Alimentarea pacientului alimentarea activa, alimentarea

pasiva, alimentarea artificiala

Alimentarea pacientului: - alimentarea activa

-alimentarea pasiva
-alimentarea artificiala
Una din cele mai importante sarcini ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea aportului
caloric necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar
adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea alimentelor pe cale naturala sau
artificiala, constituie sarcini elementare ale ingrijirii oricarui bolnav spitalizat.
In functie de starea pacientului, alimentarea se face:
-

activ pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon

pasiv pacientei i se introduc alimentele in gura

artificial alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon; la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt
asezate pe mese mici (4 persoane). Se invita pacientele la masa, se invita sa se spele pe maini.
Felurile de mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica imediat. Nu se ating alimentele
cu mana.
Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau
masuri.
In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului
(tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la masa;
servirea mesei se face ca in sala de mese.

In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza

pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i materialele
necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste
masa la fel ca in salon la masa.
Alimentarea pasiva - Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri,
trebuie sa fie ajutati.
Scop

vor fi hraniti bolnavii

imobilizati

paralizati

epuizati , adinamici

in stare grava

cu usoare tulburari de deglutitie

Pregatiri
materiale
-

tava

farfurii

pahar cu apa sau cana cu cioc

servet de panza

cana de supa

tacamuri

asistenta

imbraca halatul de protectie

asaza parul sub boneta

se spala pe maini

pacient

se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul
usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia

i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat

se protejeaza cu un prosop in jurul gatului

se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in

gura

Servirea mesei
asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gustand cu o alta lingura
ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale
pacientului
este sters la gura, i se aranjeaza patul
se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor
schimba lenjeria daca s-a murdarit
acopera pacientul si aeriseste salonul
strange vesela si o transporta la oficiu
De stiut

se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in

procesul vindecarii

se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar putea sa le

aspire

De evitat

- servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului
Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin
mijloace artificiale.
Se realiz. prin urmatoarele procedee:

sonda gastrica sau intestinala

gastrostoma

clisma

parenteral

scop:
hranirea pacientilor inconstienti
cu tulburari de deglutitie
cu intoleranta sau hemoragii digestive
operati pe tubul digestiv si glandele anexe
cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
in stare grava; negativism alimentar
Alimentarea prin sonda gastrica
Materiale
-

de protectie: aleza, prosoape

sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica

nesterile : palnie, tavita renala

bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare

calorica

Pacient v. sondaj gastric

Executie
-

in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica

se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml,
incalzit la temperatura corpului

se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea
fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie complicatie grava

se extrage sonda cu atentie

DE STIUT :
la pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult
timp pe aceasta cale , sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3
zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
ratia zinica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de
perfuzat utilizand vase izoterme
Alimentarea prin gastrostoma
deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda
in cazul in care cale esofagiana este intrerupta
in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cand
alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica ,
alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma
in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse
cu ajutorul unei seringi sau prin palnie
respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul
alimentatiei prin sonda gastrica
alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite , dupa orarul de
alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura corpului
cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml
dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora

 tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prlinge
adesea pe langa sonda , provocand uneori leziuni apreciabile
de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector
si antimicrobian, pansata steril cu pansamentb absorbant
Alimentarea prin clisma
se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp
deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii
izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie
alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47 cu rol
hidratant
v.pregatirea si efectuarea clismei
in locul irigatorului se foloseste un termos
alimentarea parenterala
materile necesare

dezinfectante - alcool iodat

materiale pentru punctia venoasa

de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza;

pt. dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul
timp de 30 de sec.)
instrumentar si materiale sterile - seringi si ace de unica folosinta(se verifica integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor) - in functie de scop;
pense, manusi chirurgicale, tampoane
alte materiale-garou sau banda Esmarch, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile,
tavita renala

perfuzor = trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare)

pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux

robinete cu doua sau mai multe cai

branula(cateter i.v.)

fluturas

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se face cu substante care:

Au valoare calorica ridicata
Pot fi utilizate direct de tesuturi
Nu au proprietati antigenice
Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone : glucoza 10-20-33-40% , fructoza
20% , solutie dextran , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de
lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completatacu ser fiziologic sau sol. glucozate si proteice
Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea
Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului,
de la 50ml/h la 500ml/h