Gr M2104 Profesor :Petov Ion • • Scopul : de a insuși clasificarea și caracteristicile succinte ale substanțelor chimice periculoase în caz de urgență. De a memoriza definiția și caracteristicile focarelor de accidente chimice, situația chimică, asigurarea medicală și sanitară în timpul lichidării consecințelor accidentelor chimice. • • Materiale și metode : • A fost realizată o lucrare descriptivă, în baza consultării literaturii de specialitate, surselor on-line, bibliotecii. Selectarea informației utile, interesante și captivante, consultând surse respective, în urma utilizării termenilor cheie “substanțe chimice”, “toxicitate”, “urgență”, “pericol” au fost propuse enunțuri descriptive, care au format un discurs demn. Particularitățile și clasificarea substanțelor toxice • În funcție de semnele clinice de intoxicație si de mecanismul de acțiune (clasificare clinico-fiziologică sau toxicologică), se disting: • -substanțe cu efect predominant asfixiant (clor, fosgen, difosgen, cloropicrina, clorurà de sulf, fluor si compușii săi etc.); • - substanțe cu acțiune predominant otrăvitoare (monoxid de carbon, cianuri, anilina,hidrazina etc.); • -substanțe cu efect asfixiant si in general otrăvitor (hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, acidazotic, oxizi de azot etc.); • -agenți neurotoxici (compusi organofosforici); • -substanțe cu efecte asfixiante si neurotropice (amoniac); • - otravuri metabolice (dioxina, disulfura de carbon, bromura de metil, dicloroetan,tetraclorura de carbon). • Substanțele cu toxicitate predominant generală se impart în: • - otrăvuri ale sângelui - otrăvuri hemolitice (hidrogen arsenic etc.) și otrăvuri ale hemoglobinei (monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf etc.); • - otrăvuri tisulare - inhibitori ai enzimelor lanțului respirator (acid cianogenic, cianuri, nitruri, hidrogen sulfurat etc.); • - perturbatori ai oxidării si fosforilarii (dinitrofenol etc.); • - substanțe care epuizează rezervele de substrat pentru procesele biologice de oxidare(clorura de etilenă etc.). • Accident chimic - eliberare neplanificată si necontrolată (deversare, depunere, scurgere) de substanțe chimice periculoase care provoacă efecte negative asupra oamenilor și mediului. Cele mai probabile accidente chimice sunt cele care implică eliberarea de substanțe periculoase din punct de vedere chimic, cele mai frecvente in instalațiile industriale. • Astfel, cu mulți ani in urmă, din numarul total de accidente chimice, 20% au implicat amoniac, 18% - acizi, 13% -clor, 7% - mercur, 6% - fenol. Principalele cauze au fost : defectarea echipamentelor (aproximativ 58% din cazuri), erori ale operatorilor (38%) si erori de proiectare a producției (6%). • Instalațiile industriale periculoase sunt cele care primesc, utilizează, prelucrează, depozitează, transportă, distrug substanțe cu o doză medie letală mai mică de 200 mg/kg in cazul in care sunt injectate in stomac • Substanțele cu efect predominant asfixiant constituie un grup mare . • Acestea afectează in principal organele respiratorii, provocând apariția unui edem pulmonar toxic acut, împiedicând fluxul de oxigen din aer în sânge, ceea ce duce la creșterea rapidă a hipoxiei, care, la rândul său, duce la tulburarea multor funcții ale organismului si la posibila moarte a persoanei afectate. • Clorul este utilizat în cantități mari pentru a clora apa si in stațiile de tratare a apelor reziduale pentru a dezinfecta apele uzate. Este un gaz galben-verzui cu miros ințepator,bine solubil in apă. Norul este instabil, cu acțiune rapidă. Norul se răspândește in zonele joase, la etajele inferioare ale clădirilor. Leziunile sunt posibile mai ales prin intermediul căilor respiratorii. Are un efect iritant asupra tractului respirator superior. Posibilă dezvoltare a edemului pulmonar. • Fosgenul si difosgenul sunt utilizate în industrie la producerea cauciucului • artificial si în alte industrii si se pot forma în incendii. Fosgenul este un gaz incolor cu miros de fân vechi. Este instabil, cu acțiune lentă. Intoxicația este posibilă numai prin inhalare • Intoxicația este posibilă numai prin inhalare. Afectarea se desfașoară in patru faze: • -prima - reflexul inițial (senzația de miros,o ușoară lacrimare a ochilor, a gâtului, tuse, o strângere în piept);
• -a doua - stadiul perioadei de latență, sau de bunăstare
imaginară (de la 1-2 la 12-24 h); • -a treia - stadiul de dezvoltare a edemului pulmonar; • - a patra - rezultatul si complicațiile. • Efortul fizic sau răcirea pot • scurta semnificativ perioada de latență si pot accelera dezvoltarea edemului pulmonartoxic. Caracteristica si principiile de baza acordarii ajutorului in focar
• Acordarea primului ajutor răniților în cel mai scurt
timp posibil; • evacuarea persoanelor afectate din centru; • tratamentul special al persoanelor afectate; • apropierea de centrul de prim ajutor; • organizarea de asistență medicala calificată si specializată. • Principiul principal al organizarii ingrijirii medicale in cazul victimelor in masă este tratamentul si evacuarea persoanelor afectate in conformitate cu sistemul: • În caz de urgentă cu eliberare de substațe în mediul inconjurător, se acordă primul ajutor: • - protecția organelor respiratorii, a vederii și a pielii împotriva expunerii directe • prin utilizarea echipamentului individual de protecție, a bandajelor din tifon de bumbac, acoperirea feței cu tifon umed, batistă, prosop etc; • - administrarea unui antidot; • - îndepărtarea cât mai rapidă a persoanei afectate din zona contaminată; • - in caz de ingestie a substanțelor toxice în stomac - bautura abundentă în scopul spalarii gastrice prin metoda fara sondă, consumul de lapte, adsorbanti: Caracteristica medico-tactică a focarelor • Particularităţile focarului cu acţiune rapidă: • • lezarea concomitentă (în câteva minute) a unui număr considerabil de persoane;evoluţia rapidă a intoxicaţiei, cu prevalenţă a formelor grave; • • deficitul de timp nu le permite organelor ocrotirii sănătăţii să-şi restructureze activitatea în funcţie de situaţia creată la moment; • • necesitatea acordării ajutorului medical eficient nemijlocit în focar (o atenţie deosebită se acordă autoajutorului şi ajutorului reciproc) şi la etapele de evacuare medicală în termene foarte reduse; • • evacuarea lezaţilor din focar în termene maximal reduse. • Particularităţile focarului creat de substanțe cu acţiune lentă: • • formarea piederilor sanitare decurge lent, timp de mai multe ore; • • organele ocrotirii sănătăţii dispun de o rezervă de timp pentru a-şi coordona activităţile în corespundere cu situaţia creată; • • necesitatea de a organiza şi petrece măsuri de căutare a le zaţilor în rândul populaţiei; • • evacuarea medicală din focar se efectuează pe măsura depistării lezaţilor. Dacă substanțele toxice persistă mai multe ore, se menţine pericolul lezării, care se păstrează şi după ieşirea din focar, din cauza reabsorbţiei substanțelor de pe haine sau a contactului cu obiectele şi transportul poluat. • În functie de gradul de impact asupra organismului, substantele nocive impărtițe în 4 clase de pericol: • Clasa a 1 - substanțe extrem de periculoase; • Clasa a 2 - substanțe foarte periculoase; • Clasa a 3 - substanțe moderat periculoase; • Clasa a 4 - substante putin periculoase • Substanțele solubile in apă reprezintă o amenințare mai mare de contaminare a surselor de apă. Substanțele solubile in grâsimi tind să pătrundă ușor prin piele. • În functie de durata contaminării zonei si de momentul manifestării efectului distructiv, leziunile se impart in 4 tipuri : • 1. Focare de leziuni cu substante neperma- • nente cu actiune rapidă. • 2. Focare de leziuni cu substante neperma- • nente cu actiune lentă • 3. Focare de leziuni cu substante persistente cu • actiune rapidă. • 4. Focare de afectare cauzate de substantele • persistente cu actiune lentă. Simptomele de otrăvire în intoxicația cu unele substanțe • Clor • Simptomele de otrăvire: durere toracică, usturime în ochi, lăcrimare, tuse chinuitoare, vărsături, tulburări de coordonare, dificultăți de respirație, amenințarea sau dezvoltarea de edem pulmonar. • Amoniac. • Simptomele de otrăvire: aceleași ca și la intoxicații cu clor, dar au loc slăbiciune musculară, • exprimată agitație, crize de convulsii, progresiv insuficiența cardiacă. Pe piele roșeață, vezicule. Pot fi arsuri la ochi. • Hidrogen sulfurat. • Simptomele de otrăvire: lăcrimare, rinoree, tuse, greață și vărsături, dureri în piept, dificultăți de respirație, umflarea • pulmonar, gust metalic în gură, o sudoare rece. • Otrăvire cu substanțe fosfoorganice . • Simptomele de otrăvire: Etapa 1 — faza de excitație: amețeli, dureri de cap, vedere încețoșată, greață și • vărsături, dureri abdominale. Apare o emoție, un sentiment de frică de moarte, agresivitate, miosis, a crescut transpirație și salivație; • Etapa a 2 — convulsivă: conștiința pierdută, mioză, exprimată prin transpirație și salivație, bradicardie și scăderea tensiunii arteriale convulsii ; • Etapa a 3 — paralitică: se dezvoltă comă profundă, cu lipsa de reflexe, miosis muscularăhipotensiune bruscă a opresiunii hemodinamice și respiratorii, apar terminale tipuri de respirație, creștere bradicardie și hipotensiune arterială, moartea vine de la oprirea respirației și a inimii de activitate. • Otrăvire cu gaze explozive improvizate. • Intoxicare acută explozive improvizate gaze se poate întâmpla atunci când sablare lucrări de munte, cu explozii de proiectile, • Sablare gaze reprezintă un amestec de oxizi de carbon (monoxid de carbon), carbon și nitrogaze. În caz de inhalare explozive de gaze se întâmplă combinată de otrăvire aceste gaze. • Otrăvire cu monoxid de carbon poate duce la pierderea cunoștinței și convulsii prin hipoxie a creierului. Oxid de azot provoacă iritarea ochilor, căilor respiratorii și pot provoca umflarea pulmonar. Dioxid de carbon provoacă simptome de "fals otrăvire". Chiar și mici concentrații dioxid de carbon provoacă accelerarea și aprofundarea respirației, ceea ce contribuie la absorbția de altede gaze toxice. • Concluzii • Obiectivul specific al lucrării l-a reprezentat evidențierea principalelor focare și substanțelor toxice, calsificarea și interpretarea succintă. Aceasta are o importanță foarte mare în acțiunea asupra organismului uman urmînd de efectele patologice ,complicațiile și prejudiciile lasate de ele. La fel am elucidat aspectele importante ce se pot aplica și vor fi ca un suport în cazuri excepționale.Trebuie marcat faptul că în lucrare este descris la fel ajutorul medical in cazul de intoxicații cu substanțe chimice ,simptomele a fiecarei substanțe ,și corectitudinea diferenței dintre aceste substanțe. Cercetările indică ca există foarte multe substanțe nocive care in doze maximale și chiar minimale provoaca vicii asupra diferitor sisteme ,organe și țesuturi.Scopul final este de a lichida consecințele accidentelor chimice și de a cunoaște caracteristica focarelor medico-tactice în caz de urgențe. În concluzie, caracteristica medico-tactică a focarelor chimice este o disciplină vitală și specializată în gestionarea și intervenția în situații de urgență cu substanțe chimice periculoase