Spitalul Clinic al Ministerului Sănătă ții

Referat

Tema: ,,Infermiera în ajutorul a/m. Alimentarea

pacienților gravi. Schimbarea poziției corpului corectă în pat.
Profilaxia escarilor și pneumoniei.Spă larea mâ inelor.’’
 Alimentaţia şi igiena sunt condiţii de bază pentru ca un organism să fie
să nă tos. O alimentaţie echilibrată trebuie să asigure toţi macronutrienţii şi micronutrienţii
raportaţi la necesită ţile fiecă rui pacient. Asigurarea aportului caloric necesar pentru
sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru
asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea alimentelor  pe cale naturala sau
artificiala, constituie sarcini elementare ale ingrijirii oricarui bolnav spitalizat.

Suportul nutritiv adecvat la pacienţii critici poate reduce morbiditatea şi

mortalitatea prin înlocuirea pierderilor energetice şi tisulare datorate hipercatabolismului.
Modalită ţile de asigurare a nutriţiei la pacientul critic sunt: 1. Alimentaţie enterală 2.
Alimentaţie parenterală 3. Alimentaţie mixtă , parţial parenterală + parţial enterală 4.
Alimentaţie mixtă , parţial parenterală + minim enterală Această lucrare propune stabilirea
unui protocol de alimentaţie enterală la pacienţii critici ţinâ nd cont de necesarul
nutriţional.

Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon; la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt
asezate pe mese mici (4 persoane). Se invita pacientele la masa, se invita sa se spele pe
maini. Felurile de mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica imediat. Nu se ating
alimentele cu mana.

Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau
masuri.

In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului

(tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la
masa; servirea mesei se face ca in sala de mese.

In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza

pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i
materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la
pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa.

Alimentarea pasiva - Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze

singuri, trebuie sa fie ajutati.

Scop

 vor fi hraniti bolnavii : imobilizati.paralizati,epuizati , adinamici,in stare grava,cu

usoare tulburari de deglutitie

asistenta

 imbraca halatul de protectie

 asaza parul sub boneta
 se spala pe maini

pacient
  se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit
dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia
 i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
 se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
 se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se
introduce in gura
 Servirea mesei
 asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
 verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura, nici
gustul alimentelor), gustand cu o alta lingura
 ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului
 este sters la gura, i se aranjeaza patul
 se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot
contribui la formarea escarelor
 schimba lenjeria daca s-a murdarit
 acopera pacientul si aeriseste salonul
 strange vesela si o transporta la oficiu

De stiut

 se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia

alimentelor in procesul vindecarii
 se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
 se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar
putea sa le aspire

De evitat

- servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului

Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin

mijloace artificiale.

Se realiz. prin urmatoarele procedee:

 sonda gastrica sau intestinala

 gastrostoma
 clisma
 parenteral

scop:

v    hranirea pacientilor inconstienti

v    cu tulburari de deglutitie

v    cu intoleranta sau hemoragii digestive

v    operati pe tubul digestiv si glandele anexe

v    cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

v    in stare grava; negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

Materiale

de protectie: aleza, prosoape

sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica

nesterile : palnie, tavita renala

bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare

calorica

Pacient v. sondaj gastric

Executie

in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica

se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500
ml, incalzit la temperatura corpului

se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar
putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie – complicatie grava

se extrage sonda cu atentie

Schimbarea poziţiei pacientului 

Schimbarea poziţiei pacientului imobilizat se face pentru prevenirea complicaţiilor

(escare, tromboze, încetinirea tranzitului), promovarea stă rii de confort, în funcție de
starea și afecțiunea sa. Schimbarea poziției poate fi:
o Activă – câ nd o execută pacientul singur ,
o Pasivă – sunt schimbarea poziției se face cu ajutorul altei persoane
Indicaţii
  Schimbarea poziţiei pacientului se face o dată la 2h

 Schimbă rile pasive se efectuează la pacienții: adinamici , imobilizaţi, inconștienți,

paralizaţi, cu aparate gipsate etc.

Mișcă rile pasive mai frecvente:

o Întoarcerea pacientului din decubit dorsal în decubit lateral şi din decubit lateral în
decubit dorsal
o Așezarea pacienţilor în poziţie şezând
Contraindicaţii
 Schimbarea poziţiei pacientului brusc

 Pacienților cu leziuni ale coloanei vertebrale sau suspecți de fractura a coloanei

vertebrale

Materiale necesare
  Rulouri

 Rezemă tori

 Perne

 Colaci din cauciuc

Pregătirea mediului
 Aranjarea lenjeriei de pat şi de corp şi schimbarea ei dacă este udă sau murdară

 Aerisirea salonului

 Temperatura salonului să varieze între 20 – 23°C

Pregătirea pacientului
 Se informează pacientul asupra necesită ţii schimbă rii poziţiei

 Se explică importanţa schimbă rii poziţiei la anumite intervale de timp.

Pregătirea asistentului medical

 Pentru efectuarea schimbă rilor de poziții sunt necesare una sau două persoane –
asistenţi medicali

 Aceştia trebuie să adopte o poziţie potrivită pentru a putea ridica pacientul cu mai
multă ușurință şi cu un efort fizic mai mic.

Astfel:

 Prinderea pacientului se face precis şi sigur cu toată mâ na, așezâ nd palma pe suprafața
corpului pacientului astfel încâ t suprafața de contact să fie câ t mai mare

 Așezarea asistentei câ t mai aproape de pat (de pacient) cu picioarele depă rtate pentru
a avea o baza de susținere câ t mai mare.

 Genunchii flectaţi, coloana vertebrală ușor aplecată . Această poziție asigură protejarea
coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor
intervertebrale şi asupra corpului vertebrei, permițâ nd asistentei să utilizeze forța
mușchilor membrelor inferioare (a coapsei şi a gambei), impulsionâ nd toată energia ei
spre picioare. Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboară astfel
încâ t poziţia este mult mai convenabilă pentru a efectua mai uşor un efort cu
membrele inferioare şi superioare.
Îngrijirea pacientului după tehnică
 Asiguraţi-vă că pacientul este relaxat şi se simte bine.

 Verificaţi lenjeria şi materialele auxiliare folosite să nu jeneze pacientul

 Vizitaţi pacientul între două schimbă ri pentru a vedea dacă acuză durere

 Mă suraţi dacă este cazul: pulsul; TA; respiraţia

Notarea tehnicii în foaia de observație
  Notaţi orarul schimbă rii poziţiei şi comportamentul pacientului în timpul procedurii.

 Numele şi prenume persoanei care a efectuat procedura.

 Notaţi aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de sprijin.

 Data şi ora, eventuale constată ri privind starea tegumentelor.

Accidente / Incidente
 Stare de lipotimie – aşezare imediată în decubit dorsal;

 Asfixie

 Fracturi

 Entorse

 Luxaţii

 Scă parea pacientului în timpul tehnicii şi lovirea acestuia – datorită prinderii incorecte
şi nerespectă rii timpilor tehnicii

Observaţii
 Pentru uşurarea mişcă rii pacientului este importantă balansarea corpului asistentei de
pe un picior spre celalalt în direcţia mobiliză rii pacientului (transferâ nd greutatea prin
împingere)

 Explicaţi întotdeauna pacientului clar ce se face cu el şi ce colaborare aşteptaţi de la el

 Urmă riţi atent pacientul în tot timpul manoperei, asigurâ ndu-vă că el se afla într-o
poziţie confortabila

 În timpul procedurii examinaţi tegumentele şi observaţi eventuale modifică ri

(roşeaţă / iritaţie)

 Pacientul acuză manevre brutale care-i provoacă dureri – comunicaţi cu pacientul

pentru a culege mai multe informaţii despre starea sa şi acţionaţi cu mai multă
blâ ndeţe

 La nivelul punctelor de sprijin apar semne de compresiune – aplicaţi şi alte mă suri de

prevenire a escarelor.

 Mă surile de profilaxie a escarelor de decubit includ urmă toarele intervenţii:

  1. Reducerea presiunii prin folosirea paturilor speciale cu saltele antidecubit sau cu
saltele cu apă ; saltele pneumatice, saltele cu puf sau siliconice.
 2. Pernele umplute cu lâ nă naturală sau sintetică , cu puf, aer, apă sau cu gel se aplică
sub regiunea sacrale.
 3. Pielea şi mucoasele să fie curate şi uscate.
 4. Lenjeria de corp şi de pat să fie curată , uscată , fă ră cute şi fă râ mituri.
 5. Se va evita iritarea, frecarea pielii.
 6. Poziţionarea corectă a pacientului în pat folosing anexele respective.
 7. În locurile cu risc de formare a escarelor, zilnic se fricţionează pielea cu Alcool
etilic 70% diluat, Alcool mentolat, oţet diluat, Menovazină etc.
 8. Se folosesc rulourile, pernele pentru suport şi inelele speciale pentru umere,
coate, genunchi, că lcâ ie.
 9. Schimbarea posturii pentru a reduce presiunea. Se respectă orarul de poziţionare,
din 2 în 2 ore sau mai frecvent (schimbarea activă sau pasivă ).
 10. Alimentaţia calorică şi hidratarea corectă .
 11. Se evită spă larea pielii cu să pun dur – se va folosi să pun cu pH 5,5.
 12. Promovarea şi menţinerea continenţei, combaterea incontinenţei de urină şi de
fecale.
 13. Examinarea zilnică a pielii în locurile cu risc de formare a escarelor.
 14. Acordarea asistenţei educative a pacientului şi aparţină torilor în formarea
deprinderilor îngrijirilor corecte, igienice ale pielii şi ale mucoaselor.
 15. Se evită masajul pielii hiperemiate.

Pași de urmat pentru personalul medical privind igiena mâ inilor

Cele 5 momente de aplicare riguroasă a regulilor de igienă a mâ inilor:

1. ÎNAINTE DE CONTACTUL CU PACIENTUL

2. ÎNAINTE DE GESTURI ASEPTICE

3. ÎNAINTE ȘI DUPĂ PURTAREA MĂ NUȘILOR, DUPĂ CONTACT CU LICHIDE BIOLOGICE

4. DUPĂ CONTACTUL CU PACIENTUL 5. DUPĂ CONTACTUL CU OBIECTELE SAU

SUPRAFEȚ ELE DIN PREAJMĂ

Tehnica corectă a igienei mâ inilor

INTERZICE:  purtarea inelelor,bră ță rilor, ceasurilor tip bră țară sau a altor bijuterii în
timpul activită ții;  purtarea unghiilor lungi sau lă cuite, indiferent de tipul sau vechimea
lacului de unghii; unghiile artificiale;

IGIENA MÂ INILOR:

1.SPĂ LARE SIMPLĂ CU APĂ Ș I SĂ PUN: câ nd mâ inile sunt vizibil murdare  după contactul
cu un pacient cu scaune diareice/infecție cu Clostridium difficile, imediat după
îndepă rtarea mă nușilor de protecție  după utilizarea toaletei  ori de câ te ori mâ inile sunt
vizibil murdare Document elaborat de CNSCBT in colaborare cu SRE si APCI
2. DEZINFECŢIA IGIENICĂ A MÂ INILOR

2.1 Dezinfecție igienică prin spă lare cu să pun dezinfectant;SAU

2.2 Dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidro-alcoolică care respectă succesiunea
gesturilor de dezinfecție a mâ inilor (palme, fața dorsală , regiunea interdigitală , police,
degete, încheietura mâ inii); Atenție! Volumul de dezinfectant utilizat va fi cel recomandat
de că tre producă tor;

3. DEZINFECŢIA CHIRURGICALĂ

3.1 Dezinfecție chirurgicală prin spă lare cu apă și să pun chirurgical Tehnica dezinfecției
chirurgicale prin spă lare cu apă și să pun chirurgical urmată de clă tire cu apă pură
microbiologic și ștergere cu prosop steril  spă larea cu apă și să pun dezinfectant
(clorhexidină 4%) a mâ inilor în 3 etape, astfel 4 minute prima și câ te 2 minute pentru
urmă toarele. În prima etapă se dezinfectează mâ na și antebrațul, ulterior doar mâ na, ce se
va menține ridicată . Se vor dezinfecta cu rigurozitate fața palmară și dorsală , zona
interdigitală , policele, vâ rfurile degetelor și încheietura mâ inii. În cazul în care se optează
pentru acest tip de dezinfecție, clă tirea se va face cu apă filtrată sau pură microbiologic, iar
ștergerea mâ inilor cu prosop steril. SAU

3.2 Dezinfecție chirurgicală prin frecare cu soluție hidro-alcoolică

Tehnica dezinfecției chirurgicale a mâ inilor prin utilizarea soluțiilor hidro-alcoolice:  3

aplicații de minim 15 ml sau conform recomandă rilor producă torului cu o durată de 3-5
minute fiecare etapă , în prima etapă dezinfectâ ndu-se mâ na și antebrațul, ulterior doar
mâ na, ce se va menține ridicată . Document elaborat de CNSCBT in colaborare cu SRE si
APCI  Se vor dezinfecta cu rigurozitate fața palmară și dorsală , zona interdigitală , policele,
vâ rfurile degetelor și încheietura mâ inii.  Utilizarea soluțiilor hidro-alcoolice este eficientă
și în inhibarea creșterii florei rezidente pe mâ na înmă nușată  pe parcursul procedurii
chirurgicale CÂ ND mâ na este vizibil murdară , precum și înainte de pă trunderea în blocul
operator se recomandă spă larea mâ inilor cu apă și să pun dezinfectant, pentru îndepă rtarea
eventualilor spori de pe tegument.

Pentru protejarea personalul medical în vederea evită rii apariției dermatitei de contact în
cazul utiliză rii soluțiilor hidro-alcoolice, se recomandă :  soluția hidro-alcoolică se va
utiliza NUMAI pe mâ na uscată , înainte sau după spă lare cu apă  mă nușa NU trebuie
aplicată pe mâ na umedă  se vor utiliza creme hidratante Utilizarea corectă a soluțiilor
hidro-alcoolice, permite monitorizarea cantită ții de soluție consumată pe unitate de timp,
fiind astfel un indicator de calitate al eficacită ții procedurii.

Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati

a) Pregatirea patului si accesoriului

Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele
de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului
sa 414g65e se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare
din pat, sa poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul
trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si
tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat, prevazut cu
rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.

Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o

patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie din bumbac cu cat mai
putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea.

b) Schimbarea lenjeriei de pat

- Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de
cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. Dupa ce se
indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe
scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite
corect. Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului
spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la
ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a
cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute.

Daca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.

Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.

- Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea pacientului nu

permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de obicei dimineata, inainte
de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la
nevoie se executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate
schimba in lungime sau in latimea patului.

Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul urmator :

- patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de armonica

- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in functie de metoda
aleasa pentru schimbarea patului

- cearsaful se ruleaza in lungime / latime

Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va fi

facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se cere
cooperarea.

Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.

Atunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in

decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. Asistenta din
partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana
stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta ,
retrasa de sub axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea
deplasat usor in aceeasi directie.

Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii
acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din
aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea
omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga
ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului,
sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe
jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai
inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se aseaza o perna
imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa
blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi. Pentru a introduce
pacientul in decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in
cazul intoarcerii in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor,
introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si dupa aceeasi
procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua
suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o
indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata si o
intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.

Dupa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se impatureste in trei si

se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste
aceasta asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica
astfel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale
cearsafului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua
asistente, care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale
cearsafului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar si, printr-
o miscare in directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in
aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf, rasfrangand
marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea patului , se pliaza patura cu
cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului.

Pacientul este un membru al societă ţii, un individ care într-un anumit moment al
vieţii a cunoscuto dereglare a stă rii de să nă tate, fapt care îi motivează întâ lnirea cu
sistemul medical și implicit cuasistenta medicala. Oricare ar fi starea clinică , gravitatea
bolii, competenţa sau incompetenţamentală , pacientul este o persoană care trebuie tratată
cu respect, onestitate, profesionalism,loialitate.