Tema : “Intoxicatii cu lichidele tehnice

utilizate in fortele armate “

 Ce numim intoxicație?
 Intoxicatia reprezinta starea patologica determinata
de actiunea unei substante toxice ce a patruns in
organism si de reactia organismului la prezenta
toxicului.
 Exemple de lichide tehnice:
•Amestecurile frigorifice: soluţii şi amestecuri de etilenglicol
•Benzenul
•Xilenul
•Toluenul
•Lichidele de frânare:compoziţii de glicoli şi alcooli butilic şi izoamilic
•Dicloretanul
•Alcoolul metilic
•Antidetonanţii: lichid etilic, alcool tetrahidrofurfurilic
•Lichidele de hidrocarburi fluorate
•Electroliţi pentru acumulatoare : acizi, baze.
•Preparatele dezinfectante etc.
 Toxicitate:
Proprietatea unei substante chimice de a produce modificari
patologice in organism si de a declansa reactii patologice din partea
organismului - depinde de mai multi factori:
- proprietatile fizice si chimice ale substantei
- concentratia substantei
- viteza de raspandire in organism
- calea de patrundere in organism a toxicului
- timpul de actiune al toxicului
- varsta intoxicatului (varstnicii sunt mai sensibili)
- greutatea
- starea de sanatate: afectiunile hepatice, renale si alte conditii
patologice cresc toxicitatea unei substante
- toleranta individuala.
 Calea de patrundere:
 Toxicele pot patrunde in organism pe diverse cai:

 - digestiva: toxicele sunt inghitite

 - respiratorie: gazele si substantele volatile

 - cutanata si prin mucoase (conjunctivala, nazala)

 - parenteral: prin injectare intramusculara,

intravenoasa, subcutanata
 Caracteristicele Benzenului

Generalitati Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere
incompletă. Se obține în mod natural din vulcani și din incendiile forestiere, fiind
prezent și în multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară. Până la Al
doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs secundar
în procesul producerii cocsului utilizat în industria fierului.

Rol in organism în sînge este transportat de lipoproteine și se acumulează în țesuturi bogate în

grăsimi, în special în măduva hematoformatoare și SNC, suprarenale.
În organism suferă transformări metabolice și se transformă în fenoli, pirocatechini,
hidrochinon și se degradează chiar pîna la bioxid de carbon.
Fenolii se conjugă cu acidul glucuronic și cu sulfați, apar în urina ca sulfa ți eteri și
glicuroconjugați.

Mecanism de Toxic al mitozei; acțiune inhibitoare asupra celulelor medulare, tulburări enzimatice a
mitozei, asupra formelor tinere- asupra seriei granulocitare, eritrocitare, trombocitare.
actiune Provoacă tulburări în sinteza corticosteroizilor, hipovitaminoza B2, C, B6,PP,
atingerea toxică a endoteliului, tulburări enzimatice: catalaza, peroxidaza, fosfataza;
scade reacția fagocitară. Este hepatotoxic. Are efect narcotic.

Eliminare din Prin calea respiratorie (30-75%) în medie 50% din cea inhalată, prin urină sub formă
de fenoli și difenoli; pirocatechin, hidrochinon și prin acid fenil-mercapturic.
organism
Simptomatologia intoxicațiilor:
 Intoxicația acută :
debutează cu amețeli
mers nesigur
stare de euforie
somnolență
cefalee
vome
NARCOZĂ
areflexie
paralizie vasomotorie
stop cardiac
convulsii și moartea.
 Diagnosticul
 Se bazează pe expunere, simptome caracteristice
clinice și de laborator (leucopenie, mielocite,
promielocite) și fenolurile (peste 130mg/l); scăderea
raportului în urină= sulf anorganic/sulf total sub 0.8;
modificări hematologice.
 Complicații
 În intoxicațiile acute, în prima fază, complicațiile
grave sunt hemoragiile cerebrale și în organele
parenchimatoase, urmate de tulburări neuropshice,
hepatită toxică, leziuni renale și modificări
hematologice.
 Prognostic – rezervat, grav.
 Tratament
 În intoxicația acută adrenalina este contraindicata ,
si deci sunt folosite analeptice, perfuzii cu glucoză,
procainamid (în caz de extrasistolă), calciu gluconic,
corticosteroizi, antibiotice, oxigenoterapie,
combaterea hemoragiilor.
 Intoxicația cronică- perfuzii cu glucoză, vitamina
C, vitaminele grupului B, hiposulfit de sodiu,
transfuzii, corticosteriozi, antibiotice, grefă de
maduvă osoasă, tratament simptomatic.
 Persoanele din zona de risc
 Persoanle care contacteaza cu lichidele tehnice
toxice sunt şoferii maşinilor auto şi cu şenile,
militarii rachetişti, aviatorii, constructorii.
Permanent sunt în contact cu substanţele toxice de
luptă militarii care activează la depozitele de
combustibil şi lubrifianţi.
 Inspectia sanitara
 Inspecţia sanitară preventivă include evaluarea igienică a
sectorului de construcţie, a proceselor tehnologice şi utilajului,
propuse de proiect, a dispozitivelor sanitaro-tehnice şi încăperilor
sanitare.
 Sectorul ales pentru construcţia depozitelor de combustibil şi
lubrifianţi va fi la o distanţă protectorie de zona locativă, bine
aerisit, pe un sol uscat bine drenat, cu o cantitate necesară de apă
potabilă.
 Procesele tehnologice şi utilajul destinat păstrării şi pompării
lichidelor tehnice toxice vor permite instalarea semnalizatoarelor,
ermetizarea maximă, automatizarea şi mecanizarea proceselor de
producere, dirijarea distanţată a lucrărilor ce reprezintă un
pericol.
 Salubrizarea:
 Salubrizarea sanitaro-tehnică a încăperilor de muncă şi habituale include
amenajarea ventilaţiei şi a unui loc special pentru acumularea şi păstrarea
temporară a deşeurilor, aprovizionarea cu mijloacele necesare pentru acordarea
primului ajutor şi pentru igiena personală.
în încăperile cu un înalt grad de poluare va fi instalată ventilaţia de aspiraţie.
 Aspiraţia se va asigura la locul de muncă, pentru a înlătura substanţele toxice
direct din locurile de eliminare a lor.
 Ventilaţia generală va fi auxiliară. Aerul debitat în încăperi va fi recoltat din
locurile unde este exclusă poluarea cu produse străine. Acţiunile radicale de
combatere a poluării aerului cu lichide tehnice toxice constau în izolarea lor de
mediul ambiant prin ermetizarea tuturor căilor de comunicaţie. în cazul
imposibilităţii izolării complete a lichidelor tehnice toxice, sunt amenajate
sisteme de captare cu diverşi sorbenţi.
 Toate obiectivele vor fi dotate cu sisteme de aprovizionare cu apă bine
amenajate.
 Masuri de protectie:
 în cazul când lichidele tehnice toxice nimeresc pe haine sau
masca antigaz, acestea se spală imediat cu multă apă, în
care pot fi adăugaţi detergenţi. Vaporii substanţelor chimice
sunt absorbiţi uşor de haine, păr şi tegumente. Astfel, la
sfârşitul lucrărilor în zona poluată se face duş, se schimbă
lenjeria şi echipamentul. îmbrăcămintea de protecţie şi cea
obişnuită se degazează în dulapuri speciale, bine ventilate,
amplasate în vestiarul blocului sanitar. în procesul lucrului
cu lichide tehnice toxice şi după terminarea lui se interzice
alimentaţia şi fumatul până la prelucrarea sanitară. O
măsură eficientă de prevenire a acţiunii negative a
substanţelor toxice este respectarea igienei individuale.
 Examenul medical:
 Medicul responsabil de instruirea igienică a
militarilor care contactează cu diverse substanţe
chimice îi va face cunoscuţi cu regulile de aplicare a
acestor substanţe, îi va antrena în folosirea
mijloacelor de protecţie individuală, va controla
permanent respectarea regulilor igienice şi tehnicii
de securitate.
Examenul medical:
 Limitarea absorbtiei toxicului:
 Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de
prevenire a absorbtiei, prin idepartarea toxicului care nu a fost inca
absorbit in organism:
- in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie: evacuarea continutului
tubului digestiv fie prin provocarea de varsaturi fie prin administrarea
unor purgative
- in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi
scoaterea victimei din mediu
- in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala
tegumentul cu sapun si apa in cantati mari
- prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei
pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul
injectarii.
Provocarea varsaturilor este contraindicata la:
- victime inconstiente
- in caz de convulsii
- ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice.
Mulțumesc pentru atenție!