6 - 2,5
mEq/1

F 80-13Ollg/dl
B 90-16Ollg/dl

CALCEMIE

8,5-10,5 mg/dl

Creste-afect renale acute si cronice,

aport crescut de
antiacide
Scade - malabsorbtie,diabet, alcoolism,
hipertiroidie
Creste - hemocromatoza, anemie
aplastica si pernicioas
Scad-anemia feripriva, c1oroza, avitam
C
Creste - osteomielita,tumori osoase,
mielom multiplu
Scade - rahitism, sdr de malabsorbtie,
diaree, varsaturi ,
posttiroidectomie, rezectie
gastrica,dializa prelungita

Nr. 8
ADMINISTRAREA TOPICA A MEDICAMENTELOR
Reprezinta administrarea medicamentelor pe tegumente si mucoase.

Pregatirea materialelor:

- de protectie: aleza, musama , masca, paravan

- sterile: pense, porttampoane, manusi, comprese, tampoane, spatule de
sticla, spatule linguale, specul nazal, specul auricular, valve vaginale , pense
lungi, tampoane vaginale, canule rectale si canule vaginale
- nesterile: apa, sapun, prosop, tavita renala, sursa de lumina, oglinda frontala,
masa ginecologica irigator pt spalatura vaginala sau clisma

Pregatirea bolnavului:

- psihica: explicare, informare, consimtamant

- fizica : pozitie care sa permita aplicarea
Asistenta se spala pe maini , isi pune masca( daca este cazul), isi pune manusi
sterile

I. PE TEGUMENTE
a. PERCUTANAT (prin piele)

- frictionarea: medicamente inglobate in Lanolina sub forma de alifii, uleiuri

sau emulsii
- se face toaleta tegumentelor cu apa si sapun, se sterg bine cu prosop
- asistenta cu manusi sterile aplica medicamentul prin miscari circulare pe
piele, masand pana dispare in aparenta in piele
- se protejeaza tegumentul cu un pansament
-ionoterapia: introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului
galvanic
b. LA SUPRAFATA TEGUMENTELOR

1. baia medicinala
- procedeu hidroterapeutic combinat cu aplicatii externe de medicamente
- are actiune termica, mecanica si chimica
- efect calmant, dezinfectant, decongestiv, antipruriginos
- se fac bai cu substante dezinfectante, cu sare, cu sapun de potasiu, cu sulf,
cu plante medicinale, bai gazoase, bai cu bule de aer, la temperatura corpului
2. compresa medicamentoasa
- se imbiba solutia medicamentoasa intr-un strat textil mai gros si se aplica pe
tegument
- actiune sicativa (de uscare), dezinfectanta,
antipruriginoasa.,antiinflamatoare (ex Rivanol)
3. pudrajul
- medicamentele sub forma de pudra se presara pe tegument cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capace perforate
-actiune antiprurigiuoasa, de absorbtie a grasimilor, de uscare, cicatrizare ( ex
Baneocin, talc mentolat, talc)
4. badijonarea
- aplicarea locala a medicamentelor lichide imbibate in tampoane sterile. cu
ajutorul porttampoanelor sau penselor ( ex Tinctura de iod. Betadine, Violet de
gentiana. Albastru de metil)
5.unguente, paste, mixturi
- uguente= medicamente+Lanolina sau Vaselina, se tin la rece (ex
Fenilbutazona)
- paste = medicamente+ pudre+grasimi (ex Oxid de zinc)
- mixturi= medicamente+ pudre+lichide, se agita inainte de folosire
- se aplica cu ajutorul spatulelor sau tampoanelor
- efect dezinfectant, antiinflamator, antipruriginos
6. sapunuri medicinale
- se folosesc pt spalarea pielii si pt obtinerea unui efect medicamentos ( ex
sapun cu sulf, cu gudron, cu potasiu), dupa ce se intinde pe suprafata pielii,
sapunul se lasa sa se usuce si se indeparteaza peste cateva ore sau a doua zi
7. creioanele caustice
- sunt introduse in tuburi protectoare ( ex creion cu nitrat de argint)
- au actiune epitelizanta a suprafetelor ulcerate si distrug tesutul granular

NU se va folosi acelasi tampon pt aplicarea pe mai multe

regiuni NU se va introduce tamponul in solutie, solutia se
toarna pe tampon
II. PE MUCOASE
a) APLICAREA PE MUCOASA BUCALA SI FARINGIANA

1. badijonarea
-actiune dezinfectanta si decongestionanta
-bolnavul este asezat in pozitie sezand langa sursa de lumina asistenta isi
pune oglinda frontala, masca si manusile
-se face cu tampon imbibat in solutie montat pe porttarnpon sau in pensa se
invita bolnavul sa deschida gura si se apasa limba cu spatula linguala
-se inspecteaza cavitatea bucala si se ating sau se pensuleaza zonele
afectate: limba, arcadele dentare si santul gingival, peretii interni ai obrajilor,
sublingual,palatul dur si valul palatin, amigdalele si pilierii (incercand sa se
desprinda falsele membrane sau depozitele), se lasa la sfarsit baza limbii si
peretele posterior al faringelui( dau senzatie de voma)
-la nivelul amigdalelor se insista prin miscari de apasare si rasucire pt ca sa
patrunda solutia in criptele amigdaliene
-bolnavul este educat sa nu bea si sa nu manance cel putin 30 min
2. gargara
-este spalarea mucoasei orofaringiene cu solutii medicamentoase sau ceaiuri
de plante la temperatura corpului: -bolnavul ia ceaiul in gura, tine capul in
hiperextensie si in timpul unui expir prelungit rosteste vocala "a"
3. instilatia laringiana
-se face cu seringa de instilatie laringiana prevazuta cu o canula speciala de
15 cm lungime si diametru] de o,5 cm: -se instileaza sol Laryn direct in laringe
b) APLICAREA PE MUCOASA CONJUNCTIVALA

1. instilatia oculara
- se face toaleta conjunctivala (se sterg secretiile) din unghiul exterior catre cel
interior
-se instileaza solutii izotone = colire, direct din picurator (este individual). sau
cu pipeta
- actiune midriatica (Midrium), miotica (Pilocarpina),cicatrizanta,
antiinflamatoare, antiseptica, umidifianta (Lacrimi artificiale)
-pozitia bolnavului este decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie si
privirea sus
-asistenta desface fanta palpebrala cu degetele mainii stangi, iar cu mana
dreapta instileaza 2 - 3 picaturi pe sclerotica sau in fundul de sac conjunctival
inferior spre unghiul extern
-bolnavul clipeste de cateva ori repartizand astfel solutia pe toata suprafata
-surplusul de solutie se sterge cu un tampon
-pipeta se tine la o distanta de 6-7 cm de ochiul pacientului, pt a evita
accidentele
2. unguentele oftalmice
-se face toaleta conjunctivala

-se aplica cu ajutorul unei baghete de sticla sterile sau direct din tubul de
unguent oftalmic ( individual) fara a atinge
-pozitie sezand sau decubit dorsal
-se aplica o cantitate mica in fundul de sac conjunctival inferior dupa care
bolnavul inchide ochiul si va roti in toate directiile globul ocular, pt repartizarea
uniforma a unguentului.
c. APLICAREA PE MUCOASA NAZALA

1. instiJatia nazala
-se face toaleta foselor nazale ( suflat nasul, aspiratie)
-se aplica direct din picurator ( individual) fara a atinge mucoasa 2 - 3 picaturi
in vestibulul nazal, sau cu pipeta
-pozitia etse decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie
-bolnavul pastreaza pozitia inca 30 sec pt scurgerea solutiei in faringe
2. unguente nazale
-se face toaleta foselor nazale
-se aplica direct din tubul de unguent sau cu tampon fixat in porttampon
-asistenta ridica varful nasului cu policele mainii stangi si depune cu
porttamponul o cantitate cat bobul de orez in vestibulul nazal (intern) pe fata
septala
-actiune hemostatica, cicatrizanta, emolienta
d. APLICATII AURICULARE

1. instilatii auriculare
-se face toaleta auriculara ( se sterg secretiile) prin aspiratie sau spalatura
-se instileaza direct din picurator sau cu pipeta, solutii la temperatura corpului
-pozitia bolnavului este decubit lateral sau sezand cu capul aplecat de partea
opusa urechii bolnave
-cu mana stanga se trage pavilionul in sus si inapoi, cu mana dreapta se
instileaza solutia
-se mentine pozitia 2 - 3 min
.
-se poate introduce pansament auricular cu mese auriculare
2. unguente auriculare
-se introduce cu tampon imbibat in unguent pe porttampon , separat pt cele
doua urechi
-se poate introduce direct pe mesa auriculara sterila
e. APLICATII PE MUCOASA VAGINALA

1. solutii si unguente
-se face spalatura vaginala pt a indeparta sectretiile de pe mucoasa vaginala
-solutiile sau medicamentele se introduc sub forma tampoanelor vaginale
-tampoanele se confectioneaza din vata acoperita de tifon, care se prelungeste
20-25 cm de la tampon. se imbiba cu solutia medicarnentoasa
-pozitia bolnavei este pozitie ginecologica , pe masa ginecologica
- se indeparteaza peretii vaginali cu valvele vaginale (mana stanga) si cu
dreapta se introduce tamponul , tinut in pensa, in fundul de sac posterior al
vaginului, lasand sa atarne capatul
-tamponul se indeparteaza la ora indicata de medic
2 ovulele

- sunt preparate medicamentoase solide, de forma ovala sau rotunda, in a caror

compozitie intra substante care se topesc la temperatura vaginala
-bolnava sta in pozitie ginecologica
-se practica spalatura vaginala
-se desfac cu mana stanga labiile mari si mici, se introduce ovulul cu aplicatorul
sau cu mana ( manusi sterile) pina la colul uterin
f) APLICATII PE MUCOASA RECTALA= adm. medicam. pe cale rectala

1. supozitoarele
-forme medicamentoase solide, ovale , substanta activa este inglobata in unt
de cacao care se topeste la temperatura corpului
-indicate la pacienti cu : tulburari de deglutitie, operati pe tubul digestiv
superior, cu intoleranta digestiva (greata, varsaturi), pt evitarea circulatiei portale
-actiune locala: purgativa, calmanta, antiperistaltica, antiinflamatoare
generala: asupra unor organe si sisteme(inima, sist nervos)
-se goleste rectul inaintea aplicarii prin clisma evacuatorie, eventual tub de
gaze
-pozitia este ginecologica sau ca pt clisma
-cu mana stanga se indeparteaza fesele, iar cu dreapta se introduce supozitorul
in anus si se impinge pana trece de sfincterul anal intern (manusi de protectie)
2. clisme medicamentoase
-se pot introduce subst ce se resorb prin mucoasa rectala(digitala, clorura de
calciu)
g). APLICATII PE MUCOASA RESPlRATORIE= adm. medicam. pe cale
respiratorie
1. inhalatia
-este introducerea medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa
-se face cu inhalator special, sau cu un vas obisnuit peste care bolnavul sta
acoperit cu un prosop
-se pun in vas 1-2 I de apa fierbinte in care se adauga o lingurita de inhalant
(solutie alcoolica cu uleiuri volatile, aromatice, dezinfectante)
-bolnavul inhaleaza pe gura si expira pe nas, timp de 5-10 min
-efect dezinfectant, decongestionant
2. flacoane inhalante dozatoare
-se face pulverizarea in cavitatea bucala direct din flaconul inhalator, o
doza=un puf -bolnavul sta in sezand , agita bine flaconul , prinde flaconul intre index(la baza)
si police (in dreptul piesei bucale), flaconul se tine vertical (cu baza sus)
-introduce piesa bucala si strange buzele
-elibereaza o doza in timp ce inspira lent pe gura
-dupa inhalare mentine apnee voluntara aprox 10 sec
-actiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare
3. aerosoli
-se realizeaza cu aparate de aerosoli
-medicarnentul este dispersat in particule fine de ordinul micronilor si este
vaporizat prin presiunea aerului din aparat in masca
-bolnavul inspira pe nas si expira pe gura (in masca) , timp de 10-15 min

-actiune bronhodilatatoare. fluidifianta a secretiilor, antiinflamatoare si

antibiotica

NR. 9
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC
(UROCULTURA)
Reprezinta recoltarea urinei in conditii sterile pentru a determina prezenta in
urina a unor germeni patogeni.
SCOP EXPLORATOR: - determinarea germenilor
-efectuarea antibiogramei
-starea functionala a rinichilor
Recoltarea se poate face prin:
1.punctie vezicala (cand nu se poate prin recoltare de la mijlocul mictiunii
sau sondaj vezical)
2.sondaj vezical (direct de pe sonda urinara nu din punga colectoare)
3.la jumatatea mictiunii (cea mai uzuala)
Pregatirea materialelor : - de protectie: aleza, musama, paravan
- sterile : recipient pentru urocultura de 100
ml,manusi,sonde,lubrifiant
- nesterile: materiale pentru toaleta organelor
genitale, plosca sau urinar
Pregatirea pacientului : - psihica : de informare, explicare, consimtamant
- fizica : - se informeaza inainte de tratament cu
antibiotice
- consum limitat de lichide in ajun
- pacientul este educat ca inainte de
prima emisie de urina de dimineata sa-si faca o toaleta riguroasa a organelor
genitale externe (in special meatul uretral)
- se spala pe maini, se sterge
Tehnica: - se deschide recipientul pentru urocultura
- primul jet de urina se arunca in wc sau plosca
- se recolteaza din mijlocul jetului, direct in recipient steril, fara ca
acesta sa fie intrerupt, 50 ml
- se inchide capacul recipientul care a fost pastrat steril
- se eticheteaza, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator
- se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO
- se recolteaza 3 probe, in 3 zile consecutiv
- la copii se recolteaza prin fixarea cu romplast a recipientului steril
pe organele genitale externe
Urocultura pune sau nu in evidenta, prezenta unor germeni patogeni prin
cultura pe medii de cultura sterile in laborator si examen microscopic.

In mod fiziologic in urina exista flora microbiana nepatogena.

Patologic pot exista :
- bacterii : ESCHERISCHIA COLI, ENTEROCOC, KLEBSIELLA,
PROTEUS, BAC. TIFIC, BAC.KOCH
- virusuri : VIRUS HERPETIC
- fungi: CANDIDA ALBICANS, LEVURI
Cand in urina exista germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA care
indica
sensibilitatea germenilor la antibioticele uzuale ( sensibil, intermediar, rezistent ),
sau ANTIFUNGIGRAMA care indica sensibilitatea ciupercilor la antimicotice.
Valori normale : sub 10 000 germeni/ml
Valori patologica : peste 100 000 germeni /ml = infectie urinara
La peste 10 000 germeni/ ml examenul este neconcludent si se repeta
TRATAMENTUL

INFECTIEI

URINARE

Obiective: - depistarea agentului patogen

- neutralizarea lui
- stabilirea sediului infectiei
- prevenirea sau tratarea complicatiilor
a) tratament igieno-dietetic repaos la pat, igiena sexuala, toaleta organelor
genitale externe, regim hidro-zaharat, desodat, apoi bogat in proteine si lichide
b) tratament medicamentos - antibiotice (conform ABG)- Ciproqin, Norfloxacin,
Ofloxacin, Ampicilina, Gentamicina, Colistin, Timentin
- antispastice (No-spa, Piafen, Scobutil)
- antitermice (Algocalmin, Paracetamol,
Aspirina)
- analgezice (Algocalmin, Analgin, Algifen)

NR.10
RECOLTAREA URINEI
PENTRU PROBA ADDIS-HAMBURGER, GLICOZURIE,
AMILAZURIE
Se determina din urina proaspata si reprezinta numarul de elemente figurate
(leucocite, hematii, bacterii, cilindri) eliminate intr-un minut prin urina.
Pregatirea materialelor: -recipient pentru urina si recipient pentru laborator
sterile
-aleza, musama, paravan
-plosca, materiale pentru toaleta organelor genitale
Pregatirea bolnavului: -psihica : se explica necesitatea tehnicii, se cere
consimtamantul
-fizica : in ajun bolnavul nu ingera lichide
Tehnica: - bolnavul este rugat sa urineze la ora 5, se arunca urina
- acesta ramane in repaus la pat fara sa consume alimente sau
lichide timp de 3 ore
- dupa 3 ore isi face toaleta organelor genitale si este rugat sa
urineze, se masoara volumul urinii
- se noteaza pe buletinul de analiza pentru laborator
- se recolteaza din volumul total 10 ml si se trimite la laborator
Valori normale : 0 - 1 000 hematii/min
1 000 - 2 000 leucocite /min
1 - 3 cilindri/min
200 - 400 celule epiteliale
Valori patologice :
>10 000 leucocite / min = infectie urinara
>10 000 hematii /min=hematurie
>100 000 leucocite/min=piurie
GLICOZURIE
Reprezinta cantitatea de glucoza din urina. In mod normal glucoza este absenta
in urina. Cand valoarea glucozei din sange trece peste 180 mg /dl(pragul renal)
apare glicozuria. Nivelul glicozuriei este rezultatul filtrarii glomerulare si a
reabsorbtiei tubulare a glucozei.
Glicozuria apare la diabetici.
Se determina din urina pe 24 de ore.
Pregatirea materialelor: - recipient pentru recoltat de 2-3 l, curat, uscat

- recipient pentru laborator de 100 ml

- aleza, musama, plosca, paravan
Pregatirea bolnavului:
-psihica: informare, explicare
-fizica: toaleta organelor genitale
Tehnica: - bolnavul urineaza dimineata la ora 7, se arunca urina
- tot ce urineaza din acel moment se colecteaza in recipientul mare
pana a doua zi la ora 7
- din recipient se recolteaza 50 ml, se eticheteaza recipientul, se face
buletinul de analiza, se trimite la laborator
AMILAZURIE
Reprezinta valoarea amilazelor din urina.
Se determina din urina pe 24 de ore. Se recolteaza 50 ml din volumul total de
urina la fel ca
la glicozurie.
Valorile normale : 32-64 U W (unitati Wolgemuth)
Amilazuria - creste : in pancreatite acute, ulcer perforat in pancreas, colecistopancreatite acute, neoplasm in pancreas
- scade : hepatite cronice, ciroze
Pacientul nu trebuie sa fie sub tratament cu enzime pancreatice si fermenti
digestivi.

Nr 11
HIDRATAREA SI ALIMENTAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZII
Perfuzia = intoducerea in organism pe cale intravenoasa , a unor solutii izotone,

hipertone , subst medicamentoase , sau alimentare, cu ajutorul trusei de

perfuzat.
Clasificarea solutiilor perfuzabile :
a) dupa indicatie

1. solutii de baza
-servesc pt corectarea patului vascular
-suport pt medicamente
-mentinere a unei linii venoase
-sunt: Glucoza 5% , NaCI 0,9% ,sol. Ringer
2. solutii corectoare
-corecteaza o tulburare metabolica
-completeaza un deficit electrolitic
-sunt:
-solutii de electroliti : sol Ringer, sol Tham, sol Darow, sol Hartman , sol Krebs
-solutie tampon :sol bicarbonat de sodiu 1,4%, 8,4%
-concentrate de electroliti : sodiu (Na 58%0) , potasiu (K 74%0)
-diuretice osmotice : Manitol 10% si 20% , Sorbitol 40%
3. solutii pt alimentatie parenterala
-carbohidrati: Glucoza 10% , 20% , Glucoza+Sorbitol
-aminoacizi: Aminoplasmal , Aminomel , Aminosteril , Amino-Hepa
-lipide: Lipofundin , Omegaven , Lipovenoes
b) dupa continut:

-sunt:
solutii cristaloide

-solutii izotone ( G lucoza 5% , Na CI 0,9%,sol. bicarbonat de sodiu 1,4%, sol

Ringer= cea mai izotona solutie)
-solutii hipertone ( GJucoza 10% si 20 % , Na 58%0, K 74 %0 )

solutii coloidale

-solutii care contin proteine plasmatice : Albumina 5% , 25%

-polimeri sintetici de gIucoza: Dextran 70 ( Macrodex) , Dextran 40
( Rheomacrodex )
-solutii care contin lipide: Lipofundin, Omegaven
-preparate de aminoacizi: Aminosteril ( hidrolizat de proteine), Aminofusin
(aminoacizi puri)
Perfuzia poate fi : - lenta, picatura cu picatura, continua - de la 10 pic / min
pana la 60 pic / min, pt mentinerea unei linii venoase sau pt. administrarea
medicamentatiei o perioada mai lunga
-rapida, in jet, fara intrerupere 25 ml- 50 ml / min ( ex
Manitol , Dextran) - refacerea patului vascular , ridicarea TA

PERFUZIA
Scop:
-hidratarea si mineralizarea organismului
-administrarea de medicamente
-depurativ - dilueaza si ajuta la eliminarea produsilor toxici
-alimentare parenterala ( aport de proteine, lipide)
Pregatirea materialelor:
-sterile: trusa de perfuzat , solutia de perfuzat ( la temp. corpului), seringi, ace,
branule
-nesterile: garou, tampoane de vata, romplast , tavita renala, atela ,
medicamente
-de protectie: musama, aleza
-sol dezinfectanta: alcool
Pregatirea bolnavului:
-psihica: informare, explicare , consimtamant
- fizica: - decubit dorsal in pat, pozitie comoda
- asist inspecteaza venele si decide la ce brat va institui perfuzia
- se prefera bratul stang ( ca bolnavul sa poata utiliza dreptul) , se incepe cu
venele periferice si se continua spre plica cotului, se alege o vena dreapta,
proeminenta, tegumentele din jur sa fie integre
- bratul ales va fi in extensie , asezat pe musama si aleza intr-o pozitie comoda.
Asist. inspecteaza valabilitatea si integritatea perfuzorului, solutiei de perfuzat , si
a medicamentelor
Tehnica:
-asist se spala pe maini si se dezinfecteaza
-scoate capacul de protectie al flaconului si dezinfecteaza cu tampon cu alcool
-desface trusa de perfuzat ,introduce acul de filtru in flacon apoi introduce
trocarul perfuzorului
-intoarce flaconul invers, face nivel de lichid in picurator si goleste aerul din
perfuzor apoi
-inchide prestubul

-introduce medicamentele in flacon

-aseaza flaconul in stativ
-pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,dezinfecteaza, punctioneaza
vena cu acul perfuzorului -desface garoul, bolnavul desface pumnul, asistenta da drumul la prestub si
regleaza ritmul perfuziei la 60 pic / min
-fixeaza acul cu romplast
-schimbarea flaconului sau intreruperea perfuziei se face inainte de terminarea
flaconului (pt a nu patrunde aer pe vena )
-se inchide prestubul si se scoate acul din vena tinand apasat tamponul cu
alcool timp de 5-10 min
Accidente:
-hiperhidratarea - supraincarcarea sistemului circulator datorita introducerii
prea rapide a unei cantitati mari de lichide duce la edem pulmonar acut: tuse,
polipnee , HT A , expectoratie spumoasa rozata - se reduce la minim ritmul
perfuziei , se administreaza Furosemid, cardiotonice
-embolie gazoasa datorita patrunderii aerului in vena- se goleste aerul din
perfuzor
-tromboembolie prin migrarea unui cheag in circulatie - se folosesc dilutii de
heparina pt prevenirea coagularii pe ac a sangeJui
- flebita datorita nerespectarii regulilor de asepsie, datorita perfuzarii unor
solutii iritante pt vena sau mentinerii pe vene a unei branule pe o durata prea
lunga
- necroza datorita revarsarii in tes celular subcutanat a unor solutii hipertonice
(Calciu Clorat), moment in care se injecteaza xilina in tesutul din jur plus S.F. pt. a
dilua solutia hipertona
- frisonul datorat solutiilor de perfuzat reci, sau perfuzare in ritm prea rapid
(bolnavul trebuie incalzit)
Incidente:

- perforarea venei si patrunderea lichidului in tesutul celular subcutanat - se

intrerupe perfuzia si se pun comprese cu apa rece
- coagularea sangelui pe ac- se scoate perfuzia si se schimba acul
- oprirea scurgerii perfuziei pt ca varful acului se lipeste pe peretele venei - se
schimba pozitia acului

Nr 12
EFECTUAREA UNUI PANSAMENT
Pansamentul = actul chirurgical prin care se aseptizeaza si se protejeaza o

plaga in vederea vindecarii si a unei bune cicatrizari.

SCOP :

- prevenirea infectiilor
-evitarea Iimitarii functionale fizice si psihice ( estetica, mobilitate)
-recuperarea functionala
Efectuarea unui bun pansament urmareste:
-ingrijirile trebuie sa fie in conditii de asepsie
-pansamentul sa asigure o buna absortie a secretiilor
-sa asigure protectia plagii de factori nocivi din mediu
-sa asigure repausul regiunii lezate

Tipuri de pansament

1. pansament USCAT (cu comprese sterile uscate, care se aseaza peste plaga)
2. pansament UMED

a) SIMPLU - comprese umede aplicate peste plaga, fixare cu fasa

b) PRISNITE - comprese umede (1/2 ser fiziologic, 1/2 alcool)
- strat impermeabil care mentine umiditatea cel putin 24 ore
- nu se aplica pe plagi supurate sau regiuni piloase ( favorizeaza infectia )
c) CU SUBSTANTE HIDROFILE - se schimba rar, favorizeaza epitelizarea - pt
escare, plagi suprainfectate , diabet
3. pansament COMPRESIV

- urmareste imobilizarea regiunii ( entorse , hidrartroze, plagi sangerande , cura

varicelor)

- favorizeaza hemostaza (fara a jena circulatia de intoarcere venoasa) - strat

gros de vata 5 -6 cm apoi se trage fasa strans
- punerea in repaus a zonei ( atele sau extensie)
4. pansament ABSORBANT

- are ca scop absorbtia secretiilor

5. pansament GIPSAT OCLUZIV - 15 - 20 zile, pansarea plagii , fasa gipsata,
fereastra
Pregatirea materialelor:
-sterile: comprese, manusi, sonda canelata , seringi si ace, foarfece de pansat,
pense ( anatomica, chirurgicala, Pean drepte, pense porttampon ) , vata
-nesterile : masuta de tratament, fesi , romplast , solutii adezive , solutii
dezinfectante ( alcool, apa oxigen ata , betadina , sol Ringer , Polyiodine , ser
fiziologic) , colector pt materiale patologice, tavita renala
Pregatirea bolnavului:
-psihica: explicare , informare, consimtamant
-fizica: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila, astfel incat zona de
pansat sa fie accesibila - daca bolnavul acuza dureri se admnistreaza un
analgezic

Efectuarea pansamentului :
-se aduce masa de pansat in partea dreapta a patului
-asistenta se spala pe maini , isi pune masca
-isi pune la indemana compresele sterile (desface punga sau casoleta) , solutiile
dezinfectante
-imbraca manusile
-foloseste o pensa pt a indeparta pansamentul vechi, daca a fost bandajat se
taie fasa cu foarfeca, daca este lipit de plaga il umezeste cu apa oxigenata , cand
se desface usor il arunca in colectorul de produse patologice, pensa se lasa in
solutie dezinfectanta
-pt pansarea unei plagi aseptice se dezinfecteaza tegumentele din jurul
plagii, dinspre plaga spre exterior, apoi plaga se curata cu o pensa cu compresa
sterila incepand dinspre interior spre exterior (pt a evita contaminarea plagii ), se
dezinfecteaza turnand din recipient pe compresa (solutii iodate sau alcool), se
arunca compresa, cu o pensa de servit se ia compresa sterila din casoleta, cu
pensa de lucru se dezinfecteaza plaga. La sfarsit se dezinfecteaza din nou
tegumentele din jurul plagii.
-se acopera plaga cu 3-4 comprese, se aseaza compresele desfacute sau nu ,
cu fata fara franjuri pe plaga, ultima compresa se pune invers, ele trebuie sa
depaseasca cu cel putin 2cm marginile plagii, compresele pot fi alcoolizate (se
toarna alcool peste ele)
-se fixeaza cu romplast , fasa , sau cu solutie adeziva ( Galifix , Mastisol )
-pt pansarea unei plagi septice se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii;
plaga se curata cu compresa sterila dinspre exterior spre interior pt a evita

contaminarea tesuturilor din jur, se curata tegumentul din jurul plagii cu o

compresa , se dezinfecteaza cu alta compresa ( solutii iodate sau alcool)
-se curata secretiile din plaga cu solutie Ringer , apa oxigenata , ser fiziologic,
se usuca cu o compresa uscata; apa oxigenata are rol hemostatic, de indepartare
a secretiilor , a corpilor straini, rol dezinfectant; la fiecare stergere se foloseste
alta compresa
-se schimba manusile
-se administreaza local unguente, pulberi cicatrizante, dezinfectante pe baza de
iod prin tamponare cu o compresa sterila
-se acopera plaga cu un strat mai gros de comprese , se pune eventual un strat
de vata sterila
-se fixeaza cu romplast , solutie adeziva sau fasa
-se interzice: stoarcerea, sau apasarea regiunii
-la plagile traumatice se efectueaza profilaxie antitetanica cu ATPA sau ser
antitetanic

Nr 13
INFASAREA , TIPURI DE INFASARE SI CONDITII
Infasarea ( bandajarea ) = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei

fesi de tifon, de panza sau elastice( L=5- 20 m , l = 5-25cm ) in functie de

marimea si caracterul plagii si de regiunea in care este situata.
Indicatii:
-fixarea pansamentului (in reg supuse miscarii sau in zone unde nu se poate
prinde cu rornplast)
-efectuarea pansamentuJui compresiv
-imobilizarea temporara a membrelor ( entorse, luxatii , fracturi)
Principiile unei bune infasari :
-sa imobilizeze perfect pansamentul
-sa fie suficient de stransa , dar si suficient de elastica pt a nu produce dureri
sau tulburari de circulatie - exceptie face pansamentul compresiv
(atentie la pacientii care nu pot sa spuna daca este prea stans bandajul :
inconstienti, copii)
-se va executa cu blandete pt a nu provoca durere

-bandajarea membrelor se efectueaza de la extremitati spre radacina,in sensul

circulatiei de intoarcere
-fasa se infasoara dinspre stanga spre dreapta
-fasa se fixeaza in partea opusa reg bolnave(deasupra sau dedesubt), iar nodul
nu va incomoda bolnavul
Pregatirea materialelor:

-fesi : de tifon sau elastice, de lungime si latime conforme cu zona de bandajat

-foarfece special pt taiat fasa
-romplast, plasa
Pregatirea bolnavului:
-psihica: explicare , informare ( de obicei este facuta inainte, pt ca bandajul se
face dupa pansament)
- fizica: pozitionarea bolnavului dupa tipul de bandaj
Tehnica:
- se tine fasa in mana dreapta, intre police si celelalte 4 degete, cu mana
stanga se tine capatul fesei
- se incepe cu 3-4 ture circulare( ture de fixare) deasupra plagii cu 10 - 15cm
(dar nu si la nivelul membrelor), cu mana stanga se fixeaza capatul fesii , iar cu
dreapta se ruleaza fasa, dupa prima tura se indoaie capatul peste fasa , apoi se
trage a doua tura
- se continua infasarea dupa caz
- se incheie cu 2- 3 ture circulare
- se termina prin fixare cu romplast sau despicarea in doua a fesei si legare

Tipuri de bandaje:

1) Fasa circulara - se suprapun ture de fasa una peste alta (indicata pt : gat,

torace, cap, abdomen, brat, articulatia pumnului)

2) Bandajul in spirala - se conduce fasa serpuind astfel incat sa acopere 2/3 din
tureJe anterioare (indicata pt antebrat, brat, coapsa, gamba, reg tronconice, zone
intinse)
3) Bandajul in forma cifrei 8 - incepe cu ture circulare de fixare sub
articulatie,se trece oblic peste articulatie , si se conduc alte ture circulare
deasupra zonei. Se revine oblic pe fata opusa, incrucisand prima tura
ascendenta, se continua in "8"acoperind jumatate din tura anterioara pana la
acoperirea completa a zonei (articulatia cotului glezna, pumn)
4) Bandajul in spic de grau ( spica ) - se incepe cu cateva ture circulare sub
articulatie, apoi fasa este condusa in "8" , fiecare tura acoperind 2/3 din tura
urmatoare. Se termina cu ture circulare pe punctul de sprijin ( articulatia scapulohumerala, reg inghinala, dupa amputatie de san, pt pansament compresiv)
5) Bandajul in evantai - se face cu articulatia semiflectata - se incepe cu ture
circulare sub articulatie dupa care se continua cu ture oblice ascendente, astfel
incat, fasa se suprapune mai mult in plica si mai putin in partea opusa ,ajungand
circulare la nivelul liniei articulare. Peste articulatie se continua cu ture oblice
pana la acoperirea completa a regiunii (cot, genunchi, calcai).
6) Bandajul rasfrant -se incepe cu 2-3 ture circulare, se continua oblic in sus
pana pe fata anterioara a segmentului unde se fixeaza fasa cu policele , sau cu
ajutorul altei persoane, se rasfrange si se continua in jos inconjurand segmentul

pe fata posterioara. Se acopera 1/2 din tura anterioara. Se continua cu tura oblica
pe fata anterioara, se rasfrange , se inconjura pe fata posterioara .Se repeta
manevra pana pansamentul este fixat., si se incheie cu ture circulare ( gamba,
antebrat , reg tronconice) - asigura o mai buna etansare.

Tipuri de bandaje pe regiuni

Bandajarea calotei craniene = capelina

-se incepe cu 2-3 ture circulare in jurul capului de la protuberanta occipitala ,

peste urechi, pe frunte, deasupra arcadelor sprancenoase. La nivelul fruntii se
rasfrange fasa ,se fixeaza cu mana stanga si se duce pana la nivelul regiunii
occipitale , se rasfrange iar, se fixeaza ( de a doua persoana) si se aduce pe
frunte. Se continua cu ture oblice pana la acoperirea intregii calote. La final se
fixeaza cu ture circulare. Capatul se fixeaza cu romplast.
Bandajul monocular
- acopera un ochi

-se incepe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale , se trece oblic peste ochiul
pansat si sub urechea de acea parte, se readuce pe frunte si peste urechea
opusa, se face din nou o tura circulara si iar oblic peste ochi pana la acoperirea
completa a ochiului. Se fixeaza capatul cu romplast.
Bandajul binocular

-acopera ambii ochi

-se efectueaza ca cea monoculara. In locul turelor fronto-occipitale se conduce
fasa oblic peste celalalt ochi. Turele se incruciseaza in spica deasupra piramidei
nazale.
Bandajul nasului = (prastia )
-se face dintr-o fasa lunga de 50-60 cm care se despica la ambele capete, in
lung, lasand la mijloc o portiune de 8-1O cm nedespicata, care este aplicata
peste pansamentul nasului.
Capetele inferioare ale fesii se trec peste ureche si se innoada , iar capetele
superioare pe sub ureche.care se innoada in regiunea occipitala.
Bandajul barbiei = (capastrul)
-se face in acelasi fel ca prastia , fixand partea nedespicata la nivelul barbiei.
Capetele inferioare ale fesi se leaga in reg parietala , iar capetele superioare in
reg. occipitala sau in reg. fruntii.
Bandajul gatului

-se efectueaza cu ture circulare

-in cazul tiroidectomiei se face in spica, cuprinzand toracele si gatul
Bandajul cefei
-se incepe cu ture circulare in jurul gatului, se duce fasa oblic peste ceafa,
deasupra urechii, se continue cu ture circulare in jurul fruntii , se duce fasa oblic
peste ceafa si iar ture circulare in jurul gatului, si iar oblic peste ceafa pana se
acopera zona.
Bandajul toracelui la barbati

-se conduce fasa circular in jurul toracelui ( in zona inferioara) , se executa o

rasfragere (manevra policelui), se trece peste umar coborand pe spate realizand
o bretea. Se fixeaza cu o tura circulara. Se repeta manevra realizand a doua

bretea pe umarul opus, Se conduce fasa in spirala pana la axila.unde se incheie

cu 2 ture circulare
Bandajarea sanilor

-se incepe cu 2 ture circulare ,de fixare, sub sani. Se conduce fasa de jos in sus,
catre umarul opus sanului de pansat trecand peste sanul interesat. Se coboara
oblic fasa pe spate, prin axila sanului ce trebuie pansat, pana in dreptul turei
circulare, care se executa de fiecare data dupa ce s-a trecut fasa peste san si
spate. Se incheie bandajul cu 2 ture circulare de fixare.
-in cazul bandajarii ambilor sani se efectueaza aceleasi miscari, dar alternand si
de partea opusa cu ture simetrice pt a acoperi ambii sani.
Bandajul Desault

-se imobilizeaza umarul si clavicula , dupa mamectomie totala, pt fracturile

bratului se bandajeaza circular toracele pana sub axila, izoland pielea bratului de
pielea toracelui, se pudreaza axila cu talc si se umple cu vata, antebratul flectat
pe brat in unghi de 90 se lipeste de torace, se fixeaza de torace cu ture
circulare, se aduce fasa din spate peste umar, se coboara peste brat, inconjura
cotul si urca pe spate pana la umar, coboara anterior pe sub axila opusa, apoi
peste umarul bolnav si iar fixeaza cotul. Se continua lasand pumnul si mana
afara. Se incheie cu fesi circulare peste brat, se intareste cu benzi de leucoplast..
Bandajarea bratului, antebratului , coapsa si gamba

-se face in spirala sau in spica

Bandajarea cotului , genunchiului si gleznei

-se face in evantai sau in "8"

Bandajarea coapsei, soldului si a regiunii inghinale

-se incepe cu ture circulare deasupra crestelor iliace, se trece oblic peste reg
inghinala, se inconjoara coapsa pe fata interna, se revine peste zona fesiera, se
trece peste sold, peste zona inghinala, se inconjura coapsa, se incheie cu ture
circulare pe coapsa.
Bandajarea palmei si a degetelor mainii

-se incepe cu ture circulare in dreptul articulatiei mainii, se continua in spica

sau in "8"
bandajarea degetului se poate face simplu (in spirala) sau pt o fixare mai buna in
spica sau in "8" incepand cu ture de fixare pe articulatia mainii.
Bandajarea perineului

-se face in "T", cu doua fesi, una circular deasupra crestelor iliace, alta se trece
dublu dinainte, inapoi printre coapse acoperind perineul, fesile se conduc
succesiv prinzandu-se una de cealalta.
Bandajarea bontului de amputatie

se porneste cu ture circulare, de fixare, se acopera bontul asemanator cu

capelina , se termina cu ture circulare care fixeaza turele de acoperire.
Fixarea pansamentului se mai poate face cu basmaua triunghiulara. Prin
aceasta metoda se imobilizeaza provizoriu: membrul superior, capul, mana, laba
piciorului, toracele, sanul

Nr 14

ADMINISTRAREA OXIGENULUI
Scop - combaterea hipoxiei ( asigurarea oxigenarii tesuturilor)
Hipoxia este determinata de:

-scaderea oxigenului alveolar

-scaderea hemoglobinei
-tulburari in sistemul circulator
-tulburari in difuziunea pulmonara
Indicatii: - hipoxie secundara hipoventilatiei, tulburarilor de difuziune
- hipoxie secundara fluxului sanguin insuficient
- hipoventilatie
- debit cardiac scazut
- soc cardiogen
- stop cardiac
- postoperator
- hipoxie de cauza anemica
Surse de oxigen: statia centrala de oxigen a spitalului, microstatii, butelii de
oxigen
ln saloane oxigenul trece prin barbotoare cu apa sterila unde este umidificat , si
se poate regla debitul de oxigen administrat. Apa sterila se schimba in fiecare zi.
Pregatirea materialelor:
- sterile: sonda de oxigen, ochelari de oxigen, masca, apa
Pregatirea bolnavului:
- psihica: informare, explicare
- fizica: decubit dorsal, semisezand, sezand, pt a usura expansiunea
pulmonara
Tehnica se executa dupa permeabilizarea cailor respiratorii prin:
- extragerea corpilor straini
-aspirarea secretiilor
-toaleta locala
Exista 4 moduri de administrare a oxigenului
1. prin sonda de oxigen:
- se folosesc sonde nazale sterile, cu varful rotunjit ,cu un orificiu la capatul
proximal, de diverse grosimi
- in functie de caz se pot introduce pe nas sau pe gura, pe traheostoma prin
sonda de intubatie , sau prin balon Ruben
Pe nas - se masoara distanta dintre nas si tragus, se marcheaza
-se umecteaza sonda cu apa sterila
-se introduce pe nas pana la marcatie (atunci sonda este in faringe)
se fixeaza cu romplast pe obraz
-se fixeaza debitul de oxigen intre 4l/min 8l/ min. la indicatia
medicului
-cand sonda se mentine un timp mai indelungat se mobilizeaza de 2-3
ori pe zi sau se schimba nara zilnic (pt. prevenirea aparitiei escarelor la nivelul
mucoasei nazale)
Pe gura - se poate introduce prin pipa Guedel ( 3-4 cm)

- direct in cavitatea bucala, pe limba, pacientul tine sonda intre buze

( cand fosele nazale sunt obstruate cu mese nazale)
Prin sonda de intubatie orotraheala (lOT) tinand cont ca sonda de
oxigen sa nu obstrueze orificiul sondei lOT
Pe traheostoma - astfel ca sonda sa nu obstrueze tot orificiul canulei
traheale
Prin balon Ruben - cu prelungitor atasat la sursa de oxigen, cu balonul
atasat la masca
2. ochelari de oxigen:

-sunt dispozitive de plastic care se ataseaza pe capul pacientului, dupa urechi,

iar in dreptul foselor nazale au doua sonde scurte (1 cm) care se introduc in nas
-se utilizeaza la copii sau la pacientii agitati
3. masca de oxigen:

-masca se fixeaza ermetic pe fata pacientului acoperind nasul si gura

-prezinta doua orificii pentru eliminarea bioxidului de carbon rezultat din
expiratie
-se fixeaza cu un elastic in jurul capului
-nu este suportata bine de copii si de persoanele claustrofobe
-poate produce leziuni ale tegumentelor fetei (mentinere indelungata)
-nu este indicata la cei cu arsuri ale fetei
4. cortul de oxigen:

-este un dispozitiv racordat la instalatia de oxigen, prevazut cu un sistem de

racire a
oxigenului, si o folie de material plastic care acopera patul in intregime
- este utilizat in pediatrie
-are dezavantajul ca atmosfera din cort se supraincalzeste pt ca pacientul
inspira si expira in acelasi mediu
-oxigenul nu este umidificat ci trecut prin instalatia de racire copiii vor fi
supravegheati permanent pt a nu disloca cortul
Supravegherea - asistenta va supraveghea coloratia tegumentelor,
respiratia, pulsul
- aparitia eventualelor complicatii
- presiunea si debitul oxigenului

Incidente si accidente
- rasturnarea barbotorului ( lichidul din barbotor patrunde in caile respiratorii
ale bolnavului si produce bronhopneumonie de aspiratie, sau il ineaca)
-patrunderea oxigenului cu presiune mare in esofag sau stomac duce la
distensie gastrica
- utilizarea prelungita a oxigenului poate duce la uscarea si iritarea mucoasei
nazale
- dupa administrarea in concentratii si la presiuni mari, pot apare congestie si
edem alveolar, hemoragie intraalveolara, atelectazie pulmonara

Oxigenoterapia hiperbara
Este o metoda terapeutica care creste cantitatea de oxigen dizolvat in plasma.
Se indica in tratamentul gangrenei gazoase, tetanosului, intoxicatiilor cu
monoxid de carbon.

Nr 15
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PER OS
REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1) Repectarea medicamentelor prescrise - se confrunta FO
2) Identifica medicamentul prescris - dupa eticheta, forma de prezentare,
culoare, inscriptie, diametru, grosime
3)Verificarea calitatii medicamentului - verifica termenul de valabilitate,
integritatea, culoarea, claritatea solutiilor , sedimentarea solutiilor
4) Repectarea caii de administrare
5) Repectarea ritmului de administrare - pt mentinerea unei concentratii
constante in sange
6) Repectarea dozei de medicament - doza unica sau doza pe 24 ore
7) Repectarea somnului fiziologic
8) Evitarea incompatibilitatilor medicamentoase
9) Administrarea imediata a medicamentelor deschise
10) Respectarea ordinii succesive a cailor de administrarte a medicamentelor:
orala, parenterala , vaginala, rectala
11) Luarea medicamentelor in prezenta asistentei
12) Servirea bolnavului spitalizat cu doza unica de medicament
13) Educarea bolnavului privind :medicatia administrata, efectul, timpul de
instalare a efectelor medicamentului, reactii secundare
14) Prevenirea infectiilor nosocomiale prin respectarea asepsiei
15) Raportarea imediata catre medic a greselilor de administrare

ADMINISTRAREA PE CALE BUCALA

Este calea naturala de administrare a medicamentelor ce se pot resorbi la
nivelul mucoasei bucale, gastrice sau intestinale.
SCOP :

-efecte locale:
favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive
protejarea mucoasei gastrointestinale
inlocuirea fermentilor digestivi ( cand lipsesc)
dezinfectarea tubului digestiv
-efecte generale:
actiunea asupra unor organe, sisteme si aparate

Contraindicatii :
-medicamentul este inactivat de secretiile gastrice
- este iritant pt mucoasa gastrica
-nu se resoarbe pe cale digestiva
-pacientul refuza medicamentul

-se impune o actiune rapida a medicamentului

-se impune evitarea circulatiei portale
-absenta refiexului de deglutitie

Pregatirea materialelor:
-lingura , lingurita, pipeta, sticla picuratoare , pahar gradat , cana, apa, ceai,
lapte

Pregitirea bolnavului:
- psihica: - informare, explicare a efectelor medicamentelor
- fizica: -pozitie sezand daca starea bolnavului permite, sau pozitie decubit
lateral

Forme de prezentare
-lichide: infuzii, decocturi , tincturi , extracte, uleiuri , emulsii , siropuri ,
mucilagii
-solide: pulberi, tablete, drageuri , capsule operculate, granule

Administrare
Lichidele - se masoara cu cana, paharul gradat, lingura sau lingurita, sau cu
pipeta
- se administreaza diluate in ceai sau apa sau ca atare si apoi se bea
ceai sau apa
Solidele - pulberile se dizolva in putin lichid (in lingura)
- tabletele, capsulele , drajeurile, granulele se pun pe limba si se
inghit cu apa
- medicamentele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se
pun sub limba (Nitroglicerina)
Corespondente :
-un pahar = 250ml
\
-o ceasca de cafea = 50ml \
-o lingurita = 5ml
-solutie apoasa
-o lingura = 3 lingurite
/
-1 g = 20 picaturi
/
- un pahar de lichior =. 15ml \ - solutie uleioasa
- o lingurita = 4,5ml ulei
/
- 1 g = 40picaturi
/
-o lingurita rasa =2,5g \
-o lingurita cu varf= 5g -pulbere
- un varf de cutit = 1 g/
Alte interventii:
-la bolnavii inconstienti sau cu tulburari de deglutitie medicamentele se
introduc pe sonda gastrica ( pisate cu o cantitata suficienta de lichid) cu seringa
-asistenta se va spala pe maini inainte de a administra medicamentele pe cala
orala
-nu se vor administra medicamentele impreuna cu carbune medicinal - le
reduce efectul
-se vor folosi pahare si linguri individuale

-la copiii sub 2 ani NU se administreaza tabletele ca atare- acestea se

piseaza in lingurita, se dizolva cu putin ceai si apoi se administreaza in timpul
expiratiei , la fel medicamentele sub forma de pulbere se dizolva cu ceai sau
lapte
-daca se ineaca sau aspira solutia medicamentoasa se intoarce in decubit
ventral, se tapoteaza in regiunea toracica posterioara sau in regiunea cervicala ;
daca apare tuse productiva sau fenomene de insuficienta respiratorie se anunta
imediat medicul (posibila aspiratie bronsica)
-la copil dozele sunt calculate de medic in fct de : medicament, varsta ,
greutate

Nr 16
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII
SUBCUTANATE
DEFINITIE : Injectarea unei solutii medicamentoase in tesutul celular
subcutanat .
Scop: -terapeutic ( injectate de insulina , heparina,seruri pentru
desensibilizare)
- se intoduc numai subst izotone, solutii cristaline usor resorbabile
Zone de electie : zone bogate in tesut celular lax
-fata externa a bratului ( treimea medie a bratului)
-fata supero-externa a coapsei
-fata laterala a toracelui ( subclavicular , zona omoplatului )
-peretele antero-lateral abdominal ( flancuri , periombilical )
Locurile de injectie se vor alterna pt a preveni lipodistrofia, tegumentele sa fie
integre, fara leziuni dermatologice.
Pregatirea materialelor:
- sterile: seringi (preumplute , de 1cc , 2cc ) , ace ( 25-30 mm , bizou lung,
subtiri)
- nesterile : tampoane de vata , alcool, tavita renala
Pregatirea bolnavului:
- psihica: informare, explicare , consimtamant
- fizica: - pt injectia pe fata externa a bratului este poz sezand cu mana in
sold .
- in rest poz decubit dorsal

Tehnica:
- asist se spala pe maini

- dezinfecteaza locul injectiei (in cazul insulinei se foloseste apa sterila NU

alcool)
- cu policele si indexul mainii stangi se face un pliu cutanat
- cu mana dreapta se introduce acul, oblic in lungul pliului , in hipoderm, la o
profunzime de 2-4 cm
- se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns intr-un vas sanguin
- se injecteaza substanta lent
- se retrage acul, se tamponeaza locul de injectare masand usor

Incidente si accidente :
- lezarea unei terminatii nervoase dermice ( durere vie) - se schimba pozitia
acului
- lezarea unui vas (echimoza sau hematom la locul injectarii, de obicei dupa inj
cu Heparina) - se aspira inainte de injectare
- ruperea acului - se extrage acul chirurgical, sub ecran radiologic
- abcese , flegmoane postinjectionale - datorita nerespectarii regulilor de
asepsie, sau injectarii de medicamente iritante

medicamente administrate subcutanat:

- Heparina , Insulina , Atropina , Calciparina , Fraxiparina , ATPA , vaccinuri

Nr 17
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII
INTRAMUSCULARE
DEFINITIE: Injectarea de solutii medicamentoase in tesutul muscular.
Scop: - terapeutic
- efect mai rapid
- se injecteaza solutii: - izotone
- uleioase
- coloidale, suspensii
Zone de electie: muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri mari de vase si
nervi
- regiunea superoexterna a fesei
- regiunea deltoidiana
- fata antero-externa a coapsei,in treimea medie

Pregatirea materialelor:
- sterile: seringi (in functie de volumul de subst de injectat ) , ace (lungi de 47cm, bizou Jung)
- nesterile : tampoane de vata , alcool, tavita renala

Pregatirea bolnavului:
- psihica: informare, explicare , consimtamant
- fizica: decubit dorsal,sezand sau decubit lateral , cu musculatura relaxata

-pregatirea seringii

TEHNICA:
-asist se spala pe maini
-alege locul injectiei (evitarea nodulilor si a zonelor cu afectiuni dermatologice)
-dezinfecteaza locul injectiei
-se introduce acul perpendicular pe tegument , atasat la seringa sau detasat se
aspira ( pt a vedea daca acul nu se gaseste intr-un vas de sange)
-se fixeaza seringa cu mana stanga , iar cu dreapta se introduce substanta
-se retrage brusc acul, se pune tamponul , se maseaza circular

Accidente si Incidente
-Lezarea nervului sciatic - durere vie, iradiere pe traiectul nervos de-a lungul
piciorului pana la paralizie = mers stepat
-ruperea acului - datorata contractiei musculare puternice sau miscarilor
bruste- se extrage chirurgical, sub ecran radiologic
-lezarea unui vas de sange - se schimba directia acului sau se scoate acul
-abces sau flegmon rezultat in urma nerespectarii regulilor de asepsie sau in
urma unei injectari superficiale

Nr 18
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII
INTRAVENOASE
DEFINITIE : administrarea de solutii medicamentoase direct in circulatia
venoasa.
Scop -Terapeutic - injectarea de subst medicamentoase, pt un efect mai rapid
-Explorator - injectarea de subst radioopace ( explorari radiologice )
Se introduc subst izotone , hipertone
Zone de electie :
-vene de pe fata dorsala a mainii ,venele antebratului,venele de la plica
cotului,venele maleolare interne,venele subclaviculare ,vene epicraniene ( la
copil).
Pregatirea materialelor:
-sterile: seringi, ace ( 30-50 mm , bizou scurt)
-nesterile : tampoane de vata , alcool, garou, tavita renala
-de protectie: musama si aleza
Pregatirea bolnavului:
-psihica: informare, explicare , consimtamant
-fizica: pozitie decubit dorsal , cu bratul in extensie asezat pe musama si aleza

Tehnica:
-pregatirea seringii

-asist se spala pe maini

-alege locul punctiei - se incepe de la vene periferice spre centru, tegumentul
sa fie integru, vena sa fie proeminenta si dreapta
-leaga garoul deasupra locului punctiei cu cel putin 10 cm
-cere pacientului sa stranga pumnul
-dezinfecteaza locul cu tampon cu alcool
-scoate aerul din seringa
-executa punctia= patrunde cu acul prin tegument la 30 de grade , intra in
vena , apoi merge1 -2cm paralel cu peretii venei , aspira pt a verifica pozitia in
vena, daca vine sange in ambou tine seringa cu mana stanga si cu dreapta da
drumul la garou
-cu mana dreapta injecteaza lent solutia din seringa
-se verifica periodic daca acul este in vena, locul punctiei , starea generala a
bolnavului(facies, respiratie)
-la final se retrage brusc acul si se tine compresiv tamponul 5-10min

Accidente si Incidente
Perforarea venei - tumefierea tes din jurul venei datorita patrunderii sol in

tes subcutanat- se retrage: acul din vena , se tine compresiv 5-10min , se pun
comprese cu apa rece
Flebalgia - durere pe traiectul venei datorita injectarii unor subst iritante sau
injectarii prea rapide-(injecteaza mai lent, se dilueaza corespunzator)
Necroza - prin revarsarea in tes perivenos a unor substante hipertone (Ca
Clorat)- infiltratii cu xilina.injectarea perivenoasa de ser fiziologic pt a dilua
substanta hipertona
Hematom - prin perforarea venei - compresie pe locul punctiei 5-1Omin si
comprese cu apa rece
Valuri de caldura, senzatie de uscaciune in faringe-injectarea prea rapida (Ca
Gluconic)-se opreste administrarea si dupa disparitia fenomenelor se injecteaza
mai lent
Ameteli , lipotimie, colaps- se intrerupe injectia , se anunta medicul, se
supravegheaza bolnavul.

Nr 19
ADMINISTRAREA INSULINEI
INSULINA = este singurul hormon hipoglicemiant
-este secretata de celulele BETA ale insulelor Langerhans din
pancreas

Mod de obtinere:
-de tip uman (biosintetice sau semisintetice) - HM
-de la animale ( porcine ,bovine)
-inalt purificate (prin sinteza) de tip Monocomponent - MC
Dupa dinamica actiunii insulinele sunt:

-insuline rapide - insulina cristalina Actrapid MC / HM - efect rapid

-insuline intermediare - Semilenta MC, Monotard MC / HM, Humulin HM
- actiunea incepe la 45- 120 min si dureaza 12-24
ore
-insuline lente - Ultralent MC, Lente MC, Huminsulin Long HM

Preparatele insulinice pot fi:

Preparate hidrosolubile = insulina cristalina in solutie apoasa ( aspect clar)-

Actrapid
Suspensii apoase = contine derivati greu solubili de insulina, aspect

lactescent, trebuie omogenizate inainte de utilizare

Forme de prezentare - flacoane 5ml- 40 u ins/ml sau 100 u ins /ml
- pen-uri 1,5 sau 3 ml - 100 u ins /ml
Se pastreaza la frigider la 2 - 8 C , sau in camera la intuneric si temp <25
C
Cale de administrare subcutanat SC
-intravenos - IV
Se administreaza cu seringi speciale de 1 ml, cu gradatii in unitati de insulina,
cu ace subtiri si scurte de 1 cm.
Pregatirea materialelor:
-Nesterile: tampon de vata, alcool, garou, tavita renala
- Sterile: apa sterila ( ser fiziologic), seringi pt insulina
Pregatirea bolnavului: - psihica: informare, explicate, linistire
-fizica: pozitie adecvata locului de injectare . cu
15-30 min inainte de masa
Tehnica: - se verifica valabilitatea flaconului, si aspectul solutiei, daca este
insulina intermediara sau lenta
-se omogenizeaza ruland flaconul intre palme
-se desface capacul si se dezinfecteaza cu alcool, se lasa sa se evapore
alcoolul !
-se aspira in seringa , se schimba acul. fiecare tip de insulina se administreaza
cu seringa separata, nu se amesteca!!!
-se dezinfecteaza zona de electie cu tampon imbibat in apa sterila sau ser
fiziologic
-se efectueaza injectia
-este indicata rotatia locurilor de electie ale injectiei subcutanate pt prevenirea
lipodistrofiei, a leziunilor de grataj(datorita pruritului)
Efecte adverse : alergie. tahicardie. cefalee. dureri abdominale. diaree.
balonari

INTERVENTII
- asist supravegheaza pacientul dupa administrare pt ca poate apare
hipoglicemia = senzatie de foame, anxietate, tegumente reci transpiratii,

tremuraturi, lipotimie pana la convulsii si coma hipoglicemica

-asist invata pacientul sa aiba la indemana , in caz de hipoglicemie, lichide

dulci, gem
-asist administreaza in caz de hipoglicemie ( la indicatia medicului) Glucoza iv
- asist observa interferenta insulinei cu alte medicamente (pot fi hipo- sau
hiperglicemiante)
- asist recolteaza produse de laborator pt. glicemie, glicozurie.
In caz de hiperglicemie: senzatie de sete, tegumente uscate, halena
acetonica(miros de mere coapte), pana la coma diabetica.
-se administreaza insulina la indicatia medicului, in cazuri grave, iv.

Nr 20
ADMINISTRAREA PREPARATELOR CORTIZONICE
Cortizonul = hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale.
Secretia de cortizon este controlata de hipofiza prin hormonul ACTH
( adrenocorticotrop hipofizar ). Cortizonul este un glucocorticoid fiziologic.
Cortizonul influenteaza metabolismul apei, al sarurilor minerale ( K, Na, CI ) ,
metabolismul glucidic, lipidic si proteic.

Actiune: - antiinflamatorie - inhiba procesele inflamatorii, necrotice ,

proliferative
-antialergica
-antiedematoasa - scade edemele
Indicatii: - afectiuni reumatice, astm bronsic , soc anafilactic, alergii , edem
glotic, afectiuni inflamatorii, boala Addison (hipofunctia corticosuprarenalei) ,
edem cerebral ( de cauza diversa: traumatisme cerebrale, sdr vestibular ) ,
colaps, neoplazii
Cortizonul NU vindeca ci impiedica efectele unui agent cauza!, deci are
actiune simptomatica, paleativa

Reactii secundare:
-crestera secretiei gastrice de HCI
-retentie salina - retine apa in tesuturi cu aparitia de edeme in cazul aportului
de sare in timpul tratamentului ( creste Na )
-creste glicemia si necesarul de insulina la diabetici
-creste TA
-scade potasiul ( K ), calciul (Ca) , scad proteinele
-scade rezistenta organismului la infectii

Forme de prezentare:
administrare:

Cale de

- tablete - Prednison 5 mg ---------------------------------------------------- orala

- fiole - Hidrocortizon hemisuccinat de 25mg( fiola + solvent) ,-\
Dexametazona 2ml,Celestone( Diprophos) 2ml, Hidrocortizon,
\
Acetat 1 mi
parenterala - sc,

im.iv.intraarticular
intrarahidian
/
-flacoane - Hidrocortizon hemisuccinat de 100mg ----------------/
(flacon cu pulbere alba + soJvent 2ml)
-unguente - Fluocinolon (pivalat de flumetazona) ------------------- local pe
tegumente si
mucoase
-unguent Hidrocortizon acetat, unguent Hidrocortizon oftalmic
- flacoane inhalante - BecIomet ------------------------------------------- - respiratorie prin
aerosoli
Particularitati : Prednisonul se adm in doza unica, dimineata intre 6-8 ( cand
secretia corticosuprarenalei este maxima) , sau impartit in 3 doze/Izi , dupa
mese.
Se incepe cu doza maxima apoi se scade progresiv pana la doza de intretinere.
Hidrocortizonul acetat se adm numai subcutanat sau
intraarticular , dupa agitare prealabila

Hidrocortizon hemisuccinat - doza maxima / zi = 1 g

Interventii:
-asist invata pacientul modul de administrare
-invata pacientul sa reduca consumul de sare, glucide si sa aiba aport de
proteine, Ca, K,P,
-recolteaza sange pt glicemie, ionograma
-asigura igiena tegumentelor si mucoaselor, a lenjeriei pt prevenirea infectiilor
-supravegheaza si noteaza in FO : TA, greutate, raport ingestie- excretie(bilantul
hidric)
-sesizeaza aparitia efectelor secundare: insomnie, euforie, dureri epigastrice,
HTA, edeme, si anunta medicul
-tratamentul prelungit: scade rezistenta organismului la infectii, creste
catabolismul proteic, duce la osteoporoza, da corticodependenta, da fenomene
de hipercorticism (endogen si exogen= sdr Cushing sau atrofie suprarenala).

NR. 21
ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR
MEDICAMENTELE sunt produse de origine minerala ,animala sau
chimica,transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau
solutie)prescrise de medic.
SCOPUL administrarii lor poate fi :
-prevenirea imbolnavirilor
-ameliorarea bolilor
-vindecarea bolilor.
Dintre cele mai des folosite medicamente fac parte antibioticele.
Prin antibiotic s-a inteles initial substante cu efect antimicrobian .produse de
un microorganism si obtinute prin extractie naturala. Ulterior, aproape toate
antibioticele s-au obtinut pe cale sintetica, astfel ca termenul de antibiotic si
chimioterapic au devenit sinonime.
ANTIBIOTICELE sunt grupate dupa unele asemanari in ceea ce priveste
actiunea, indicatiile,toleranta si formula chimica ,in mai multe familii.

Dupa modul de actiune se disting:

-antibiotice bactericide
-antibiotice bacteriostatice
Actiunea bacteriostatica inseamna inhibarea temporara a multiplicarii
germenilor,iar actiunea bactericida ,inseamna omorarea germenilor microbieni.
BACTERICIDELE sunt superioare si sunt indicate in tratamentul infectiilor acute.
ANTIBIOTICELE BACTERIOSTATICE au dezavantajul ca o administrarea
insuficienta sau suprimata prematur,poate duce la reactivarea multiplicarii
germenilor ducand la recidive. Sunt indicate in infectii usoare si medii.
Dupa modul lor de actiune acestea se clasifica:
Bactericide: -peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, polimixina,
colimicina, cicloserina
Bacteriostatice:-tetracicline, cloramfenicol, macrolide, sulfamide
Principii generale in antibioterapie si chimioterapie:
Intensitatea actiunii unui antibiotic depinde de :
- concentratia minima inhibitorie
- concentratia bactericida
Pentru stabilirea intervalelor de administrare si a dozelor de antibiotic, este necesar sa
se cunoasca timpul de injumatatire, adica timpul in care concentratia antibioticului scade
la jumatate. Cu cat timpul de injumatatire este mai mic, cu atat administrarile trebuie sa
fie mai dese.
MOD DE ADMINISTRARE:
Calea de administrare este aleasa de medic in functie de :
-scopul urmarit
-capacitatea de absorbtie a caii respective
-de actiunea medicamentelor asupra mucoaselor
-de necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide

-de toleranta organismului fata de medicament

-de particularitatile anatomice si fiziologice ale organismului
Administrarea pe cale orala
Calea orala, este calea naturala de administrare a medicamentelor, aceasta putanduse absorbi la nivelul cavitatii bucale si a intestinului subtire sau gros.
Modul de administrare pe cale orala, este contraindicat atunci cand medicamentul
este inactivat de secretiile digestive, cand are proprietati iritante asupra mucoasei
gastrice, cand medicamentul nu se absoarbe pe cale digestiva, cand se impune evitarea
circulatiei portale si cand se impune o actiune prompta a medicamentelor.
Asistenta verifica:
- calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor
- respecta orarul si ritmul de administrare, pentru a se mentine concentratia
constanta in sange
- respecta doza unica si doza pe 24 de ore
Pacientul este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului
respectiv si a eventualelor efecte secundare. Asistenta serveste pacientul cu doza unica
de medicament si ramane langa pacient, pana cand acesta isi administreaza pe cale
orala, asezandu-l pe limba pacientului, iar in cazul bolnavilor psihici trebuie sa verifice
daca l-a inghitit.
Administrarea pe cale parenterala:
Calea parenterala reprezinta calea care ocoleste tubul digestiv. Avantajele administrarii
parenterale sunt: - dozarea exacta a medicamentului
- obtinerea unui efect rapid
- posibilitatea administrarii antibioticului la pacientii inconstienti
sau cu varsaturi.
Administrarea antibioticelor se poate face prin injectie intramusculara (IM) sau injectie
intravenoasa (IV).
La injectia intramusculara, resorbtia incepe imediat dupa administrare si se termina in
3-5 minute, iar in cazul injectiilor intravenoase resorbtia este instantanee.
Asistenta verifica medicamentul, verifica valabilitatea si calitatea medicamentului. Evita
incompabilitatile medicamentoase , datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in
aceeasi seringa. Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole sau
flacoane, respecta masurile de asepsie si igiena pentru a preveni infectiile
intraspitalicesti.
Administrarea PENICILINEI
Nu se face decat dupa testarea sensibilitatii pacientului, deoarece reactiile
alergice la peniciline, sunt cel mai des intalnite.
Testarea PENICILINEI
-se injecteaza intradermic pe fata anterioara a antebratului 0,1 ml de solutie cu 1000
U.I./ml de penicilina
-la antebratul celalalt se injecteaza 0,1 ml solutie ser fiziologic(martor)
- dupa 30 min se compara cele doua reactii
- cand pacientul este alergic, apare in jurul intepaturii, o reactie alergica caracterizata
prin eruptie cutanata, eritem, edem si prezinta prurit.
Antibiotice ca: streptomicina, polimixina, eritromicina, cefalosporinele, penicilinele, se
administreaza parenteral, iar de exemplu polimixina, eritromicina, cloramfenicol,
cefalosporine, peniciline, tetracicline se gasesc si sub forma de tablete care se
administreaza per-os.

Exista insa si antibiotice care se gasesc sub forma de unguent, ca de ex.: Kanamicina
care se foloseste si topic pe mucoase si tegumente, in special pe mucoasa oculara, iar
polimixina se foloseste local in solutii sau unguente pentru infectii oculare.
Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica, cu efect larg de actiune.
Toleranta digestiva si cea intramusculara este medie, cea IV. este relativ buna. Ca reactii
adverse pot aparea : tulburari gastrointestinale, renale si tulburari hematologice.
Sulfamidele sunt indicate in: infectii urinare, infectii respiratorii sau digestive si se pot
asocia cu antibioticele. In cursul tratamentului
cu sulfamide se alcalinizeaza
obligatoriu urina prin administrare de bicarbonat de sodiu oral si se administreaza lichide
din abundenta.
Tuberculostaticele cunoscute sunt: antibioticele si chimioterapicele active in
tratamentul si profilaxia tuberculozei. Ele se grupeaza in:
- tuberculostatice majore: izoniazida, streptomicina, rifampicina, etambutolul
- tuberculostatice minore: P.A.S. (acidul para-amino-salicilic),
pirazinamida,morfozinamida
- tuberculostatice de rezerva : cicloserina, viomicina
Se folosesc in diferite combinatii (majoritatea minore) in functie de toleranta pacientului
si evolutia bolii.
Streptomicina se administreaza injectabil, rifampicina oral sau in perfuzie lenta iar
izoniazida se administreaza oral si intramuscular.
EFECTE ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR:
Antibioticele provoaca relativ frecvent reactii adverse. Ele pot fi toxice si sunt
dependente de doza si pot fi reduse: fie prin evitarea antibioticului al carui efect toxic
afecteaza in mod evident organismul, fie prin micsorarea cantitatii administrate.
Reactiile alergice sunt mai frecvente la peniciline dar sunt intalnite si pentru
streptomicina, cefalosporine, sulfamide.
In cazul pacientului cu alergie la un anumit produs, acesta trebuie evitat si ales un
inlocuitor care sa aibe o eficacitate echivalenta. De ex: penicilinele nu se administreaza
decat dupa testarea sensibilitatii pacientului.
Cefalosporinele sunt usor nefro-toxice.
Streptomicina poate da greturi, varsaturi si atingerea nervului acustico-vestibular.
Kanamicina este nefrotoxica si ototoxica.
Tetraciclina poate produce tulburari digestive, inlesneste aparitia candidozei si
preparatele vechi sunt nefrotoxice.
Eritromicina nu se administreaza in insuficienta hepatica iar gentamicina este
nefrotoxica si neurotoxica pentru nervul vestibular.
INCIDENTE
- dezvoltarea germenilor rezistenti si aparitia suprainfectiilor
- reducerea florei intestinale dupa un tratament prelungit pe cale orala cu aparitia
fenomenelor de hipovitaminoza
- cresterea frecventei infectiilor intraspitalicesti cu selectionarea unor variante de
germeni rezistenti
- diminuarea reaspunsului imun, ceea ce face posibila o sporire a recidivelor, dupa
oprirea tratamentului cu antibiotice.
- in timpul sarcinii si alaptarii antibioticele trebuie administrate cu prudenta, in situatii
strict necesare
- urmatoarele antibiotice trebuiesc evitate pe parcursul sarcinii: sulfamide, tetracicline,
aminoglicozide, cloramfenicol, datorita efectelor negative asupra fatului.

Chiar daca multe dintre ele au efecte adverse, sunt foarte folosite in tratamentul
diferitelor boli.
Raspunsul la tratamentul cu antibiotice este pozitiv, atunci cand dispar manifestarile
generale ale infectiei, iar culturile bacteriene sunt sterile. Durata tratamentului este
foarte variata in functie de de gravitatea infectiei, starea generala a pacientului si
evolutia clinica.
Spectrul antibiotic initial, asa cum a fost stabilit la introducerea fiecarui antibiotic, se
ingusteaza cu timpul prin dezvoltarea rezistentei diferitelor bacterii.
Clasificarea antibioticelor :
1. Betalactamine
actioneaza:
a. Peniciline
- benzilpeniciline - Penicilina G
- fenoxipeniciline - Penicilina V
- peniciline antistafilococice - Oxacilina
- carboxipeniciline - Carbenicilina, Timentin
b. Cefalosporine
- generatia I - Cefalexin
- generatia II - Zinat , Axetine
- generatia III - Cefort , Ceftamil
- generatia IV - Cefoxim
c.Carbapenemi - Meronem , Tienam
alte antibiotice
d.Monobactami

Germeni asupra carora

-streptococ
-stafilococ
-streptococ, stafilococ
-bacil piocianic
-spectru larg

- germeni cu rezistenta mare la

2. Aminoglicozide
- germeni gram - , Klebsiella
- generatia I - Streptomicina, Kanamicina , Neomicina
- generatia II - Gentamicina
- generatia III - Amikacin
3. Tetracicline
- generatia I - Tetraciclina, Oxitetraciclina
-generatia II - Doxiciclina
4.Macrolide - Eritromicina, C!aritromicina , Azitromicina
5.Chinolone - Acid Nalidixic, Norfloxacin , Ciprofloxacin
- bac piocianic ,
Klebsiella
6.Derivati Imidazolici - Metronidazol
- germeni
anaerobi
7.Cloramfenicolul - Cloramfenicol
8.Lincosamine - Lincomicina
9.Glicopeptide - Vancomicina
10.Polipeptide ciclice - Colistin, Polimixina B , Bacitracina - bac Coli

Nr 22
RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
Reprezinta recoltarea exsudatului(secretiei) prezent pe peretele posterior al faringelui
sau amigdalelor, rezultat in urma unui proces inflamator.
Scop explorator:
- depistarea germenilor, efectuarea antibiogramei, depistarea purtatorilor sanatosi.
Pregatirea materialelor:
-de protecie: masca si ochelari de protectie
-sterile: - spatula linguala (abeslang), eprubeta speciala pt exudat faringian prevazuta
cu tampon steril
-nesterile : tavita renala, manusi de protectie
Pregatirea bolnavului:
- psihica : informare, explicare , consimtamant
- fizica : -recoltarea se face inainte de administrarea de antibiotice
- recoltarea se face dimineata pe nernancate
- nu se va spala pe dinti
- nu se vor face instilatii nazale sau gargara
- pozitia pacientului este sezand
Tehnica:
- asistenta se spala pe maini, se dezinfecteaza imbraca manusile si isi pune masca si
ochelarii de protectie
- invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza faringele si amigdalele
-deschide eprubeta de exsudat
- apasa limba cu spatula linguala (mana stg)
- cu mana dr sterge cu tamponul faringian depozitele sau falsele membrane de pe
faringe, amigdale, pilieri , baza limbii .
- nu atinge dintii, nu sterge saliva
- introduce imediat tarnponul in eprubeta

- eticheteaza, completeaza buletinul de analiza, trimite la laborator(intre recoltare si

cultura pe mediu in laborator sa nu treaca mai mult de 5 - 6 ore)
- se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO
Exsudatul faringian poate identifica prezenta unor germeni microbieni prin
insamantarea in laborator pe medii de cultura sterile si ex microscopic.
In mod fiziologic pe faringe si amigdale exista flora microbiana polimorfa.
Patologic pot exista :

- bacterii: STREPTOCOC HEMOLITIC GRUP A infectii faringiene, scarlatina.

RAA
STAFILOCOCUL AURIU- infectii faringiene
NEISERIA MENINGITlDIS - meningita
CORYNAEBACTERIAE DIPHTERIAE- difterie
BORDETELA PERTUSSIS- tuse convulsiva
- fungi : CANDIDA ALBICANS
- virusuri: ENTEROVIRUS ,virus EPSTEIN BARR , HERPES virus
Cand pe cultura apar germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA , care
reprezinta testarea sensibilitatii microbului la diverse antibiotice uzuale. In dreptul
fiecarui antibiotic apare indicatia : sensibil, intermediar, rezistent. Astfel medicul alege
antibioticul cel mai eficace, la care microbul este mai sensibil.
TRATAMENTUL
Obiective:
-determinarea agentului patogen
- neutralizarea lui
- prevenirea si tratamentul complicatiilor
a) trat igieno- dietetic : repaus de camera (evitarea aglomeratiilor) , igiena
cavitatii bucale (apa de gura, gargara cu sol dezinfectante orale), regim alimentar
neacidulat, necondimentat, bogat in lichide, in Candidoza se va evita laptele si produsele
lactate, se va educa pacientul sa foloseasca vesela proprie
b) trat medicamentos in infectii bacteriene:
- antibiotice ( conform ABG) : Penicilina, Ampicilina, Oxacilina, Augmentin, Zinat,
Amoxiclav, Cefort, Ceftamil
- antitermice ( Algocalmin, Aspirina , Paracetamol)
- antiinflamatoare (Ketoprofen, Diclofenac, Ketonal)
- antiseptice orale ( Decasept , Fenosept, Trachisan)
- badijonaj bucal sau faringian ( albastru de metil)
- in micoze - antifungice (conform antifungigramei) : Fluconazol, Diflucan, Stamicin,
Metronidazol
- antitermice
- analgezice
- antiinflamatoare
- badijonaj bucal sau faringian cu antimicotice

Nr 23
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU SONDA PERMANENTA
Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara
realizand o comunicare cu mediul extern. Sonda urinara permanenta se instaleaza la
indicatia medicului.
Mentinerea ei se face pe perioade scurte, medii si lungi.
Pe perioada scurta - in retentia acuta de urina - se mentine cateva ore
Pe perioada medie - in timpul si dupa unele interventii chirurgicale (histerectomie,
perineorafie, adenom de prostata)
-in cazul traumatismelor sau rupturi lor de uretra, uretere ,vezica
urinara
-monitorizarea debitului de urina
Pe perioada lunga - retentie cronica de urina stricturi uretrale paraplegii , come, arsi
Cateterismul se recomanda in cazuri absolut necesare (60% din infectii
intraspitalicesti)
Pregatirea materialelor:
De protectie: aleza, musama, paravan
Sterile: sonda Foley, sau Nelaton, Tiemann ,ulei de parafina, pensa Pean, manusi,
comprese, seringi, ser fiziologic, subst. dezinfectante(betadina , clorhexidina)
Nesterile: punga colectoare, tavita renala, romplast, manusi, materiale pt toaleta
organelor genitale( apa, sapun, prosop, plosca), recipient pt deseuri patologice.
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: decubit dorsal, pozitie ginecologica, se izoleaza patul cu paravan
-bolnavul se descopera in partea inferioara a corpului, se aseaza musamaua
si aleza, se aseaza plosca sub regiunea genitala, se scoate perna de sub cap
- asistenta imbraca manusi de unica folosinta si executa toaleta organelor
genitale externe

la femei: dinspre simfiza pubiana spre anus, se insista intre labii si la orificiul uretral
la barbati: se insista in dreptul glandului si orificiului uretral
- se strerge cu prosop, se retrage plosca , se scot manusile, se spala mainile
Tehnica:
- se executa in conditii de perfecta asepsie
- asist pregateste materialele la indemana, in dreapta patului
- racordeaza sonda la prelungitorul pungii de urina(mentinand sonda sterila), se
lipeste cu romplast, se lasa prelungitorul sub piciorul bolnavului
- imbraca manusile sterile
LA FEMEI
- aseaza bolnava in pozitie ginecologica
- face dezinfectia regiunii genitale folosind fiecare compresa o data, apoi o arunca, se
dezinf labiile mari (2 compr), labiile mici (4 compr), orificiul uretral (de la clitoris la
perineu, 6 compr) , cu pensa
- lubrifiaza sonda cu ulei de parafina steril
- prinde sonda sterila cu mana dreapta, ca pe un creion, iar cu mana stanga desface
labiile mari si trage in sus spre simfiza pubiana. Se evidentiaza cu atentie meatul uretral
( sub clitoris si deasupra vaginului), se introduce usor sonda, apoi se urmareste pana
incepe sa curga urina pe prelungitor. _
- se mai introduce 2 -3 cm ca sonda sa fie sigur in vezica urinara
- se umfla balonasul cu seringa cu ser fiziologic ( cantitate marcata pe sonda) prin
supapa sondei
- se retrage sonda pana opune rezistenta ( atunci balonasul se afla la orificiul vezical
al uretrei).
LA BARBATI
- aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele usor desfacute si o perna tare sub
bazin
- face dezinfectia glandului, preputului si orificiului uretral cu comprese in pensa
(cate o compresa dinspre meatul uretral spre corp de 3 ori cu tampon diferit si inca
odata orificiul uretral cu alt tampon
,
- lubrifiaza sonda pe toata lungimea (uretra la barbati este mai lunga)
- se prinde penisul cu mana stanga , se decaloteaza si se executa o manevra de
tractiune pe verticala ( pt ca sonda sa parcurga mai usor uretra prostatica), se
evidentiaza meatul uretral. Cu mana dreapta se introduce sonda, usor, din aproape in
aproape.
- cand a aparut urina pe prelungitor, se mai introduce sonda 2-3 cm , se umfla
balonasul corespunzator notatiei de pe sonda, se retrage sonda pana opune rezistenta,
se recaloteaza penisul pt a preveni parafimoza.
Accidente si incidente:
- sangerare prin golirea brusca a vezicii
- sangerare prin crearea unei cai false sau prin lezarea meatului uretral sau uretrei
aparitia de
sange pe langa sonda impune oprirea imediata a sondajului si anuntarea
medicului
- infectii urinare (nerespectarea asepsiei)
- scurgerea urinii pe langa sonda (sonda de calibru necorespunzator- se schimba)
astuparea sondei cu cheaguri de sange (se dezobstrueaza prin introducere pe sonda de
ser fiziologic)

Ingrijiri ulterioare:
- se inveleste bolnavul, se urmareste curgerea urinii si umplerea pungii colectoare
- punga colectoare va fi intotdeauna sub nivelul vezicii urinare( se evita refluxul urinii
in vezica)
- daca globul vezical a fost voluminos, se intrerupe periodic scurgerea urinii (prin
pensarea sondei) astfel ca debitul sa nu fie mai mare de 200ml/ min prevenind astfel
accidentele hemoragice ce apar in cazul golirii brutale a vezicii urinare
- se va urmari ca tubul colector sa nu fie obstruat sau pensat
- se va goli punga colectoare cand se umple, la 24 de ore se schimba punga
colectoare, nu se va refolosi
- se face toaleta si dezinfectia reg genitale de 3-4 ori pe zi
- se face raportul ingesta-excreta
- se noteaza diureza orara si zilnica
- se urmareste ca sistemul de drenaj sa nu faca presiune asupra vezicii urinare( se
fixeaza cu romplast pe coapsa, sau de marginea patului, tubul colector)
- sonda se va schimba in cazul in care nu se poate dezobstrua , sau la 15 zile
- in acest timp se fac spalaturi vezicale cu substante dezinfectante : sol diluata de
betadina, ser fiziolog cu albastru de metil
- asistenta va urmari aparitia semnelor de infectie urinara: febra, dureri lombare,
urina tulbure, hematurie, scurgeri de puroi pe langa meatul uretral- se anunta medicul,
se recolt urocultura
- recoltare de ex sumar de urina si uroculturi la intevale de o saptamana
- la indicatia medicului se incepe reeducarea vezicala - pensarea sondei timp de 3-4
ore
Educarea pacientului cu sonda vezicala permanenta la domiciliu :
- este invatat de necesitatea pastrarii masurilor de asepsie
- cum se goleste punga colectoare
- cum arata urina in caz de infectie urinara sa consume o cantitate suficienta de
lichide
- sa calculeze raportul dintre ingerari si eliminari sa schimbe sonda la 15 zile
- sa-si goleasca vezica la 3-4 ore pt a evita distensia
- pensarea sondei se face timp de 3-4 ore pentru a creste tonusul musculaturii vezicii
urinare pentru reeducarea vezicala

Nr 24
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIA GASTRICA
Radioscopia gastrica = examinarea radiologica, cu raze Roentgen, a
stomacului dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala.
Substante de contrast: - Sulfat de Bariu - pulbere alba, flacon de 150 g
- Gastrografin - solutie incolora, flacon de 100ml
Indicatii: gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori, dupa puseul acut de
HDS (dupa 21 zile)
Contraindicatii: casectici, adinamici, femei gravide in prima jumatate de
sarcina, bolnavi in stare grava, in caz de ileus (ocluzii), in fistule digestive
(perforatii ), in puseul acut de HDS , peritonita acuta

Pregatirea materialelor:

- 1 fl de Sulfat de Bariu (Gastrografin), cana, lingura de lemn

- se prepara suspensia de Sulfat de Bariu astfel: se amesteca in cana 150 g de
pulbere cu putina apa calda, se amesteca formand o pasta, se adauga 200-300ml
apa rece amestecand cu lingura de lemn
- un purgativ ( Ulei de parafina )
Pregatirea bolnavului:

- psihica: educatie sanitara, suport psihic, explicare, consimtamant

- fizica: - cu 1-2 zile inainte se indica bolnavului un regim neflatulent , usor
de digerat
( supe, paine prajita, fainoase, unt, lactate)
- cu 2-3 zile inainte se va evita administrarea de purgative,
medicamente pe baza de bismut, iod, fier, calciu pe cale orala (impiedica
vizibilitatea organelor de examinat)
- NU se face sondaj gastric inainte de examen (irita mucoasa si prod
hipersecretie)
- in seara dinaintea examinarii 1 se va face o clisma evacuatoare
- in dimineata examenului bolnavul NU va manca , NU va bea, NU va
fuma ( fumatul creste secretia gastrica)
- la copii, bariul se administreaza cu lingura, amestecat cu cacao sau
lamaie
- la sugari se administreaza amestecat cu lapte sau ceai in biberon
- dilutia la copii este -suspensie de bariu : apa, 1:2
- cantitatea este: 1OOml- sugari; 100-150ml- copil mic; 150-200ml copii mari
Ingrijiri ulterioare:

- dupa 2 ore de la examen bolnavul are voie sa manance

- i se administreaza un purgativ (o lingura de Ulei de parafina )
- este informat ca va avea scaun colorat in alb
- daca medicul vrea sa vada si tranzitul intestinal, nu se administreaza
purgativ si bolnavul este readus in serviciul de radiologie dupa 2-8-12-24 h.

Nr 25
ECOGRAFIA - PREGATIREA BOLNAVULUI
Ecografia= metoda imagistica neinvaziva efectuata cu ajutorul ultrasunetelor

prin intermediul ecografului.

Ecograful:

- are la baza principiul ecoului

- este format din: transductor, calculator, ecran ( unele ecografe au

posibilitatea de fotografiere, de inregistrare video)
- transductorul emite si receptioneaza ultrasunete
- intre transductor si pielea bolnavului se face un cuplaj acustic cu ajutorul
unui gel
- ultrasunetele traverseaza organe, medii lichide, dar sunt oprite de aer si
oase( nu se examineaz plamanii sau oasele).
- aceste ecouri sunt inregistrate de ecograf, procesate de calculator si
transformate intr-o imagine bidimensionala sau tridimensionala proiectata pe
ecran.
Ecografia - permite vizualizarea organelor interne, a mediilor lichide sau a
fatului cu ajutorul ultrasunetelor este folosita si in timpul unor interventii
chirurgicale, pt a executa punctii (ghideaza acul la paracenteza), pt biopsii sau in
scop explorator - nu are efecte secundare
Ecografia poate fi :
- bidimensionala

- tridimensionala - 3 D
- tridimensionala - 4 D
Se poate executa : - extern - pe suprafata tegumentului
- intern (in cavitati): vagin, rect, esofag, vase de sange
Transductorul (sonda de ecografie) este specific tipului de ecografie:
- Sonde externe - se plaseaza pe corpul pacientului deasupra regiunii de
explorat
- Sonde endocavitare- pt eco. endovaginala, endorectala (pt
prostata),transesofagiana (pt inima)
- Sonde miniaturizate- pt eco intravasculara ( se introduc prin cateterism in
vase)
Pregatirea bolnavului:

- Psihica: informare, explicare, consimtamant

- Fizica: -inaintea unor ecografii este necesara ingerarea unei cantitati de lichid
pt umplerea vezicii urinare ( pt vizualizarea vezicii si a uterului)
- alteori se face pe nemancate sau dupa 2-3 zile de medicatie pt
reducerea gazelor intestinale
- dupa zona de explorat pacientul sta in pozitie decubit dorsal, decubit
lateral sau pozitie ginecologica
- se va dezbraca in zona de examinat
- se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de
examinat, sau pt sondele interne se acopera sonda cu un prezervativ si apoi se
unge cu lubrifiant steril
- medicul efectueaza ecografia, observa ecranul si indica rezultatul
Ecografia abdominala ( bidimensionala externa)

- reflecta imaginea unor organe sau structuri abdominale

- poate evalua: aorta abdominala, ficatul, colecistul, caile biliare, splina;
pancreasul, rinichii, vezica urinara, uterul, ovarele, trompele uterine, prostata

- poate descoperi: anevrisme de aorta, forma, densitatea si structura

organelor, prezenta calculilor, dilatatii sau blocari a unor canale biliare, inflamatii,
tumori, chisturi , malformatii
Ecografia endovaginala
- se face cu vezica urinara golita
- depisteaza : tumori, malformatii, infectii, sarcini ectopice, gemelare, anomalii
placentare
Ecografia 3D = imaginea ecografica tridimensionala a structurilor examinate.
- imaginea are latime, lungime si inaltime
- arata imaginea statica a fatului in uter (fara miscare)
- se face in scopul identificarii unor anomalii congenitale ale fatului
Ecografia 4D = imaginea ecografica tridimensionala in timp real a structurilor
examinate.
- imaginea are lungime, latime, inaltime si timp
- arata imaginea fatului in miscare in uter, in timpul examinarii
Ecografia Doppler = examen care utilizeaza ultrasunetele pt a masura viteza
fluxului sanguin, urinar sau oricarui alt fluid si ascultarea sunetului produs de
acesta.
Imaginea si sunetele sunt proiectate pe un monitor si se pot imprima pe hartie.
Ecografia Doppler permite vizualizarea inimii, vaselor, a circulatiei sangelui in
creier, in vasele retiniene in afectiuni vasculare , reumatice, tumorale sau
trombotice ale membrelor.

Nr 26
ENDOSCOPIA - PREGATIREA BOLNAVULUI
Endoscopia = metoda de examinare a organelor cavitare prin vizualizare

directa cu
ajutorul endoscopului.
Endoscopul- poate fi : - rigid -instrument tubular prevazut cu sursa de lumina
proprie, sistem de lentile, pense
- flexibil = fibroscop - format din:
- cablu de alimentare, fibra optica, lumina proprie
- ocular, buton pt miscarea tubului, adaptor pt aspiratie, canal pt
introducerea penselor, pense
-tubul fibroscopului - format dintr-un manunchi de
cu diametru intre 8-14 mm, de lungimi variabile in functie de tipul endoscopiei
( 50cm - esofagoscop, bronhoscop; 120- 130 cm - gastro-duodenoscop; 165185cm - colonoscop)

TIPURI DE ENDOSCOPII
Analizatorul vizual: OFTALMOSCOPIA (FUND DE OCHI)
Analizatorul auditiv: OTOSCOPIA
Ap. Respirator: RINOSCOPIA
BUCOFARINGOSCOPIA
LARINGOSCOPIA
BRONHOSCOPIA
PLEUROSCOPIA ( TORACOSCOPIA)
MEDIASTINOSCOPIA
Ap. Cardiovascular : CATETERISMUL CARDIAC
Ap. Digestiv: ESOFAGOSCOPIA
GASTRO-DUODENOSCOPIA
COLONOSCOPIA
RECTO-SIGMOIDOSCOPIA
ANUSCOPIA
LAPAROSCOPIA
Ap. locornotor : ARTROSCOPIA
Ap. genital feminin: COLPOSCOPIA
CISTOSCOPIA
OFTALMOSCOPIA = examineaza retina, papila nervului optic si vasele
retiniene.
Indicatii: pt diagnosticul afectiunilor retinei si coroidei, pt observarea
vascularizatiei retinei, se face in cadrul oricarui ex. oftalmologic.
Se face cu oftalmoscopul sau cu biomicroscopul .

Pregatirea bolnavului:
Fizica: - inainte cu 30 min se instileaza 2-3 picaturi de Midrium in fiecare ochi (
NU se face in caz de Glaucom), se transporta bolnavul in camera obscura
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Ingrijiri ulterioare: - se transporta bolnavul la pat fiind supravegheat in
continuare pana

incepe sa vada normal.

OTOSCOPIA = examinarea conductului auditiv extern si a membranei
timpanale.
Se face cu ajutorul otoscopului - aparat cu sistem de lentile si lumina proprie.
Se mai poate
efectua cu ajutorul speculului auricular , oglinda frontala si sursa de lumina.

Scop
Explorator: - diagnostic,
- biopsie
Terapeutic: - extragere de corpi straini
- aspiratia secretiilor, tratarea plagilor
- efectuarea paracentezei timpanale
Pregatirea bolnavului:
Fizica: - Pozitia bolnavului este sezand. Asistenta sustine capul bolnavului, cu
o mana pe frunte si cealalta pe barbie.
Psihica: informare, explicare, consimtamant.

RINOSCOPIA
Anterioara= examinarea foselor nazale ( narine, vestibule nazale, mucoasa
pituitara, sept nazal)
Posterioara = examinarea cornetelor nazale ( inferior, mijlociu, superior) si a
rinofaringelui (cavum).
Se face cu fibroscopul ( endoscop flexibil) . Se mai poate efectua cu ajutorul
speculului nazal, oglinda frontala si sursa de lumina (rinoscopia anterioara) si cu
oglinda de rinoscopie (rinoscopia posterioara)
Scop: Explorator: - diagnostic
- biopsie
Terapeutic:- extragere de corpi straini
- tratament local, cauterizari

Pregatirea bolnavului:
Fizica: - pozitia bolnavului este sezand. Asistenta sustine capul bolnavului.
Psihica: informare, explicare, consimtamant
BUCOFARINGOSCOPIA = examinarea cavitatii bucale si a orofaringelui.
Se efectueaza cu fibroscopul Se mai poate efectua cu spatula Iinguala, oglinda
frontala si sursa de lumina.

Scop:
Explorator: - diagnostic
- biopsie
Terapeutic: - badijonari
- toaleta

Pregatirea bolnavului. Fizica - se face in pozitie sezand, asistenta sustine

capul bolnavului, mana pe frunte si cealalta pe barbie.
Psihica: informare, explicare, consimtamant
LARINGOSCOPIA= examinarea si vizualizarea laringelui in caz de
insuficienta respiratorie, disfonie, tulburari de deglutitie. Este de doua feluri:

Laringoscopie indirecta- vizualizarea cea mai simpla a laringelui cu ajutorul

oglinzii Iaringiene , oglinzii frontale si sursa de lumina sau cu fibroscopul.
Pregatirea bolnavului: Fizica: se face in pozitie sezand, asistenta sustine
capul bolnavului cu o mana pe frunte
Psihica: informare, explicare, consimtamant

Tehnica:
- pacientul deschide gura
- medicul trage in fata limba pacientului cu o compresa , cu mana stanga, si
roaga
pacientul sa respire linistit
- cu mana dreapta introduce oglinda laringiana , incalzita , sprijinind-o de lueta
si palatul moale, priveste epiglota, corzile vocale si primele inele traheale.
- pacientul este rugat sa spuna "A" si "E".
Laringoscopia directa - permite vizualizarea directa a laringelui, sub anestezie
generala, cu ajutorul unui Iaringoscop si aparatura specifica.

Pregatirea bolnavului:
Fizica: - pacientul va fi ajeune
- pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de operatie, cu capul
ridicat pe o perna
Psihica: informare, explicare, consimtamant

Tehnica:
- se introduce laringoscopul cu mana stanga pe o parte a limbii, cand ajunge la
baza limbii se muta medial si se introduce pana la epiglota , se impinge usor
inainte fara a leza maxilarul
-se vizualizeaza laringele, cu ajutorul unui telescop se vizualizeaza sub glota si
corzile vocale Ingrijiri ulterioare:
- se urmareste respiratia pacientului, se educa pacientul sa tuseasca si sa
scuipe secretiile si sangele, se previne edemul laringian.
BRONHOSCOPIA = reprezinta examinarea cailor respiratorii cu ajutorul
bronhoscopului. Se vizualizeaza : faringele, laringele, traheea, bronhiile mari si
mici.
Bronhoscopia se poate face cu bronhoscop rigid sau cu bronhoscop flexibil
- cu bronhoscopul rigid se face in caz de : hemoptizie, corpi straini mari
(bucati de mancare), extirpare de tumori
- cu bronhoscop flexibil este mai frecvent folosit pt ca nu necesita anestezie
generala, este mai bine tolerat de pacient si ofera o imagine mai buna a cailor
respiratorii
Scop:- explorator
-diagnosticul afect respiratorii recoltare de sputa
-biopsii
-terapeutic
-controlul hemoptiziilor
-extragere de corpi straini
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant

Fizica: - Radiografie pulmonara, recoltare de sange pt HLG, coagulograma

-se va scoate eventual placa dentara, ochelarii
-in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ usor
(Diazepam)
-in dimineata examenului bolnavul nu va manca sau bea
-se va administra 1 f Atropina s.c (pt diminuarea secretiilor) si un
sedativ (Diazepam) inaintea bronhoscopiei flexibile
-pozitia bolnavului va fi decubit dorsal pt bronhoscopia rigida, si
decubit dorsal sau pozitie sezand pt bronhoscopia flexibila
-testare la Xilina ( Lidocaina)

Tehnica:
-se face anestezia generala ( iv cu IOT si PEV) pt bronhoscopie rigida sau
anestezie locala cu Xilina 1 % pt bronhoscopia flexibila
-se aseaza bolnavul in decubit dorsal , pe masa de operatie, se pune sub umeri
un sul sau perna ( capul sa stea in hiperextensie)
-pt bronhoscopia flexibila - medicul face anestezia locala a faringelui ( sau a
fosei nazale daca se introduce bronhoscopul pe nas) cu spray cu Lidocaina
-dupa lOT bolnavul este supravegheat in sectia ATl.Dupa 2-3 ore se transporta
la salon
-bolnavul nu are voie sa vorbeasca in timpul investigatiei
-dupa 2 ore bolnavul are voie sa bea, regimul in prima zi va fi semisolid, fara
alimente fierbinti, nu are voie sa fumeze

Incidente si accidente:
-disconfort ( senzatie de insuficienta resp)
-tuse
-disfonie
-febra, infectii
-leziuni la locul biopsiei = mici sangerari pana la hemoptizie
-insuficienta respiratorie ( edem glotic)
PLEUROSCOPIA. (TORACOSCOPIA) = examinarea cavitatii pleurale cu
ajutorul unui endoscop prin introducerea in cavitatea pleurala .
Pleuroscopia se poate efectua dupa instituirea de pneumotorax ( cu ajutorul
unui aparat) sau direct ( in cazul colectiilor pleurale). Toracoscopul se poate
introduce printr-un trocar special sau prin 2 mici incizii intercostale.
Toracoscopul = endoscop special cu sistem optic si sursa de lumina ce
permite
vizualizarea pe monitor a cavitatii pleurale.

Scop:
- diagnostic: - recoltare de lichid pleural
- biopsii
- diagnosticarea afect. pleuro-pulmonare
- terapeutic: - evacuarea colectiilor pleurale
-pleurodezia ( introducerea in cav. pleurala a unor subst
medicamentoase)

- interventii chirurgicale
-in contuzii si plagi toracice

Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: - radiografie pulmonara, HLG, coagulograma
-in seara precedenta se administreaza un sedativ usor
-in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune, se va administra
Atropina, Mialgin
-se efect anestezie locala
-se transporta la sala de operatie, se dezbraca toracele

Ingrijirl ulterioare:
-repaus la pat in decubit dorsal deoarece bolnavul ramane cu drenaj pleural
cateva zile
-supravegherea bolnavului
-supravegherea drenajului pleural
-calmarea durerii

Incidente si accidente:
-colaps pulmonar
-emfizem subcutanat
-infectii
-hemoragii

MEDIASTINOSCOPIA= explorarea mediastinului cu ajutorul unui endoscop.

Scop: pt biopsie in cancer bronhopulrnonar.
Se face sub anestezie generala, printr-o incizie deasupra sternului. O
investigatie asemanatoare este mediastinotomia, printr-o incizie parasternala.
Bolnavul nu bea si nu mananca inainte cu 8 ore inainte de investigatie.
Se face anestezie generala. Asistenta va supraveghea bolnavul postoperator.
CATETERISMUL CARDIAC= consta in introducerea, prin intermediul unui
ac, a unui cateter (tub subtire de plastic) intr-un vas de sange pana in cavitatile
inimii pt a-i explora functionarea. Se introduce o subst de contrast pe baza de iod,
se vizualizeaza sub ecran radiologic
Calea de introducere : Vena periferica pt explorarea inimii drepte
Artera periferica pt explorarea inimii stangi
Scop: explorator:
-masurarea presiunii din vase si cavitatile inimii
-angiocardiografie
terapeutic
-implantare de stent, de peace maker
-valvuloplastii
Pregatirea bolnavului:
-in preziua examenului se efectueaza EKG, Radiografie pulmonara, ex de sange:
HLG, teste de coagulare, testarea sensibilitatii la substante iodate
-in ziua examenului bolnavul isi face toaleta generala (dus), se va rade
regiunea unde se face punctia vasculara

Ingrijiri ulterioare:

-se previn accidentele hemoragice prin aplicarea deasupra punctului de

punctionare a unui pansament steril si compresiune cu sac de nisip
-supravegherea bolnavului: TA, puls, pot apare extrasistole, tulburari de ritm,
tromboze
ESOFAGOSCOPIA = examinarea lumenului esofagului cu ajutorul
esofagoscopului.
Esofagoscopia se poate face cu esofagoscop rigid ( tub metalic de 60 cm , este
folosita in cazul corpilor straini mari), sau cu esofagoscop flexibil
(fibroesofagoscop). Astazi este folosita mai ales esofagoscopia flexibila
Scop:-diagnostic:
- diagnosticul afectiunilor esofagului
- biopsie
-terapeutic:
- extragere de corpi straini
- sclerozarea varicelor esofagiene
- incizia abceselor, cauterizarea ulceratiilor, polipectomie

Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant, linistire
Fizica: -in seara precedenta se administreaza un sedativ
-se face testarea la Xilina
-in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune
-se va administra Atropina si Diazepam
-pozitia bolnavului este sezand, decubit dorsal sau decubit lateral stang,
cu o tavita renala sub barbie pe care o sustine singur
-medicul face anestezia orofaringelui, hipofaringelui si esofagului cu
Xilocaina spray

Ingrijiri ulterioare:
-bolnavul nu va bea si nu va manca 2 ore dupa examen (pana trece efectul
anesteziei), in ziua examenului alimentatia va fi semisolida , fara alimente
fierbinti
-la nevoie ( hemoragii) se vor administra hemostatice si HHC ( rol
antiedematos)
-asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului

Incidente si accidente:
-hemoragii
-disfagie
-infectii, febra

GASTROSCOPIA= vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul

gastrofibroscopului Scop:
Diagnostic:
- diagnosticarea afect gastro-duodenale
- biopsie
Terapeutic:
-electroexcizii (polipectornie)
-electrocoagulare ( hemostaza)

-laserterapie

Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant, linistire
Fizica: - se va recolta sange pt HLG, coagulograma
-testarea sensibilitatii la Xilina
-in seara precedenta se administreaza un sedativ ( Diazepam)
-tot seara se face o spalatura gastrica cu apa calduta, apoi nu mai
mananca
-in dimineata examenului bolnavul nu bea, nu mananca, nu fumeaza
-cu 30 min inainte se administreaza Atropina, Scobutil, Diazepam
-pozitia este decubit lateral stang
-se face anestezia locala a orofaringelui si faringelui cu spray Xilocaina
-medicul efectueaza examinarea

Ingrijiri ulterioare:
-asist va supraveghea fct vitale ale bolnavului
-va bea dupa 2 ore, apoi regim alimentar semisolid, fara alimente fierbinti
-la nevoie se repeta spalatura gastrica

Incidente si accidente:
- hemoragii
- disfagie
-infectii, febra

COLONOSCOPIA = examinarea colonului cu ajutorul

colonoscopului(endoscop flexibil cu camera, lung de 1,50 - 1,80 m)
Cu ajutorul colonoscopului se poate vizualiza si o mica portiune din intestinul
subtire.

Scop:
Explorator:
-diagnostic
-biopsie
Terapeutic:
-extirparea unor polipi sau tumori

Pregatirea bolnavului:
Psihica:- informare, explicare, consimtamant
Fizica:-va fi educat sa nu ingere alimente de culoare rosie sau medicamente pe
baza de fier
-va avea un regim alimentar hidric cu 2 zile inainte
-se face pregatirea colonului la indicatia medicului ( clisme seara si
dimineata, administrare de laxative- Fortrans) cu 2 zile inainte
-in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ
-in dimineata examenului bolnavul va fi ajeune, i+ se va adm : Scobutil,
No-Spa, Diazepam
-examenul se face intr-o camera speciala
-pozitia bolnavului va fi decubit lateral stang, ghemuit
-hidratare

Incidente si accidente:

- dureri abdominale
- sangerare
- tahicardie

RECTOSIGMOSCOPIA= explorarea colonului sigmoid si al rectului.

Se face cu rectoscopul

Scop:
Explorator- pt diagnostic sau biopsie
Terapeutic- pt extirparea unor polipi , cauterizari, aplicatii locale de
medicamente

Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: -cu 2 zile inainte regim hidric
-in seara precedenta se fac 2 clisme evacuatorii
-pozitia este genupectorala, pt bolnavii cardiaci sau foarte slabi, pozitie
ginecologica
-se lubrifiaza rectoscopul cu vaselina

Ingrijiri ulterioare:
-asist face toaleta regiunii anale
-transporta bolnavul la pat
-eticheteaza si duce produsele recoltate la laborator
ANUSCOPIA= explorarea anusului si a ampulei rectale. Se face dupa tuseu
rectal. Se face cu anuscopul
Se practica in clinici specializate pt diagnosticarea si tratamentul: hemoroizilor,
fisurilor si fistulelor anale, abcese, tumori.

Ingrijiri ulterioare:
-supravegherea fct vitale
-in fct de procedura se poate relua alimentatia la 2 ore

Accidente si incidente:
-hemoragii prin lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange
-infectii ( eritem, edem in jurul inciziei)
-emfizem subcutanat
LAPAROSCOPIA = procedura chirurgicala miniminvaziva ce consta in
introducerea
laparoscopuJui printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal in cavitatea
peritoneala pt
examinarea organelor abdominale sau genitale interne. Se face sub anestezie
generala sau rahianestezie.
Avantaje: -traumatism minim
-disconfort postoperator minim
-recuperare rapida
-mortalitate mult mai mica fata de laparotomia exploratorie

Scop:
Diagnostic:
-biopsii

-diagnosticarea afectiunilor organelor abdominale si genitale (laparoscopia

expJoratorie)
Terapeutic:
-indepartarea unor tumori, organe ( apendice, colecist, ovare)
-tratarea afect inflamatorii pelvine, a sarcinii ectopice, fibroame, chisturi,
aderente
-aflarea si tratarea cauzei infertilitatii
-ligatura tubara
-rezolvarea herniei hiatale sau inghinale
-diagnosticarea si tratarea bolnavilor tarati ( varstnici, cu tare organice majore)

Pregatirea bolnavului:
Psihica: -informare, explicare, consimtamant, Iinistire
Fizica: -recoltare de sange pt HLG, coagulograma, grup de sange si Rh,VSH,
uree, glicemie,TGO,TGP
-testarea sensibilitatii la subst anestezice
-in ziua precedenta se face clisma evacuatorie, se repeta eventual in
dimineata interventiei
-se pregateste zona prin spalare, degresare , radere,
dezinfectie( abdomen si zona pubiana)
-cu 12 ore inainte de interventie bolnavul nu are voie sa manance sau sa
bea
-in seara precedenta se administreaza un sedativ
-in dimineata interventiei se poate administra un sedativ
-se transporta pacientul la sala de operatie
-se scot proteza, lentilele de contact, bijuteriile
-se aseaza pe masa de operatie, se instituie PEV, se incepe anestezia, se
practica I0T
-in fct de scopul interventiei se poate pune sonda gastrica sau urinara
Interventia consta in efectuarea unei incizii de 1,5 - 2,5 cm in peretele
abdominal, localizata in fct. de scopul interventiei. Prin incizie se introduce un ac
(Veress) prin care se introduce in cavitatea peritoneala un gaz (dioxid de carbon
sau oxid de azot) . Gazul ridica peretele abdominal formand un spatiu de
manevra. Prin incizie se introduce apoi laparoscopul vizualizadu-se pe monitor
organele. In fct de procedura se mai pot crea si alte incizii prin care se introduc
instrumente ( pense, aspiratie, foarfece, laser]. Dupa efectuarea interventiei se
indeparteaza laparoscopul , se elimina gazul, se sutureaza inciziile cu fire
resorbabile, se aplica pansament. Pacientul va :fi transportat in sectia ATI, unde
va fi supravegheat pana la trezirea completa.
ARTROSCOPIA= examinarea cavitatii articulare, a ligamentelor si a
cartilajelor articulare cu ajutorul artroscopului ( vizualizare pe camera ).
Se face in special la articulatia genunchiului, umarului si gleznei. Artroscopul se
introduce prin intermediul unei mici incizii la piele, iar in scop terapeutic se pot
executa mici interventii chirurgicale (se fac alte incizii prin care se introduc si alte
instrumente). Avantajul artroscopiei: mai ieftina, mai putin dureroasa, recuperare
mai rapida.
Scop: explorator- diagnostic; biopsie; recoltare de lichid sinovial

terapeutic- interventii chirurgicale la nivel articular

Pregatirea bolnavului:
Psihica:- informare, explicare, consimtamant
Fizica: - analize de sange : coagulograma
-testarea sensibilitatii la medicamente
-se administreaza un sedativ usor inainte sau se face sub anestezie
generala
-se face toaleta, raderea si dezinfectia zonei

Ingrijiri ulterioare:
-pansament local, punerea zonei in repaus ( imobilizare),calmarea durerii
-folosirea de carje ajutatoare pt deplasare.
COLPOSCOPIA= examineaza suprafata vulvei , vaginului si colului cu
ajutorul colposcopului ( ap prevazut cu camera, poate fotografia sau inregistra
imagini).
Scop: diagnostic- cand testul Babes Papanicolau este modificat
-pt biopsie din tumori sau leziuni cervicale
-urmareste efectul tratamentului

Pregatirea bolnavei:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: - se face in ziua 8-12 de ciclu
- analize de sange: coagulograma
- se face cu vezica urinara golita
- inainte cu 1 ora se administreaza un analgezic
- pozitie ginecologica pe masa speciala

Ingrijiri ulterioare:
-o saptamana se vor evita spalaturi sau tampoane vaginale, contact sexual
-se evita exercitiile fizice grele
Incidente: sangerare , durere abdominala , febra

Nr 27
EKG-PREGATIREA BOLNAVULUI
EKG = inregistrarea activitatii bioelectrice a inimii si inregistrarea impulsuri lor

electrice ce declanseaza contractia cardiaca.

Indicatii:

- diagnosticarea tulburarilor de ritm, de conducere ( blocuri de ramura),

hipertrofii ventriculare, cardiopatii ischemice, intoxicatii cu medicamente
- reflecta activitatea miocardului evidentiind localizarea Ieziunilor dupa IMA
- verifica pace-makerul
EIectrocardiograful- amplifica si inregistreaza manifestarile electrice ale
miocardului prin intermediul electrozilor. Electrozii se plaseaza intern
(intracardiac) sau extern ( pe tegument). Extern se plaseaza pe zone musculare.
Pt un contact direct intre piele si electrod se degreseaza tegumentul cu alcool si

se interpune o bucata de tifon umectata cu ser fiziologic, sau se unge tegumentul

cu gel (bun conducator de electricitate). La barbati cu pilozitate pe torace se cere
consimtamantul de a fi ras .
EKG-ul = inregistrarea pe hartie milimetrica a activitatii cardiace.
1 mm de hartie = 0,04 sec (orizontal) Legatura dintre pacient si electrocardiograf
este facuta printr-un cablu ce are la extremitati 10 electrozi:
1. derivatii unipolare

a) precordiale anterioare: VI, V2, V3, V4, V5, V6

b) ale membrelor: aVR, aVL, aVF; a=amplificare
c) precordiale posterioare : V7, V8, V9 ( in locul V4, V5, V6)
2. derivatii bipolare

D I - brat drept (pol -) cu brat stang (pol +)

D II- brat drept (pol -) cu picior stang (pol +)
D III- brat stang (pol-) cu picior stang (pol +)
Ritm sinusal- o singura unda p precede un complex QRS.
Alura ventriculara= A V= numarul de cicluri cardiace pe minut= 60-120
batai/min (pulsul)
Un EKG standard inregistreaza 5 cicluri cardiace. Durata unui ciclu cardiac este
constanta.
Un ciclu cardiac este format din:
-unda p
-segment pQ
-complex QRS - format din undele Q, R si S
-segment ST
-unda T
Unda p si segm pQ = reprezinta activitatea electrica atriala
Complexul QRS, segmentul ST si unda T = reprezinta activitatea electrica
ventriculara
EKG - Holter = se ataseaza de bolnav un minielectrocardiograf care
inregistreaza mai multe EKG-uri - se pun electrozi precordiali, se inregistreaza pe
o perioada de 12-36 ore
EKG de efort = aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii
- se efectueaza dupa efort efectuat prin urcare pe scari, mers pe
bicicleta ergometrica, mers pe covor rular
- nu se efectueaza dupa IMA recent, BRS, tulb de ritm sau de
conducere, HTA, ischemie cardiaca
Pregatirea bolnavului:

-Psihica: explicare, linistire

-Fizica: - repaus 15 min inainte de EKG
- NU se va face imediat dupa masa
- se vor scoate toate bijuteriile si ceasurile de metal
- temperatura incamera de examinare intre 20-21 C
- se rade pilozitatea ( cu consimtamatul pacientului), se degreseaza
- se aseaza pacientul in decubit dorsal

- electrozii se aseaza pe muschi, nu pe oase, pe zone fara pilozitate

Tehnica:
-se fixeaza electrozii pe piele prin intermediul unui gel, bine conducator de electricitate, sau prin umezire cu
compresa cu solutie salina
- se aseaza derivatiile membrelor astfel:
- mana dreapta - rosu - pe incheietura mainii
- mana stanga - galben
- piciorul drept - negru - deasupra maleolelor
- piciorul stang - verde
- apoi se aseaza derivatiile precordiale :
- rosu - Vl - spatiul IV intercostal drept, parasternal
- galben - V2 - spatiul IV intercostal stang, parasternal
- verde - V3 - spatiul V intercostal stang, la mijlocul distantei dintre V2 si V4
- maro - V4 - spatiul V intercostal stang , pe linia medio-claviculara
- negru - V5 - spatiul V intercostal stang, pe linia axilara anterioara
- mov - V6 - spatiul V intercostal stang , pe linia axilara mijlocie
- se roaga pacientul sa respire linistit, sa nu vorbeasca
- se efectueaza EKG-ul
- se scot electrozii, se sterge pacientul cu prosop de unica folosinta ( de urmele de gel)
- se ajuta pacientul sa se imbrace
- se masoara TA, se noteaza datele pe foaia de EKG
- se transporta pacientul la salon

Nr 28
EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC
Definitie: introducerea unui tub de cauciuc sau plastic prin faringe si esofag in

stomac, pt evacuarea continutului gastric, urmat sau nu de spalatura gastrica.

Sonda gastrica se poate introduce prin nas sau prin gura.
Scop: 1.explorator - recoltarea continutului gastric pt chimismul gastric
-studierea functiei evacuatorii a stomacului
-determinarea prezentei bac Koch sau subst toxice
2.terapeutic -golirea continutului stomacului urmat de spalatura
(intoxicatii, staza gastrica)=aspiratie gastrica
-inaintea interventiilor chirurgicale de urgenta sau pe
stomac

-introducerea de substante medicamentoase

3.alimentar - alimentarea bolnavilor cu: tulburari de deglutitie,HDS,

stricturi esofagiene, operati pe tubul digestiv, sau cu negativism alimentar

Pregatirea materialelor:

- De protectie: aleza, musama, sort de cauciuc,prosop

- Sterile: sonde gastrice de diverse calibre, manusi, comprese, pensa
hemostatica, seringi 20ml, 150ml recipient cu apa sterila ( pt umectarea
sondei),sonde gastrice: Faucher, Levine, Einhorn
- Nesterile: tavita renala, recipient gradat pt lichidul de aspiratie, romplast pt
fixarea sondei, pahar cu apa aromata, tava pt materiale,pt spalatura: palnie si 5
litri de apa fiarta si
racita
Pregatirea bolnavului:

- Psihica: informare, explicare, consimtamant

- Fizica- pozitie sezand pe scaun, semisezand in pat ,se acopera cu musama si
aleza
- se izoleaza cu paravan
- se scoate proteza eventual sufla nasul, nara cu nara, si este intrebat
daca respira la fel pe ambele fose nazale
- se observa daca are deviatie de sept
- se masoara distanta de la nas la apendicele xifoid ducand sonda pe
obraz pana la tragus, apoi se coboara pana la apendicele xifoid si se marcheaza
pe sonda
Tehnica:

- asist se spala pe maini, imbraca manusile sterile, umidifica sonda si

masoara distantele
- asist tine cu mana stanga capul bolnavului intre mana si toracele ei si cu
mana dreapta introduce sonda
prin gura:

- se introduce sonda Faucher, pt spalatura, se mentine timp scurt

- bolnavul este rugat sa deschida gura, sa respire adanc, apoi sa inghita in sec
- asist tine sonda ca pe un creion si o introduce in faringe, in timpul deglutitiei
se impinge putin cate putin
- cand sonda ajunge la marcajul 45 sau la distanta marcata pe sonda(nastragus-apendice xifoid )la arcada dentara, capatul este in stomac.
prin nas:

- se introduce sonda Levin sau Einhorn, se pot mentine mai mult timp
- se va introduce pe nara mai larga, fara deviatie de sept
- se introduce sonda in vestibulul nazal pe directie orizontala, prin miscari de
rotatie. Cand sau introdus 15 cm, sonda a ajuns pe peretele posterior al faringelui
si se simte un obstacol la inaintare. Atunci i se cere bolnavului sa inghita in sec
repetat pana sonda incepe sa inainteze prin faringe. Se impinge usor sonda in
timpul fiecarei deglutitii pana marcajul 45 a ajuns la arcada dentara.
- daca bolnavul prezinta, in timpul introducerii sondei, senzatie de greata sau
varsatura este rugat sa inspire profund de cateva ori, apoi se continua
introducerea sondei

- se mai introduce sonda 5-10 cm

- se verifica daca sonda este in stomac astfel: se introduce o seringa de 20 ml
de aer pe sonda, in acel moment mana asezata in reg epigastrica palpeaza
curentul de aer care formeaza bule in stomac (se percep barborisme)
- se roaga bolnavul sa tuseasca fortat
- se extrage cu seringa sucul gastric care incepe sa curga liber pe sonda in
recipientul de colectare
- daca bolnavul nu reuseste sa inghita sonda i se da sa bea cateva guri de
apa, timp in care inghit
- sonda se fixeaza cu romplast sonda de obrazul bolnavului
- recipientul de colectare (punga colectoare) se aseaza sub nivelul bolnavului (
lichidul de aspirat curge liber)
- se poate extrage (la indicatia medicului) continutul gastric cu seringi de 20150ml
- daca se suspicioneaza infundarea sondei se pot introduce cantitati mici de
aer sau ser fiziologic pt permeabilizarea ei
- se masoara exact cant de aspiratie gastrica si se noteaza ca pierdere in
bilantul hidric
- uneori cand ajunge la cardia sonda nu mai inainteaza; aceasta senzatie
dispare in cateva secunde cand cardia se deschide

Spalatura gastrica:
Definitie: reprezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de
exudate si substante straine
Scop: terapeutic si pt evacuarea continutului stomacal toxic
Indicatii:
-in intoxicatiile alimentare sau cu substante toxice
-staza gastrica insotita de procese fermentative
-in pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac si in pregatirea
pacientului pentru examen gastroscopic
Contraindicatii:

-in intoxicatiile prin ingestie de substante caustice

-in cazul hepatitelor cronice, varice esofagiene, boli cardio pulmonare
decompensate, ulcer gastric in perioada dureroasa si cancer gastric
Materiale necesare:
- nesterile
- 2 sorturi din plastic
-musama, aleza, prosoape
-cana de sticla (5 l)
-pilnie, apa calda (25-26 grade C)
-recipient pentru captura lichidului
-scaun
-sterile
-sonda Faucher,2 seringi de 20 ml,casoleta cu manusi de cauciuc,pensa
hemostatica,medicamente
Tehnica:

-pregatirea psihica:
- i se explica tehnica, importanta acesteia si a colaborarii sale

-pregatirea fizica
- pacientul este asezat pe scaun, este protejat cu prosop in jurul gitului, se
aseaza sortul de cauciuc si se indeparteaza proteza dentara daca pacientul
prezinta.
- i se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie
Asistenta pune sortul de cauciuc, se spala pe maini si imbraca manusi sterile.
Umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mina si
torace. I se cere pacientului sa deschida gura si sa respire adinc. Introduce
capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui, cit mai aproape de radacina
limbii, invitind pacientul sa inghita. Prin deglutitie sonda ajunge in esofag si prin
miscari blinde si de impingere ajunge in stomac. Marcajul de 40-50 cm sa ajunga
la arcada dentara. La capatul liber al sondei se adapteaza pilnia care se aduce la
nivelul toracelui pacientului. Se verifica temperatura lichidului de spalatura si se
umple pilnia, se ridica aceasta deasupra capului si inainta ca ea sa se goleasca
complet se coboara cu 30-40 cm sub nivelul stomacului in pozitie verticala pentru
a se umple din nou cu lichidul din stomac. Se goleste continutul pilniei in vasul
colector si se repeta operatia pana ce lichidul devine curat, limpede fara resturi
alimentare sau substante straine.
Se indeparteaza pilnia si se penseaza capatul liber al sondei, dupa care se
extrage cu atentie pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe de
unde ar putea fi aspirat de catre pacient.
Daca spalatura s-a efectuat eliminarea unor substante toxice ingerate
accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru
examinarea de catre medic iar un esantion se va trimite la laborator.
Pacientului i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura, i se sterg de pe fata
si barbie mucozitatile i se indeparteaza tavita renala si sortul si se aseaza in
pozitie normala.
Accidente si incidente:

- greturi si varsaturi- se inspira profund sau i se face anestezia faringelui cu

cocaina 2%.
- aspirare prin regurgitare- pacientul sa stea in pozitie sezand cel putin 30 min
- accesele de stranut, rinita - se intrerupe introducerea 2-3 min , sau in caz de
accese, anestezia mucoasei nazale cu Xilocaina
- lezarea mucoasei faringiene sau nazale
- deviatie de sept - se introd pe nara mai larga sau se introd o sonda mai
subtire
- nedepasirea curburilor anatomice- sonda se opreste pe peretele posterior al
faringelui sau atinge baza limbii, epiglota sau glota si se intoarce in cavitatea
bucala sau nazala (in acest caz se retrage sonda si se reintroduce)
- patrunderea sondei in caile respiratorii(trahee)- varful sondei nu intra in
esofag ci in trahee , declansand un puternic acces de tuse si fenomene de
insuficienta respiratorie (cianoza)- se retrage sonda rapid si se repeta
introducerea cu inghitituri repetate
- alunecarea sondei sau obstructia ei- repozitionare si repermeabilizare prin
insuflatie de aer cu seringa.
- deshidratare- aport lichidian insuficient

-daca nu se penseaza sonda la extragere se pot produce pneumonii de

aspiratie.

Nr 29
INGRIJIREA STOMELOR
STOMA = greceste; gura, gaura
STOMIE = crearea pe cale chirurgicala a unei deschideri artificiale, temporare

sau permanente, ce realizeaza comunicare intre un organ cavitar si tegument .

TIPURI DE STOME :

TRAHEOSTOMA = deschiderea traheei la tegument (Ia exterior)

TRAHEOSTOMIA = deschiderea chirurgicala a traheei, urmata de introducerea

unei canule in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale.

Indicatii: insuficienta respiratorie de tip obstructiv (neoplasm laringian, edem
glotic, corpi straini)
Interventii:

- asist face toaleta cavitatii bucale si a foselor nazale asist aspira secretiile pe
canula si spala mandrenul supravegheaza permeabilitatea canulei
- educa bolnavul sa respire pe canula
- educa bolnavul ca se poate exprima nonverbal, si ofera mijloace de
avertizare sonora
- supravegheaza functiile vitale( R, P, temp, TA)
- schimba pansamentul la traheostoma, dezinfecteaza plaga si tegumentele
din jur, aplica pansament steril, fixeaza cu romplast, pe zonele de piele iritate
aplica unguent cicatrizant si antiinflamator. Fixarea canulei se face prin legare cu
fasa in jurul gatului(sa nu fie prea strans! trebuie sa intre un deget intre gat si
fasa)
GASTROSTOMA = deschiderea stomacului la exteriorul abdomenului
GASTROSTOMIA = introducerea pe cale chirurgicala a unei sonde (Petzer) in
stomac, care va face legatura intre stomac si peretele abdominal in scop
alimentar.
-sonda este fixata la piele cu ata chirurgicala, este mentinuta
astupata si se fixeaza pe torace
Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze
esofagiene (arsuri, tumori, intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule
traheale(alimentele patrund in trahee) Interventii:
- asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide, semilichide la temperatura
camerei, cu seringa de 200ml
- asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante , unguente
antibiotice sau antiinflamatoare si se aplica pansament steril. Daca pe langa
gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric toaleta se va face de mai multe ori
pe zi , de cate ori se umezeste pansamentul
- asist va ingriji tegumentele din jur prin protectie cu unguente cicatrizante si
antiinflamatoare
- va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului

- va urmari permeabilitatea sondei

ILEOSTOMA = deschiderea intestinului subtire la peretele abdominal
ILEOSTOMIA = deschiderea si fixarea chirurgicala a intest subtire la nivelul
pielii peretelui abdominal cu scopul eliminarii continutului intestina! De obicei pe
flancul dreapt.
COLOSTOMA = deschiderea intestinului gros la peretele abdominal.
COLOSTOMIA = deschiderea si fixarea colonului printr-o interventie chirurgicala
la
suprafata peretelui abdominal, in scopul eliminarii scaunului.
Orificiul realizat se numeste anus artificial ( anus contra naturii=ACN).
In functie de sediul procesului tumoral colostoma se poate face pe colonul
ascendent, transvers sau descendent.

UROSTOMII

NEFROSTOMIE = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi si piele

printr-o sonda pt derivarea urinii spre exterior .

URETEROSTOMIE = aducerea ureterului la piele ( direct) printr-o stoma.
CISTOSTOMIE = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma.
URETROSTOMIE = aducerea uretrei la pielea perineului printr-o stoma.

Pregatirea materialelor:
- de protectie: manusi, (masca), aleza , musama , paravan
- Sterile: manusi, canula traheala, banda pt canula, comprese, pungi adezive

speciale pt colostoma sau pt urostoma, foarfece si pense, ser fiziologic, sonde de

aspiratie
- Nesterile: masa sau tava pt materiale, aparat cu centura (pt fixarea pungii),
lighean cu apa calda si sapun neutru pt toaleta (colostoma, ileostoma) , recipient
pt produse patologice, sol dezinfectante ( sol betadina diluata, apa oxigenata),
unguente cu cortizon, cicatrizante, crema pt indepartare resturilor de adeziv
( punga colectoare are un disc de adeziv care se prinde de tegumentul din jurul
stomei)
Pregatirea bolnavului:

- Psihica: informare, explicare , consimtamant

- Fizica: - pozitie sezand pt schimbarea pansamentului la traheostoma si la
gastrostoma
- pozitie decubit dorsal pt colostoma si urostoma
Interventii:

Pt traheostoma:
- asist se spala pe maini , verifica aspiratia la pat , isi pune masca, manusile
de unica folosinta
- aseaza bolnavul in poz sezand, langa aspiratia de la perete si masa de
materiale
- indeparteaza vechiul pansament si il arunca in recipientul de prod patologice
- se schimba manusile cu cele sterile
- dezinfecteaza marginile stomei si apoi tegumentele din jur (apa oxigenata,
sol betadina)

- la indicatie poate schimba canula sau numai banda din jurul gatului, in acest
caz se extrage canula, se dezinfecteaza in jurul stomei, se introduce o canula
sterila cu o banda sterila,se aspira pe canula
- se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant
- aplica comprese sterile, fixeaza cu romplast
- in primele zile asist aspira secretiile de pe canula la 1 - 2 ore , sau de cate ori
este nevoie, scoate mandrenul si il curata de 3- 4 ori pe zi, instileaza pe canula
Xilina si Vit A la 2 ore
- banda din jurul gatului trebuie sa permita introducerea unui deget intre ea si
tegument

Pt gastrostoma:
- asist se spala pe maini, protejeaza patul cu aleza si musama, aduce masa de
materiale la pat
- aseaza bolnavul in poz sezand in pat
- imbraca manusile de protectie si desface vechiul pansament, il arunca in
recipientul colector
- se schimba cu manusi sterile, dezinfecteaza in jurul gastrostomei (sol
betadina, apa oxigenat si sonda in apropierea tegumentului
- dezinfecteaza tegumentele din jur si aplica unguente antiinflamatoare si
cicatrizante
- aplica pansament steril, fixeaza cu romplast
- in prima zi cantitatea de alimente introduse pe sonda este de 500ml , apoi
creste progresiv
- se incepe cu ceai si supa strecurata in prima zi, apoi se introduc alim mai
consistente
- dupa fiecare masa se introduc ~ 100ml ceai ( pt curatarea sondei)
- asist va face toaleta cavitatii bucale, invata bolnavul sa faca gargara cu sol
dezinfectante
- asist urmareste scaunul bolnavului, in caz de diaree anunta medicul, adm
Furazolidon si lichide

Pt urostoma:
- asist se spala pe maini, pune aleza si musamaua, aduce masa de materiale
in dreapta patului
- la urostomii pot fi adaptate sonde sterile care sunt racordate la pungi
- punga de urostomie se goleste la 2 ore
- bolnavul este educat sa consume fructe si sucuri de fructe bogate in vit C pt
determinarea unui Ph acid al urinii pt scaderea frecventei infectiilor urinare si
diminuarea mirosului
- normal culoarea stomei este roz-rosie
- tegumentele din jurul stomei pot fi iritate; se spala cu apa calduta si sapun
neutru, se usuca cu compresa sterila, se aplica unguent antiinflamator si
cicatrizant
- se aplica punga colectoare
- bolnavul poate duce o viata normala: face sport, calatoreste
-toaleta se face prin dus,se usuca cu compresa sterila stoma si teg din jur,se
adapteaza punga

Pt colostoma si ileostoma:
- in primele 2 zile asist panseaza stoma ca pe orice plaga operatorie aseptica,
in plus se aplica topic ulei de parafina steril pe stoma
- asist face psihoterapie pacientului stomizat din primele ore, il educa privind
ingrijirea stomei
- in ziua a 3-a sau a 4-a medicul va deschide stoma , lasand sa se elimine
primul scaun
- se protejeaza patul cu aleza si musama, paravan
- se pun manusi de unica folosinta
- se face toaleta tegumentelor din jurul stomei cu apa calduta si sapun neutru
- se face toaleta stomei cu comprese sterile, se dezinfecteaza cu betadina, se
aplica ulei de parafina steril, se pune punga colectoare (culoarea stomei trebuie
sa fie roz-rosie)
- in perioada postoperatorie imediata pacientul nu are controlul eliminarilor, in
timp se poate ajunge la controlul lor
- in ileostoma scaunul este lichid
- in colostoma scaunul este format ( se poate controla)
- pacientul va fi educat sa aiba un regim alimentar bogat in proteine si hidrati
de carbon , legume, fructe, iaurt, branza proaspata, carne slaba si sa aiba orar fix
pt mese
- regimul va fi sarac in grasimi si in celuloza, se vor evita alimente ca: oua,
ciocolata, nuci, ciuperci,spanac, fasole, varza care pot da miros neplacut sau
produc flatulenta; pt a evita aceasta se folosesc filtre si absorbante de miros
- pacientul cu colostoma poate duce o viata normala, foloseste o
imbracaminte putin mai lejer pt a permite purtarea pungii, poate calatorii, poate
munci, se poate spala ( cu sau fara punga), se poate distra si face sporturi
.
- important este suportul psihic pe care trebuie sa-I aiba din partea familiei si
a personalului de ingrijire, sa stie sa se ingrijeasca singur, sa inteleaga ca exista
multi oameni purtatori de stoma si care duc o viata normala.

Nr. 30
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE
UROGRAFIA = metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si
cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate
intravenos.
SCOP
Evidentierea :
-conturului rinichilor
-cavitatile pielocaliceale
-cailor urinare
-calculilor
-tumorilor

Pregatirea materialelor:
-carbune animal, ulei de ricin, materialele pentru clisma evacuatorie (irigator,
canula rectala, apa calda, musama, aleza, plosca)

Pregatirea pacientului:
Psihica:
- se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea
diagnosticului,
- se explica bolnavului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar pentru
reusita acesteia.
Fizica :
1.Pregatirea alimentara:
- cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente
care contin celuloza si dau reziduri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste
fainoase, paine) si fara ape gazoase
- in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe,
limonade, ceai, apa negazoasa), reducand cantitatea obisnuita de lichide;
- in seara precedenta pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita;
- inaintea examenului pacientul nu mananca si nu consuma lichide (pentru
reducerea volumului urinei) . Dupa examen, pacientul poate consuma regimul
sau obisnuit.
2.Pregatirea medicamentoasa :
- cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbune animal si
Triferment cate 2 tb de 3 ori/zi;
- in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza 2 linguri de ulei de
ricin;
3.Pregatirea speciala:
- in dimineata examinarii se efectueaza o clisma evacuatorie, cu apa calda, avand
grija sa nu se introduca aer in colon.
- pacientul isi goleste vezica urinara sau se efectueaza sondaj vezical

TESTAREA SENSIBILITATII LA IOD:

- se testeaza sensibilitatea la iod in dilutie de 1/100 din solutia de contrast
( Odiston, Urografin)
- daca reactia este pozitiva nu se efectueaza urografia si se anunta medicul
- daca reactia este negativa, se anunta pacientul de simptomele ce pot apare in
urma administrarii: ameteli, greturi, dureri abdominale.

TEHNICA:
- se conduce pacientul la serviciul de radiologie
- se ajuta sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica
- se administreaza Odiston 75% (60%) fiole de 20 ml (la copii 5-10 ml) sau
Urografin 76% (60%) fiole 20 ml lent I.V. + medicatia de urgenta (HHC)
- la 10 minute dupa administrare, medicul efectueaza urografia

Ingrijiri ulterioare:
- se ajuta pacientul sa se imbrace, se duce la salon si se instaleaza comod in
pat

Contraindicatii:
-insuficienta renala si hepatica
- boala Basedow
-stari alergice
-anemii hemolitice
- TBC pulmonar activ

Nr. 31
ALIMENTATIA ARTIFICIALA A PACIENTULUI
Def : Alimentatia artificiala reprezinta introducerea alimentelor in organismul
pacientului prin mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:
1. sonda gastrica sau duodenala
2. gastrostoma
3. pe cale parenterala
4. clisma

Scop:

hranirea pacientilor inconstienti

cu tulburari de deglutitie
cu intoleranta sau hemoragii digestive
operati pe tubul digestiv si glandele anexe sau pe laringe
cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
in stare grava
cu negativism alimentar.

1. Alimentarea prin sonda gastrica sau duodenala

Pregatirea materialelor :
- de protectie: aleza , musama, prosoape, sorturi de cauciuc
- sterile - sonda Faucher, sonda Levin (gastrice), sonda Einhorn (duodenala seringi de 20ml, 150ml, - pensa hemostatica, manusi, solutie de lubrefiere (apa
sterila)
- nesterile: palnie, tavita renala, recipient pentru colectarea aspiratiei gastrice,
pahar cu apa pentru proteza, bulion alimentar: la temperatura corpului, cu
valoare calorica crescuta, fara grunji, de consistenta lichida sau semilichida

Pregatirea pacientului :
Psihica- se informeaza pacientul, i se explica necesitatea tehnicii, se cere
consimtamantul
Fizica - se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza (daca starea generala
permite), se protejeaza cu sortul de cauciuc, se indeparteaza proteza dentara
(daca este cazul), se roaga pacientul sa tina tavita sub barbie.

Tehnica:
- asistenta se spala pe maini, imbraca sortul si manusile
- lubrifiaza sonda pt a favoriza alunecarea
- se introduce sonda gastrica sau duodenala: sonda Faucher- prin gura, sonda
Levin sau Einhorn pe nas (se pot mentine 4-6 zile)
- Ia pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati
mai mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal, se masoara
distanta de la nas Ia tragus la apendicele xifoid , se fixeaza cu romplast pe obraz.
- asistenta se aseaza in partea dreapta a pacientului, cu mana stanga tine
capul pacientului pe toracele ei, cu mana dreapta apuca sonda ca pe un creion,
cere pacientului sa deschida gura si sa respire adanc, atunci introduce capatul
rotunjit al sondei pana la peretele posterior
al faringelui, aproape de radacina limbii si roaga pacientul sa inghita, impingand
usor sonda.
Prin actul deglutitiei sonda se angajeaza in esofag, apoi ajunsa la cardia poate
intampina o usoara rezistenta care dispare in cateva secunde, cardia se deschide
si sonda patrunde in stomac. Senzatia de greata si varsatura se combate rugand
pacientul sa respire adanc. Se considera ca sonda a ajuns in stomac cand semnul
de 45-50cm ajunge la arcada dentara. Se verifica prezenta sondei in stomac
aspirand cu seringa continutul gastric. Se fixeaza sonda. Sonda Einhorn : dupa ce
sonda a ajuns in stomac se roaga pacientul sa se aseze in decubit lateral drept,
cu trunchiul ridicat si o perna sub regiunea hepatica, cu capul mai jos si coapsele
flectate pe bazin, se impinge usor sonda pana la 60cm, apoi se roaga pacientul

sa inghita incet 1-2cm la 3-5min. Cand diviziunea 75 cm ajunge la arcada

dentara, oliva sondei a ajuns in duoden.
- in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura
gastrica
- alta asistenta aseaza palnia la capatul sondei si toarna lichidul alimentar, 200500ml, apoi se introduc 100ml apa si o cantitate mica de aer pentru a se goli
sonda.
- se penseaza sonda in apropierea gurii pacientului (evita scurgerea lichidului in
faringe si aspirarea sa ce duce la pneumonie de aspiratie) si se extrage sonda
printr-o miscare ferma, cu atentie.
- Sonda Levin (fabricata din polietilen) se poate mentine peste 6 zile astfel incat
se introduce endonazal. Se fixeaza de obrazul pacientului cu romplast. Se astupa
capatul liber cu un dop si se fixeaza cu fasa in jurul capului pacientului.
BuIionul alimentar se introduce: cu seringa de 150ml , prin perfuzie direct pe
sonda sau prin nutri-pompa. Ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze.
Problemele pacientului alimentat pe sonda:

-Alterarea imaginii de sine

-Potentiala aspiratie in caile respiratorii
-Intoleranta la alimente, greata, diaree, meteorism
-Uscaciunea buzelor si faringelui, gust neplacut
-Iritarea sau lezarea mucoasei gastrice si nazale
-Potential dezechilibru hidroelectrolitic
-Scaderea in greutate
-Mobilizare redusa datorita echipamentului

2. Alimentarea prin gastrostoma

GASTROSTOMA = deschiderea chirurgicala a stomacului la peretele abdominal
pentru a permite introducerea alimentelor in stomac printr-o sonda, evitand astfel
esofagul.
GASTROSTOMIA = operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a
stomacului la piele printr-o sonda (Petzer) care permite alimentarea. Sonda este
fixata la piele cu ata chirurgicala, este mentinuta astupata si se fixeaza pe torace.
Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze
esofagiene (dupa arsuri, tumori, intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule
esotraheale (alimentele patrund in trahee). Sonda gastrica nu se poate utiliza
cand alimentatia artificiala ia un caracter permanent. INTERVENTII:
-asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide, semilichide la temperatura
corpului, cu 200ml, cel mult 500ml, in 4-6 doze, dupa orarul de alimentatie
- asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante, unguente
antibiotice sau cicatrizante si se aplica pansament steril. Daca pe langa
gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric, toaleta se va face de mai multe
ori pe zi , de cate ori se umezeste pansamentul. Se aplica pansarment absorbant.
- va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului
- va urmari permeabilitatea sondei

3.Alimentarea prin clisma

Se foloseste cand calea gastrica nu poate fi abordata ( varice esofagiene, varsaturi

incoercibile)

Alimentarea prin clisma nu poate asigura o alimentatie completa si de durata, dar

poate asigura o hidratare si alimentare pentru cateva zile.

Mucoasa rectala absoarbe numai solutii izotonice. In rect nu exista fermenti

digestivi iar substantele proteice introduse sunt eleminate ca atare sau sunt
supuse unui proces de putrefactie.
Alimentarea pe cale rectala se face prin clisme picatura cu picatura
(Katzenstein), cu solutii izotonice la temperatura corpului, cu rol de hidratare .
Solutiile folosite: sol. Ringer, sol. glucoza47%o. In locul irigatorului se foloseste un
termos.
Clisma alimentara va fi precedata de o clisma evacuatorie , pentru golirea si
spalarea colonului descendent si rectului. Aceasta se face cu jumatate de ora
inainte, dupa tehnica cunoscuta a clismei. 4. Alimentarea parenterala
Se face cand introducerea alimentelor prin tubul digestiv nu este posibila.
Substantele utilizate pentru alimentarea parenterala trebuie sa corespunda
urmatoarelor
criterii:
-sa aiba valoare calorica ridicata
-sa poata fi utilizate direct de tesuturi
-sa nu aiba proprietati antigenice
-sa nu aiba actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor.
Se face prin tehnica perfuziei endovenoase. Solutiile folosite sunt:
-Glucoza 10%, 20%, 33%, 40% -Fructoza 20% -Dextran 40, 70 -solutie
Ringer
-hidrolizate proteice (Aminoplasmal, Aminofusin, Salviamin, Aminohepa)
Cantitatile introduse se calculeaza conform necesarului de calorii pe 24 ore , iar
restul de lichide necesare se completeaza cu NaCl 9%0 si Glucoza 5%.
Ritmul se regleaza in functie de substanta introdusa si starea pacientului. Este
mai lent pentru glucoza hipertona si pentru hidrolizatele proteice (care merg in
paralel cu glucoza 5%). Problemele pacientului alimentat parenteral :
-scaderea in greutate
-hipo sau hiperglicemie
-foame (nevoia fiziologica de a manca)
-uscaciunea mucoaselor
-flebita venei sau infiltrarea in tesutul subcutanat

Interventiile asistentei:
-masurarea zilnica a greutatii
-observarea turgorului pentru aprecierea hidratarii (pliul cutanat)
-se observa semnele de dezechilibru al glucozei (hipo sau hiperglicemie)
-se observa durerea, eritemul sau edemul local
-se observa semnele de dezechilibru hidroelectrolitic
-nu se foloseste acelasi perfuzor pentru alimente,sol medicamentoase,
transfuzii
-se ingrijesc mucoasele si se previne uscarea lor ( comprese umede pe ochi,
toaleta bucala si nazala)

Nr. 32
RESUSCITAREA CARDIO - RESPIRATORIE
Resuscitarea de baza = B.L.S. = basic life suport
Reprezinta ansamblul de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient
aflat in stop cardio-respirator.

Moartea subita:
Clinic are 3 faze:
Faza 1 - prodromala -incepe cu 24 ore inainte sau poate lipsi
-dureri cardiace, dispnee , palpitatii , fatigabilitate ,
agravarea
simptomelor preexistente
Faza 2 - debut - cu maxim 1 ora inainte de stopul cardio-respirator
- durere intensa, dispnee severa, palpitatii , transpiratii profuze,
colaps.
Faza 3 - stop cardio-respirator propriu-zis:
- ireversibil daca nu se intervine imediat
- este diferit de sincopa in care activitatea inimii se reia dupa
cateva secunde
- la 15 secunde dupa stop pacientul devine inconstient, gaspuri
- la 60 secunde apare midriaza bilaterala
Faza de moarte clinica - dureaza 4-5min, este un proces reversibil
-dupa 4-5 minute din momentul in care pacientul
intra in stop CR
tesutul nervos se degradeaza ireversibil (SNC nu
rezista fara aport
de sange mai mult de 5 min)
- In aceasta faza se poate resuscita fara sechele.
Faza de moarte biologica - incepe cu degradarea creierului si afectarea
ireversibila a
trunchiului cerebral.
- dupa resuscitare raman sechele neurologice

Etiologia mortii subite:

1.Cauze cardiace

- I.M.A.
- Tamponada cardiaca
- Hipovolemii severe
- Boli valvulare (stenoze, insuficienta)
- Tromboemboliile
- Anevrisme
- Compresie externa pe vasele mari (pneumotorax)
2. Cauze pulmonare
- Pneumotorax, traumatisme
- Bronhopneumonia
- Edem pulmonar
- Astm bronsic (cu insuf resp. ac.)
- Obstructia cailor aeriene (bol alimentar)
3. Dezechilibre metabolice - hipo si hiperpotasemie

4. Factori de mediu
- arsuri

- hipo si hipermagneziemie
- hipo si hipercalcemie
- hipo si hiperglicemie
- inghet
- intoxicatii
- inec

- spanzurare

- fulgerare
-

electrocutare
94
5. Tulburari maligne de ritm: - la sportivi
6. Cauze toxice:
- supradozaj de medicamente, droguri
- intoxicatii cu CO

Semnele insuficientei respiratorii:

- anxietate

lipsa de aer
exoftalmie
transpiratie
cianoza

Eliminarea bolului alimentar :

- prin manevra Heimlich ( compresia epigastrica)
- lovituri interscapulare ( 5 lovituri)

Mecanismele mortii subite:

- tulburari de ritm letale :
- Fibrilatia ventriculara
- Tahicardia ventriculara fara puls
- Asistolia (pe EKG linie izoelectrica)
- Disociatia electro-mecanica (activitate electrica fara puls-pe EKG ritm
sinusal)

Se face resuscitare:
- resuscitarea se face 20-30min la toti pacientii
- resuscitare prelungita la hipotermici (la temp scazute nevoile metabolice
sunt mai scazute si creierul rezista mai bine la hipoxie) ; se aduce temperatura
corpului la peste 30C apoi se resusciteaza,
- resuscitare prelungita in supradozaj de subst toxice -pana cand sunt
metabolizate

Nu se face resuscitare:
- la pacientii cu boli terminale (neoplazii in stadiul IV)
- la cei care au in FO "nu faceti resuscitare"
- la decapitati
- cand a aparut rigiditate ( rigor mortis)
- cand a aparut lividitatea decliva (apare dupa 30 min).
Midriaza fixa nu este semn de moarte cerebrala, ea poate apare dupa
administrarea de Adrenalina, Atropina. Midriaza fixa apare Ia 30 min de la
moartea cerebrala.
BLS - resuscitarea de baza are ca scop prelungirea mortii clinice si mentinerea
in viata a tesutului nervos prin suplinirea externa a circulatiei si respiratiei.

- trebuie realizata precoce pt a creste sansa reusitei defibrilatiei si

contribuie la pastrarea functionalitatii creierului pe o perioada mai indelungata
oferind premisele unei resuscitari fara sechele.

LANTUL SUPRAVIETUIRII
1.
2.
3.
4.

Apelare rapida 112

BLS-Resuscitare de baza rapida
Defibrilare rapida- pe Ambulanta
ALS- Advanced Life Suport- suport de viata avansat rapid
EXCEPTIE: copii sub 8 ani, inecati sau cu obstructii acute ale CRS se face
resuscitare 1 min apoi apelare.

TEHNICA:
-se face dupa metoda ABC = Airway-Breath-Circulation (cai respiratoriirespiratie-circulatie)
- se asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din jur
- se evalueaza starea de constienta a pacientului (se vorbeste, se scutura usor,
se ciupeste) :
- daca este constient se linisteste, se evalueaza si se acorda primul aj utor
- daca este inconstient are: musculatura relaxata, baza limbii cade in faringe
sau cade proteza sau aspira lichidul de varsatura= obstructia glotei= insuficienta
respiratorie
- daca este inconstient se striga dupa ajutor
- se aseaza in decubit dorsal, se desfac hainele
- se elibereaza caile aeriene : se face hiperextensia capului (palma pe frunte), se
ridica mandibula (se trage de barbie), se verifica cavitatea bucala (se extrag
corpii straini cu degetul infasurat in compresa)
- mentinand caile aeriene deschise, salvatorul verifica respiratia in maxim 10
sec:
- priveste expansiunea toracica
- asculta sunetul respiratiei
- se simte pe obraz aerul expirat
- daca nu respira se aplica doua ventilatii : se penseaza nasul pacientului cu
mana stanga, cu dreapta se tine mandibula ridicata, se inspira adanc, se aplica
buzele etans pe gura pacientului (pe compresa), se expira continuu (2 sec) in
gura lui, se verifica expansiunea toracelui si revenirea sa.
- se verifica pulsul la artera carotida intre laringe si trahee
- daca nu are puls se continua ventilatiile ( doua)
- se fac 30 compresiuni toracice : salvatorul ingenuncheaza in lateral, deasupra
pacientului,
se aplica podul palmei la jumatatea distantei dintre manubriul sternal si
apendicele xifoid, peste ea se aplica podul celeilalte palme si se intrepatrund
degetele. Degetele se mentin ridicate pentru a nu apasa coastele. Presiunea se
exercita pe stern, comprimand sternul cu 4-5 cm . Dupa fiecare compresie,
toracele trebuie sa revina la normal fara a ridica mainile de pe stern. Frecventa
este de aprox 2 compresiuni/sec, si trebuie fie egale ca timp.

- se ridica mainile de pe stern, se face hiperextensia capului si ridicarea

mandibulei, se fac doua ventilatii ( o ventilatie eficienta = expansiunea toracelui
timp de 1 secunda)
- se continua resuscitarea in ritm de 30 : 2 , 30 compresii toracice la 2 ventilatii
pana cand pacientul incepe sa respire normal.
- la nou nascut ritmul este de 3 : 1, compresia se face pe linia intermamelonara,
la jumatatea sternului, se face cu doua degete (index si mediu) sau cuprinzand
toracele si comprimand cu policele.
- la sugar ritmul este de 5 : 1 , 5 compresii la 1 respiratie, compresia se face
sub linia
intermamelonara cu 2 - 3 degete, nu se face hiperextensia capului.
- copilul sub 8 ani ritmul este de 5 : 1, compresia se face de la treimea mediana
spre cea
inferioara a sternului cu podul unei singure palme.

Nr.33
EFECTUAREA CLISMELOR
Def : forma speciala a tubajului prin care se introduc diferite lichide in
intestinul gros (prin anus, in rect si colon).
Scop:
1. Evacuator
- evacuarea continutului intestinului gros
- pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie)
- interventii chirurgicale pe rect
2. Terapeutic
- introducerea de medicamente
- alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare:
clisme evacuatoare : simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative
clisme terapeutice: medicamentoase cu efect local, anestezice
clisme alimentare: hidratante
clisme baritate : cu scop explorator
Pregatirea materialelor:
- de protectie: paravan, musama, aleza, patura
- sterile: canula rectala, casoleta cu comprese, para de cauciuc pt copii
- nesterile : stativ pt irigator, irigator cu tub de cauciuc de 1,5-2m, diametru
de 10 mm, tavita renala, plosca, apa calda (500-1 000ml-adulti, 250mladolescenti, 150ml-copii, 50-60ml-sugari), sare (1lg-ita/1l), ulei (4 lg-uri/1 l) sau
glicerina (40g/500ml), sapun (1 lg-ita rasa/1l)

- medicamente: - sol medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de

medic
- subst lubrifianta (vaselina, ulei de parafina)

Pregatirea pacientului:
1. Psihica:
- se anunta, se explica tehnica, se cere consimtamantul, se respecta pudoarea
2. Fizica :
- se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza patul cu musama si aleza se
aseaza pacientul in functie de starea sa generala:
- decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul
flectat:
- pozitie genupectorala
- dupa efectuarea clismei se aseaza plosca sub regiunea sacrala, se inveleste
pacientul.

A. Clisma evacuatoare simpla :

-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaza aerul si prima coloana de apa
- se lubrifiaza canula cu compresa sterila imbibata in substanta lubrifianta
- se fixeaza irigatorul pe stativ
- asistenta se spala pe maini, imbraca manusile sterile
- indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
- cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect, prin miscari de rotatie in
jurul axului canulei, perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat
spre vezica urinara
- dupa ce varful canulei a trecut de sfincter, se ridica extremitatea externa si
se indreapta varful spre ampula rectala
- se introduce canula 10 - 12 cm
- daca canula intampina rezistenta, se retrage putin si se da drumul la apa din
irigator care ajuta la largirea rectului si la dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale
- se deschide robinetul si se fixeaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la 50 cm deasupra patului (se ia de pe stativ)
- pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala
si sa retina apa 10 - 15 min
- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa ajunga la tubul de scurgere
- se indeparteaza canula , se aseaza in tavita renala
- se intoarce pacientul in decubit lateral drept apoi in decubit dorsal pentru a
usura patrunderea apei la adancime mai mare
- pacientul va elimina scaunul in plosca sau la toaleta
- la sugar si copilul mic se face cu para de cauciuc ( la sugar - 50 ml, la copilul
mic 100 ml, la copilul mare 150 ml ).

1. Clisma inalta
- se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla

- se foloseste o canula flexibila de 30 - 40 cm care se introduce pana in colon

- se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va fi mai scazuta, 15-16 C

2. Clisma prin sifonaj

- se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului, exudatelor sau
toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor
- se foloseste o canula de 35 - 40 cm si 1,5 cm diametru ( sonda de cauciuc)
- se adapteaza la tub o palnie de 1,5 1
- se umple palnia cu apa la 35 o C, se goleste tubul de aer, se lubrifiaza canula
si se introduce in colonul sigmoid, se ridica palnia la 1 m si se da drumul la apa,
inainte de a se goli palnia se coboara sub nivelul colonului (apa revine in palnie),
se repeta de 5 - 6 ori, pana apa iese curata.

3. Clisma uleioasa
- se folosesc uleiuri vegetale : ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de
ricin, ulei de parafina , incalzite la baie de apa la 38 o C
- se face cu un irigator la care rezervorul este inlocuit de o palnie, sau cu o
seringa
- se introduce cu presiune joasa, 200 mI de ulei in 15 - 20 min
- se mentine in rect 6 - 12 ore (seara), iar dimineata se elimina scaunul.
Indicata in constipatii cronice, fecalom

4. Clisma purgativa
- evacueaza colonul prin actiune purgativa (nu mecanica)
- se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu ( 250 mI apa+ 2 linguri MgS04 )
sau bila de bou ( un varf de cutit pulbere de bila de bou + 250 ml apa)
- sulfatul de magneziu prin mecanism osmotic produce transsudatie de lichid
din peretii intestinali in lumenul intestinal formand un scaun lichid, iar bila de bou
stimuleaza peristaltismul intestinal.

B. Clisma terapeutica

se foloseste cand :

- se doreste o actiune locala asupra mucoasei

- calea orala nu este practicabila
- se doreste ocolirea caii portale
- cu 60 - 90 min inainte se face clisma evacuatoare
- se introduc medicamente si solutii izotone ce se absorb prin mucoasa
rectala: digitala, clorura de calciu, chinina, tinctura de opiu
- se introduc prin microclisme sau picatura cu picatura

1. Microclisma
- se introduc substante medicamentoase dizolvate in 10- 15 mI apa, ser
fiziologic, glucoza 5%, cu seringa adaptata la sonda Nelaton nr. 10 sau 12.

2. Clisma picatura cu picatura

- se introduc 1 - 2 l solutie medicamentoasa / 24 ore, in ritm de 60 pic / min
- se mentine temperatura constanta a solutiei folosind in loc de irigator un
termos sau rezervoare termostat
- se poate folosi in scop anestezic (administrarea eterului prin clisma picatura
cu picatura)

- pentru efectul local se pot introduce: bicarbonat de sodiu, infuzie de musetel,

cortizon, Vit. A, decoct de usturoi.

C. Clisma alimentara
- clisma alimentara ( Katzenstein ) se face picatura cu picatura, 20 - 30
pic/min cu solutii izotonice ( sol. Ringer, glucoza47 %o )
- in loc de irigator se foloseste un termos pentru pastrarea temperaturii
solutiilor
- inainte cu 30 min se face o clisma evacuatoare

D. Clisma baritata
- cu o zi inainte (dupa-amiaza) se face o clisma evacuatoare si mai tarziu se
dau 2 linguri de ulei de ricin
- in dimineata examenului, la serviciul de Radiologie se face crisma baritata
cu:
- 300-500 g sulfat de bariu + 1- 1,5 l apa calduta sau
- 200 g sulfat de bariu + 300 g bolus alba + 1 I apa
calduta
- se aseaza pacientul pe masa de examinare, se efectueaza clisma baritata, se
inchide rectul cu sonda Strauss , se insufla aer in colon, se examineaza radiologic
pacientul in decubite.
- dupa examinare se solicita pacientului sa elimine substanta de contrast
( daca nu poate se face clisma)
- se face toaleta pacientului

Nr 34
ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
Anticoagulantele= medicamente care impiedica coagularea sangelui,
actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii.
Scop: 1. profilactic - pt profiJaxia trombozelor venoase si a emboliei postoperatorii
in interventiile pe abdomen, bazin si membre inferioar ,
-in chirurgia vasculara
- in traumatisme si interventii mari de bazin si membre inferioare

2. curativ -in tromboflebite

- in embolii

- in afectiuni cardiace ( insuficienta cardiaca congestiva)

- in IMA pt a evita extinderea zonelor de necroza si pt a preveni
tromboza vaselor coronariene in explorarile functionale ale ap cardiovascular

Cai de administrare:
-calea subcutanata - prin injectii in tes celular subcutanat si periombilical
( Heparina, Fraxiparina)
- calea intravenoasa - Heparina

- prin PEV - Heparina in PEV cu ser fiziologic

- per os - Trombostop
- topic - pe suprafata tegumentelor - Hepathrombina, Variterp, Lioton

Forme de prezentare:
HEPARINA - fiole de 1 ml, contin 5000 ui heparina, sau flacoane cu 5000 ui/ml
are efect rapid, se administreaza la 2 - 3 - 4 - 6 ore, impiedica actiunea trombinei
asupra fibrinogenului
CALCIPARlNA si FRAXIPARINA - seringi preumplute
TROMBOSTOP - tablete, efect mai lent, se administreaza la 8 - 12 - 24 ore
HEPATHROMBINA - unguent sau gel, se aplica pe tegumente de 3 - 4 ori pe zi
prin masaj in sensul circulatiei venoase. In contuzii, hematoame, entorse.
Tratamentul se incepe cu Heparina si se continua cu Trombostop ajungand la
o tableta pe zi ca doza de intretinere.
Tratamentul cu anticoagulante are ca indicatie deosebita controlul permanent
al coagulogramei= timp Quick, timp HoweIl, INR ( International Normalized Ratio)
Sunt contraindicate injectiile intramusculare( datorita tendintei de a face
hematom dupa orice traumatism). In cazul in care este necesar un tratament se
prefera administrarea intravenoasa ( iv sau PEV)
Accidente: epistaxis, gingivoragii, hemoptizii, hematemeza, hemoragii
cerebrale, metroragii, hematoame.

Interventii:
- asist recolteaza INR, timp Quick, timp Howell
- supravegheaza aparitia accidentelor hemoragice
- administreaza medicatia
-aplica unguentul pe zone de teg fara iritatii sau plagi, cu ajutorul unei
comprese sterile, masand usor- pt injectarea cu seringa preumpluta : se
dezinfecteaza zona, se elimina bula de aer din seringa, cu mana stanga se face
pliul , cu dreapta se introduce acul perpendicular pe pliu, se mentine pliul in
timpul injectarii, se extrage acul, se da drumul la pliu, se aplica tamponul cu
alcool.

Nr 35
PREGATIREA SI INGRIJIREA PACIENTULUI CU PUNCTlE
RAHIDIANA
Def: reprezinta patrunderea cu un ac in spatiul subarahnoidian, printre
vertebre.

Scop:
1. explorator
- masurarea presiunii LCR
- recoltarea LCR pt ex macroscopic si ex de laborator
- injectarea de substante radioopace pt ex radiologic = mielografie
2. terapeutic
- scade presiunea intracraniana prin eliminarea LCR prin punctie

- introducerea de medicamente in spatiul subarahnoidian(citostatice,

antibiotice, seruri imune)
3. anestezic
- introducerea de substante anestezice = rahianestezia

Indicatii:
- boli inflamatorii ale SNC ( meningita, encefalita), scleroza multipla,
hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, pt diagnosticarea hidrocefaliei sau
fistula LCR
- in scop anestezic in vederea interventiilor chirurgicale

Contraindicatii:
- imediat dupa contuzii cerebrale grave, come de etiologie neprecizata, tumori
cerebrale cu stare generala alterata

Locul punctiei:
1.punctia suboccipitala- la nivelul intersectiei orizontalei ce uneste varful

apofizei mastoide cu verticala ce coboara din protuberanta occipitala externa,

deasupra apofizei spinoase a axisului
2.punctia cervicala - intre C4 - C7 , in special intre C6 - C7
3.punctia toracala ( dorsala ) - intre D 12 L1
4.punctia lombara - intre L2 - L3 , L3 - L4, L4 - L5

Pregatirea materialelor:
- de protectie: aleza si musama
- materiale pt dezinfectie de tip III ( spalare, radere, degresare, dezinfectie cu
alcool iodat)
- sterile: - instrumente: ace lungi de 8 -10 ml, cu diametrul de 1 - 1,5 mm, cu
mandren,
seringi 20 ml, seringi 10ml pt anestezie, pense
- materiale: camp chirurgical, manusi, comprese, tampoane,
eprubete
- nesterile : materiale: tavita renala, manometru Claude
- medicamente: anestezice (Xilina, Procaina, Marcaina ), antibiotice,
citostatice, seruri imune, cortizon

Pregatirea bolnavului:
- Psihica: informare, accept, linistire
- Fizica: - pacientul sa fie nemancat ( a jeune)
- pozitia este aleasa in functie de starea generala a bolnavului si de scopul
punctiei
- decubit lateral, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe
abdomen,
barbia in piept ( pozitie de embrion)
- pozitie sezand pe masa de operatie, cu umerii apropiati, mainile intre
coapse, capul in hiperflexie cu barbia in piept

Tehnica:
- este efectuata de medic ajutat de 2 asistente
-o asistenta mentine bolnavul in pozitie, iar cealalta serveste medicul
- se dezbraca bolnavul, se aseaza in pozitie, se dezinfecteaza locul punctiei cu
Betadina
- se seveste medicul cu manusi sterile, camp steril
- se serveste acul de punctie, medicul executa punctia, scoate mandrenul
- se mentine eprubeta pt recoltarea LCR, sau se face rahianestezia
- se serveste manometrul Claude
- se serveste seringa cu solutie medicamentoasa sau cu anestezic
- se extage acul brusc si se tamponeaza cu comprese sterile
- se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal, fara perna, 12 - 24 ore, iar in
cazul evacuarii unei cantitati mari de LCR, pozitie trendelenburg
- se va hidrata peste 6 ore sau in caz de hipoTA imediat cu PEV cu ser
fiziologic si HHC iv
- se vor supraveghea functiile vitale si aparitia simptomelor de greata,
varsaturi, cefalee
- se examineaza LCR dpdv macroscopic ( culoare, aspect, presiune) ; in mod
normal LCR este clara ca apa de stanca si curge picatura cu picatura; patologic
poate fi xantocrom (galben ), hemoragic ( rosu-roz), cu presiune mare (tasneste)
- se eticheteaza eprubeta, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator
- se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO

ACCIDENTE:
- punctie alba (nu curge LCR) , se retrage acul
- scurgerea foarte lenta datorita hipotensiunii LCR
- imposibilitatea punctionarii : la varstnici (osificare ligamentara), obezi( canal
rahidian situat profund)
- sindrom postpunctional (cefalee, ameteli , varsaturi , rahialgii ) datorita
scaderii presiunii LCR-hidratare+AINS+cofeina+vit B1 +apa distilata
- hemoragii pe acul de punctie ( usoare) - patrunderea intr-un vas meningeal,
daca nu se opreste se retrage acul si se repeta punctia
- lipotimia - hidratare PEV
- dureri violente in membrele inferioare datorita atingerii ramificatiilor "cozii
de cal"
- contractura datorita atingerii maduvei cervicale (fata, gat, membre
superioare)
- soc reflex pana la sincopa si exitus(rar)

Nr 38
VACCINOTERAPIA SI SEROTERAPIA
PROFILAXIA = cresterea rezistentei organismului la infectii.
Profilaxia este - profilaxie specifica - care cuprinde: - imunizarea activa - prin
vaccinuri

- imunizarea
pasiva- prin seruri si imunoglobuline
- profilaxie nespecifica - chimioprofilaxia.
PROFILAXIA SPECIFICA
IMUNIZAREA ACTIVA = Se face prin vaccinare.

VACCINUL = preparat antigenic obtinut dintr-un agent patogen specific capabil

sa induca la un subiect receptiv un raspuns imun artificial ,protector fata de
agresiunea microbiana.
- se utilizeaza pt a provoaca o imunitate activa artificiala fata de anumite
infectii.
- patrunse in organism ele produc anticorpi specifici ce impiedica atacul
germenilor sau a
toxinelor lor asupra organismului.
Primul vaccin a fost aplicat de Eduard Jener in 1798-vaccinul antivariolic.
Bazele stiintifice ale profilaxiei in bolile infectioase au fost puse de Louis
Pasteur - 1885- vaccinul antirabic. In functie de modul de preparare si de natura
componentelor antigenice vaccinurile pot fi:
1. Vaccinuri preparate din agenti patogeni vii atenuati

Sunt vaccinuri complete ce contin tulpini microbiene sau virale cu virulenta

redusa. Atenuarea are ca scop reducerea virulentei pana la un nivel foarte
scazut ,pt a nu afecta organismele vaccinate, dar care sa asigure producerea unui
raspuns imun adecvat.
La pesoanele sanatoase ,administrarea acestor vaccinuri produce o infectie
inaparenta, urmata in general dupa o singura inoculare, de instalarea imunitatii
2. Vaccinuri preparate din agenti patogeni omorati sau inactivati

Sunt suspensii obtinute din particule microbiene sau virale la care ,prin
procedee fizice sau chimice, s-a realizat eliminarea infectiozitatii cu pastrarea
proprietatilor imunogene.
3. Vaccinuri preparate din componente microbiene

a) Produse microbiene purificate (anatoxinele)

Sunt toxine bacteriene detoxifiate .
Ex: Diftero- Tetano-Pertussis (DTP),anatoxina tetanica purificata si
adsorbita(ATPA), anatoxina difterica purificata si adsorbita(ADPA)
b) Fractiuni sau subunitati structurale ale microorganismelor
Sunt preparate vaccinale constituite din componente responsabile de
raspunsul imun.
Avantaje - eliminarea reactiilor postvaccinale.
Dezavantaje- se obtine o imunitate celulara slaba,e necesara asocierea de
adjuvanti si costul ridicat.
4. Vaccinuri sintetice

Se obtin prin sinteza in vitro a antigenelor microbiene.

Sunt inca in studiu experimental.

5. Vaccinuri obtinute cu ADN- recombinat (vaccinuri clonate sau

biosintetice)

Se prepara in scopul obtinerii de fractiuni antigenice purificate care sa excluda

reactiile adverse si complicatiile postvaccinale.
Dupa numarul si tipul antigenelor dintr-un vaccin acestea pot fi:
Vaccinuri monovalente = provin de lao singura specie bacteriana sau virala.
Vaccinuri asociate = o asociere de vaccinuri contra mai multor boli care asigura
eficacitatea fiecaruia.
Ex: -vaccinul diftero-tetanic (vaccin bivalent) -DT
-vaccinul diftero-tetano-pertussis (vaccin trivalent)-DTP
-antimeningococic ( tetravalent)
Modul de pastrare - vaccinurile se pastreaza la 45 C (la frigider)
O parte din imunizarile active sunt interzise gravidelor(risc de avort sau
malformatii) ln mod deosebit se pot administra vaccin antirabic,antigripal. ATPA
(anatoxina tetanica purificata si adsorbita) este indicata la gravidele nevaccinate.
In tara noastra sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri:
-BCG ( bacil Calmette Guerin )- antituberculos
-DTP (diftero-tetano-pertussis)-vaccin asociat
-DTP + Poliomielitic oral
-DTP + vaccin poliomielitic inactivat - asociate in aceeasi seringa
-DTP + poliomielitic + rujeolic
-antirujeolica,antirubeolica si antiurliana
-antihepatitic B
-antiherpetic, antirabic, antigripal, etc.
Scop - profilactic si curativ
Calea de administrare

-intradermica - BCG zona deltoidiana a bratului drept

-subcutanat - pe fata externa bratului antitetanic, antidifteric,
antitifoparatific, antirujeolic
- pe flancurile abdominale : antirabic
-intramuscular - in regiunea latero-externa a coapsei: ADPA,ATPA,DT,DTP
-oral -antidizenteric ,antipoliomielitic
-intranazal - antigripal
Indicatiile de vaccinare - vaccinari generale - vizeaza toata populatia
infantila si adulta in raport cu un program de vaccinare stabilit in fct de
gravitatea si prevalenta intr-o tara a anumitor infectii (BCG,antipoliomelitica,
DTP ,antihepatitic)
- vaccinari selective - vizeaza grupe de populatie
cu risc crescut de a contacta o anumita infectie( antigripala, antipneumococica,
antimeningococica).

- vaccinari efective vizeaza pacienti sau categorii

de pacienti la care anumite infectii sunt mai grave si mai frecvente decat la
populatia generala
(diabetici,arsi).
Complicatiile vaccinarilor - boala infectioasa la persoane cu deficiente
imune(indusa de vaccinuri vii)
-accidente alergice
IMUNIZAREA PASIVA= Se face prin seruri
SERURILE = produse biologice cu un continut bogat in anticorpi specifici fata
de unul sau mai multi agenti patogeni . Ele produc blocarea procesului infectios.
- serurile confera imunitate pasiva,se instaleaza rapid .dar este de scurta durata.
Clasificare
Dupa compozitie: - seruri antibacteriene (ser antimenigococic)

- seruri antitoxice (ser

antidifteric,antitetanic,antigangrenos, antibotulinic,antipiocianic)
- seruri mixte (ser anticarbunos).
Dupa scop: - seruri administrate profilactic (seroprofilaxie)
- seruri administrate curativ (seroterapie)
Dupa provenienta:

a) seruri omologe
-se obtin de la om (convalescenti sau de la persoane imunizate activ)
-nu se mai folosesc astazi dat. pericolului transmiterii. unor boli
-se folosesc sub forma de imunoglobuline (gamaglobuline umane standard sau
imunoglobuline uman specifice anti - numele antigenului)
Avantaje: - nr redus de injectii,nr crescut de anticorpi,se mentin un timp mai
indelungat in organism ,se pot adm repetat
- se administreaza intramuscular
b) seruri heterologe
- se obtin pe animale (cal,iepure,oaie) hiperimunizate in mod activ cu diferite
vaccinuri si anatoxine
Dezavantaje: produc stare de sensibilizare a organismului reactii alergice, boala
serului , soc anafilactic.
-de aceea se testeaza reactivitatea organismului prin injectari cu concentratii
crescande de ser(1 /10 000 - 1/10) pana se ajunge la serul brut
-azi dezavantajul e redus prin purificarea si concentrarea acestor seruri (ser
antivenin de vipera,ser antirabic,ser antitetanic,ser antibotulinic).
-exista si seruri uscate(pulbere liofilizata)
Pastrare - 4. 10C ,se va evita inghetarea.
Compozitie- dupa anticorpii pe care ii contin serurile heterologe pot fi:
- seruri antitoxice - antidifteric,antitetanic,antibotulinic,antistafilococic.
- seruri antimicrobiene -antimeningococic
polivalent,anticarbunos,antipiocianic polivalent
- seruri antivirale - antirabic.
Scop - curativ (seroterapie) in difterie,tetanos,botulism,muscaturi de sarpe
veninos,gangrena gazoasa

- profilactic(seroprofilaxie) in plagi rabigene,plagi tetanigene(la

persoanele nevaccinate).
Cale de administrare - intravenoasa - efect imediat de neutralizare a toxinelor
- utilizata cand se face in scop curativ
- intramusculara -in reg coapsei sau in muschiul
deltoid
- utilizata cand se face in scop
profilactic
- in scop curativ se fac in forme
usoare de boala sau la persoane hipersensibile.
Reactii serice
Proteinele straine din serul heterolog,introduse in organism,se comporta ca
alergene (antigene) producand fenomene de sensibilizare astfel:
-reactii imediate - socul anafilactic
-reactii tardive - boala serului - apare dupa o incubatie de 6 - 12 zile
- semne: eruptie
cutanata,prurit,febra,limfoadenopatie, edeme ale fetei (pleoape), mainilor si
picioarelor, edem glotic.
-tratament: antihistaminice(HHC,Aerius,
Flonidan), antitermice, analgetice
-regim alimentar: fructe,zarzavaturi,fara
proteine
Pentru administrarea serurilor asistenta ia urmatoarele masuri:
-executa numai la indicatia medicului
-intreaba pacientul daca i s-a administrat vreodata ser heterolog sau daca a
prezentat alergii
-pregateste trusa de urgenta ( seringi,HHC,perfuzoare,solutii de perfuzat)
-respecta regulile de asepsie si antisepsie
TESTAREA SENSIBILITATII -- obligatorie la toti pacientii. Se face prin mai multe
metode:
-testul conjunctival -se depune pe conjunctiva oculara o picatura din serul de
injectat diluat 1/100 in sol de ser fiziologic. In caz de sensibilizare dupa 30 min
apare congestie oculara ,Iacrimare .
- testul nu se aplica la copii
-testul cutanat - dupa scarificarea tegumentului se depune o picatura de ser
diluat 1/100. Dupa 30 min in caz de sensibilizare, apare hiperemie intensa.
-testul intradermic- se injecteaza intradermic 0,1 ml ser diluat 1/100 (1/1000
daca se suspecteaza o hipersensibilitate) . Dupa 15 -20 min in caz de
sensibilizare apare un eritem cu diametrul de 5 -10 mm (edem).

NR. 39
PREGATIREA PREOPERATORIE
Cuprinde pregatirea:

- generala
- speciala
- de urgenta

1. PREGATIREA GENERALA
A. Pregatirea psihica:
- informare despre procedura si anestezie si explicarea riscurilor
- inlaturarea anxietatii
- luarea consimtamantului (daca pacientul este inconstient se ia de la familie)
- comunicarea diagnosticului (pacientului si familiei)
B.Pregatirea fizica
1. Igiena generala
- toaleta generala si partiala la pat daca este nevoie
- schimbarea lenjeriei de corp si de pat (la arsi lenjerie sterila)
- in dimineata I.O. se face toaleta de dimineata, se sterge fardul, oja, rujul, se
indeparteaza bijuteriile, proteze, lentile de contact, agrafe de par, se lasa proteza
auditiva
2. Pregatirea zonei interventiei
- cu o seara inainte se face raderea pilozitatilor, cu atentie sa nu se lezeze
tegumentele (in urgenta se face la pat sau in preanestezie)
- se face dezinfectia tegumentului cu : alcool (degresare), betadina (tinctura
de iod, alcool iodat) , in ortopedie se aplica pansament dezinfectant
- pe masa de operatie se repeta degresarea si dezinfectia zonei
3. Golirea si spalarea: stomacului, colonului sau vezicii urinare
- in functie de scopul I.O. se practica in seara precedenta evacuarea si
spalarea stomacului - sonda gastrica si spalatura gastrica; vezicii urinare - sonda
urinara si spalatura vezicala ; colonul- clisma evacuatoare si purgative la
interventii pe tubul digestiv, laxative usoare la alte interventii.
NU se face clisma in ocluzii, sau abdomen acut.
4. Regimul alimentar
- adaptat bolii si I.O., regim usor in preziua I.O,cu 6 - 12 ore inainte regim zero
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice (hidratare per os sau PEV)

corectarea starii de nutritie : aport de vitamine, calorii, principii nutritive

corectarea dezechilibrelor metabolice: albumina umana, lipide, aminoacizi
corectarea hematologica : sange izogrup izoRh, plasma izogrup izoRh
administrare de medicatie parenterala
in ziua interventiei bolnavul NU va bea, NU va manca, NU va fuma
5. Tratarea focareIor de infectie
- nazofaringiene, dentare, flebite
- se face inaintea I.O. pt prevenirea diseminarii septice la distanta
6. Sedarea bolnavului
- sedative, hipnotice si analgezice pentru a asigura odihna inaintea I.O.

2. PREGATIREA SPECIFICA
A. Pregatirea biologica

1. Evaluarea starii clinice a bolnavului (examen preanestezic)

- antecedente operatorii, anestezice si infectioase: H.E., T.B.C., lues, H.l.V.
- complicatii, alergii, tratamente medicamentoase
- masurarea si monitorizarea functiilor vitale: TA, P, R, temp de 2 ori/zi,
diureza/24 ore, tranzit intestinal
2. Investigatii obligatorii
- analize de laborator: HLG, Ht-Hb, grup de sange, Rh, glicemie, uree,
creatinina, electroliti, TGP- TGO, coagulograma, VSH, VDRL , anti HB,anti
HC,antiHIV,ex complet de urina
- EKG
- R-grafie pulmonara
- probe functionale ventilatorii
3. Investigatii suplimentare
- in functie de gravitatea cazului sau diagnosticului se poate face
CT,scintigrama
- avizul medicilor specialisti la bolnavi cu alte afectiuni:
a) bolnavi cu risc respirator crescut sau cu interventii pe torace:
- oprirea fumatului
- administrare de mucolitice si bronhodilatatoare
b) afectiuni cardiovasculare sau IM:
- la hipertensivi medicatia per os se va converti in medicatie
i.v.
- monitorizarea EKG pre, intra si postoperator
- evitarea I.O. 6 - 12 luni dupa I.M.
- la bolnavii cu pace-maker este contraindicat bisturiul
electric,
electrocauterizarea
c) la diabetici:
- convertirea ADO (antidiabetice orale) pe insulina
- ex endocrinologic
d) la anemici :

In sarcina extrauterina rupta, politraumatisme, ruptura de

splina, anemii cronice - se fac transfuzii cu sange, masa eritrocitara izogrup izoRh
inainte si in timpul I.O.
- Hb sa fie peste 9 - 10 g/dl
La bolnavi cu afectiuni hematologice : trombocitopenie,
hemofilie
- consult hematologic
- pot da hemoragii intraoperatorii asa ca se pregateste sange
izogrup izoRh
La bolnavi cu tratament anticoagulant:
- se va opri tratamentul cu 7 zile inainte
- se va converti medicatia orala cu medicatie subcutanata
- tratamentul tulburarilor de coagulare cu plasma, masa
trombocitara, vit. K
La bolnavii cu icter mecanic:
- se recolteaza timp de protrombina
- se administreaza vit. K
e) starea de subnutritie
- corectarea starii de nutritie enteral (regim hipercaloric,
hiperproteic) sau
parenteral (solutii de aminoacizi, lipide, glucoza, vitamine)
- la bolnavii cu stenoze digestive (cancer gastric, esofagian) se
practica
gastrostomie pentru alimentatie
f) la bolnavi cu dezechilibru hidroelectrolitic : stenoza pilorica, varsaturi, diaree,
ocluzie intestinala
- se corecteaza preoperator prin PEV ( sol. Ringer, Na CI 9 %0,
glucoza 5%,
K Cl 74 %0, NaCI 58 %0)
g) la hepatici :
- regim hipercaloric, hiperproteic, hiperglucidic, aport de
vitamine pt
reducerea riscului de encefalopatie portala .
h) la renali : in IRA si IRC
- masuri terapeutice specifice: dializa , diuretice
B. Pregatirea chirurgicala

1 Masuri specifice: in functie de aparatul sau organul pe care se face

I.O (interventia operatorie)
a) Ap. Respirator
- aspirarea secretiilor bronsice
- medicatie : fluidifiante ale secretiilor, expectorante,
bronhodilatatoare
- pt lOT se folosesc sonde speciale ( sonda Carlens pt intubatia pe
o bronhie
in chist hidatic pulmonar) .

b) I.O. pe esofag
- repaus alimentar si spalaturi
c) I.O. pe stomac
- sonda nazogastrica pentru aspirarea stazei 3 - 4 zile inainte
- spalatura gastrica pe sonda ,cu o seara inaintea I.O. cu
bicarbonat de sodiu
d) In ocluzii intestinale
- sonda de aspiratie gastrica obligatorie
e) I.O. pe colon si rect
- antibiotice per os sau i.m.
- cu 2-3 zile inainte regim alimentar usor, iar cu 24 ore inainte
regim hidric
- administrare de purgative usoare
- administrare de solutii hipertone per os =
Fortrans=neabsorbabil in intestin,
4 plicuri+4 l apa in 4 ore, in seara precedenta. Contraindicat in
insuficienta
cardiaca, deshidratare severa, ocluzie intestinala, la gravide.
- cand este contraindicat Fortrans se face clisma evacuatoare
- reechilibrare hidroelectrolitica
f) Interventii ginecologice
- toaleta vaginala cu solutii antiseptice (Septovag), antimicotice
(Diflucan),
antibiotice (Metronidazol) cu o seara inainte
- local mesa cu Betadina

2. Masuri profilactice
a) profilaxia infectiiIor
- antibiotice cu spectru larg
b) profilaxia trombozelor
- preparate de heparina s.c. cu 6 ore inainte de I.O., se continua 7 - 14 zile
postoperator
- mobilizare postoperatorie precoce, pasiva si activa, masaje, membrele
inferioare ridicate la 30.
- oprirea contraceptivelor orale cu 4 - 6 sapt.inainte
c) profilaxia HDS de stres
- administrare i.v. de inhibitori ai secretiei gastrice inainte si dupa I.O.

3.Pregatirea echipei medicale :

- asistenta din chirurgie, asist din sala de operatie, asist de anestezie si
medicii chirurgi si
anestezistul vor fi informati despre particularitatile Interventiei.
- asistenta de chirurgie pregateste patul unde va fi adus bolnavul si
aparatura
- echipa pregateste aparatura, medicamentele si instrumentele in S.O. si se
echipeaza

steril

4.Pregatirea finala in S.O. (sala operatorie)

- verificarea aparaturii
- asezarea pacientului pe masa de operatie (pozitie)
- montarea sondei de aspiratie gastrica sau sondei vezicale in fct de
interventie
- in caz de urgenta majora (cu risc vital) pregatirea preoperatorie se face in
S.O. cu
masuri minime necesare interventiei
- strangerea parului intr-un camp steril si acoperirea bolnavului cu campuri
sterile.

3. Pregatirea de urgenta
In caz de urgenta I.O. se executa imediat indiferent de starea bolnavului.
Bolnavului i se vor masura P, TA ,R ,temp inainte de l.O. , se vor nota in foaia
de temperatura, i se va administra medicatia preoperatorie i.m., va fi condus de
asistenta de salon in S.O.