APROB

Șef catedră, Sănătate mintală,

psihologie medicală și psihoterapie
Dr. în șt. med., conf. univ.
___________________ Jana Chihai

Procesul verbal nr. ___ din _________, 2022

Itemi
pentru examen
la disciplina obligatorie Psihologia medicală,
Facultatea Medicina 1, an. II
Anul de studii: 2022-2023

1. Acuzele bolnavului psihosomatic pot include:

a) Stare somatic bună;

b) Examenul medical muscular, articular sau radiologic este în limita normalului;
c) Oboseala cronică;
d) Senzații de amorțeli sau furnicături;
e) Depresie.

a) Numeroase vizite la mulți medici;

b) Durerea „din creștet până în tălpi”;
c) Senzaţii de arsură;
d) Senzaţii de tensiune, junghi;
e) Febră.

a) Constipație;
b) Febră;
c) Diaree;
d) Balonări;
e) Crampe.

2. Altruismul demonstrat de către medic în relația sa cu pacientul înseamnă:

a) Empatia demonstrată în relația cu pacientul
b) Orientarea spre bunăstarea pacientului
c) Respectarea confidențialității în relația cu pacientul
d) Atitudinea neutrală pentru poziția socială a pacienului
e) Atitudinea obiectivă față de pacient

3. Ameliorarea durerii poate fi obținută prin:

a) Preparate antinevralgice
b) Administrarea substanțelor placebo
c) Psihoterapia
d) Acupunctură
e) Permutarea focarului de durer

4. Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt:

a) Aspiraţii nerealizate;
b) Depresia;
c) Decepțiuni;
d) Nemulţumiri;
e) Contrarietăţi.

a) Autoaprecierea;
b) Situații conflictuale;
c) Sentimente de culpabilitate;
d) Complexe de inferioritate şi superioritate;
e) Superstițiile.

a) Dificultăți profesionale;
b) Workaholism;
c) Conflicte refulate;
d) Frustrări;
e) Temperament coleric.

5. Autenticitatea este una din calitățile terapeutice necesare unui medic, care presupune:
a) Abordarea individualizată a pacientului
b) A nu pretinde că eşti altcineva și a reacţiona promt atunci când pacienţii pun întrebări care
depăşesc aria cunoştinţelor profesionale ale medicului
c) Negocierea unui plan pentru viitor care să fie bazat pe competența profesională a medicului
d) Demonstrarea interesului faţă de pacient ca persoană
e) Păstrarea factorului uman în comunicarea cu pacientul, prin lucruri hazlii sau triste împărtășite cu
pacientul

6. Boala poate fi percepută ca:

a) Formă particulară de existenţă a materiei vii
b) Abatere de la normă
c) Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
d) Semne, simptome, disfuncţii
e) Regres functional

7. Ca metodă de tratament a tulburărilor psihosomatice în forma acută, psihoterapia

reprezintă:
a) Tratamentul de bază;
b) O formă de tratament exclusivă;
c) Abordare terapeutică secundară;
d) O metodă puțin eficientă;
e) Efectul placebo.

8. Care detalii necesită a fi aduse la cunoștința pacientului de către medic la etapa de

indicare a tratamentului?
a) Despre regulile de administrare a preparatelor medicamentoase
b) Despre numărul de zile obligatoriu destinate tratamentului
c) Despre vacanță
d) Despre posibilele efecte adverse
e) Despre alimentație și stilul de viață

9. Care din aspectele de mai jos condiționează producerea iatrogeniilor psihice?Care din
aspectele psihice de mai jos pot genera boli organice?
a) Lipsa informațiilor
b) Limbajul medical prea științific
c) Vârsta pacientului
d) Excesul de informații
e) Caracterul pacientului
a) Aspiraţii nerealizate;
b) Depresia;
c) Decepțiuni;
d) Nemulţumiri;
e) Contrarietăţi.

a) Autoaprecierea;
b) Situații conflictuale;
c) Sentimente de culpabilitate;
d) Complexe de inferioritate şi superioritate;
e) Superstițiile.

a) Dificultăți profesionale;
b) Workaholism;
c) Conflicte refulate;
d) Frustrări;
e) Temperament coleric.

10. Care din criteriile de mai jos definesc anormalitatea (dupa Purushtov)?
a) Criteriul contextului politic
b) Criteriul stimulării creșterii sociale
c) Criteriul existenței la individ a stărilor de insecuritate, teamă
d) Criteriul luptei pentru existență
e) Criteriul adaptării în situații limită

a) Criteriul explicării, printr-o patologie fizică, a comportamentului de neadaptare

b) Criteriul luptei pentru existență a comportamentului de neadaptare
c) Criteriul contextului politic a comportamentului de neadaptare
d) Criteriul adaptării în situații limită a comportamentului de neadaptare
e) Criteriul creșterii progresive a comportamentului de neadaptare

11. Care din criteriile de mai jos descriu nivelul de funcționare ale sănătății mintale (după
Hinsie)?
a) Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
b) Capacitatea de a avea o slujbă
c) Capacitatea de a prezice acțiunile celorlalți
d) Abilitatea de a avea relații de prietenie
e) Toleranță la frustrare

a) Capacitatea de a manifesta altruism

b) Capacitatea de a răspunde regulilor
c) Abilitatea de a conduce
d) Capacitatea de a depăși dificultăți
e) Abilitatea de a se recrea, de a avea hobby

12. Care din dimensiunile calității vieţii de mai jos vizează în mod direct sănătatea şi boala?
a) Dimensiunea fizică/somatică
b) Dimensiunea psihică
c) Dimensiunea socială și economică
d) Dimensiunea cultural-spirituală
e) Dimensiunea cognitive

13. Care din elementele de mai jos alcătuiesc dimensiunile suportului social?
a) Suportul emoţional
b) Suportul informaţional
c) Suportul dinamic
d) Suportul prin valorizare
e) Suportul instrumental/material

14. Care din factorii de mai jos pot condiționa instalarea sindromului burnout?
a) Munca fără rezultate imediate,
b) Lipsa recunoaşterii și aprecierii activității lor
c) Plata insuficientă pentru munca depusă
d) Devalorizarea muncii și stăruințelor persoanei
e) Lipsa încurajărilor şi a gratificaţiei morale

15. Care din fenomenele de mai jos este considerat anormal?

a) Condiţia apariţiei bolii
b) Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
c) Opusul stării de normalitate
d) Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
e) Orice formă de abatere de la normă

16. Care din metodele de tratament de mai jos sunt potrivite în cazul tulburărilor
psihosomatice?
a) Farmacologia;
b) Interpretarea viselor;
c) Psihoterapia;
d) Tehnicile de relaxare;
e) Biofeedback.

a) Psihoeducaţia;
b) Managementul stresului;
c) Terapia suportivă;
d) Terapia prin muzică;
e) Sportul.

17. Care din noțiunile de mai jos descriu semnificaţia durerii:

a) Biologică
b) Psihologică
c) Semiologică
d) Funcțională
e) Patogenetică

18. Care din noțiunile de mai jos descriu tipuri de erori medicale?
a) Culpa medicală
b) Neglijența
c) Malpraxisul
d) Iatrogeniile
e) Indiferența profesională

19. Care din noțiunile de mai jos descriu tipuri de iatrogenii?

a) Farmaceutică
b) De investigație
c) De comunicare
d) De spital
e) Medicamentoasă

20. Care din particularitățile de mai jos sunt inadmisibile din partea medicului, în momentul
comunicării diagnosticului?
a)Informarea personală a pacientului (tete-a-tete)
b) Evitarea sau amânarea discuției cu pacientul
c) Neinformarea completă privind sănătatea pacientului
d) Demonstrarea disponibilității pentru a-și ajuta pacientul
e) Atitudinea distantă și rece cu pacientul

21. Care din perspectivele de mai jos descriu normalitatea?

a) Boala
b) Potrivit cu starea firească
c) Sănătatea
d) Așa cum trebuie să fie
e) Handicapul

22. Care din perspectivele de mai jos explică normalitatea ca pe ceva ce nu poate fi vreo dată
atinsă?

23. Care din senzațiile de mai jos descriu acuzele bolnavului psihosomatic:
a) Numeroase vizite la mulți medici;
b) Durerea „din creștet până în tălpi”;
c) Senzaţii de arsură;
d) Senzaţii de tensiune, junghi;
e) Febră.

a) Stare somatic bună;

b) Examenul medical muscular, articular sau radiologic este în limita normalului;
c) Oboseala cronică;
d) Senzații de amorțeli sau furnicături;
e) Depresie.

a) Constipație;
b) Febră;
c) Diaree;
d) Balonări;
e) Crampe.

24. Care din stereotipurile de mai jos influențează negativ comunicarea?

a) De vârstă
b) De mediul de reședință
c) De cultură, apartenență etnică
d) De religie
e) De gen (gender)

25. Care din stereotipurile de mai jos pot afecta negativ relația medic-pacient?
a) Atitudinea de superioritate a medicului
b) Încurajarea pacientului de a vorbi, povesti
c) Deschiderea și disponibilitatea medicului pentru ași ajuta pacientul
d) Neîncrederea pacientului în medic, medicină etc.
e) Ascultarea atentă

26. Care din tehnicile de mai jos, sunt nepotrivite și inadmisibile pentru relația medic și
pacient?
a) Ascultare activă
b) Dezacordul
c) Desconsiderarea emoțiilor exprimate
d) Deschidere și empatie
e) Comentarii stereotipice
27. Care din tehnicile de mai jos, sunt nepotrivite și inadmisibile pentru relația medic și
pacient?
a) Ascultare activă
b) Dezacordul
c) Desconsiderarea emoțiilor exprimate
d) Deschidere și empatie
e) Comentarii stereotipice

28. Care dintre strategiile indicate mai jos, contribuie la prevenirea iatrogeniilor psihice?
a) Ascultarea activă
b) Încurajările
c) Lipsa de timp
d) Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare
e) Indiferența

29. Care dintre afirmațiile de mai jos alcătuiesc strategiile de prevenire a iatrogeniilor de
spital?
a) Umanizarea spitalelor
b) Respectarea igienei
c) Numărul limitat de persoane într-un salon
d) De a sta în spital cu familia sa (a pacientului)
e) De a merge acasă în fiecare seară

30. Care dintre afirmațiile de mai jos caracterizează psihicul uman?

a) Gândire critică
b) Sistem de orientare și reflectare
c) Produs al adaptării
d) Inteligență emoțională
e) Funcție, însușire a sistemului nervos (creierul)

31. Care dintre afirmațiile de mai jos, caracterizează normalitatea după Ellis și Diamond?
a) Nivel înalt de toleranță la frustrare
b) Conștiința clară a eului
c) Rigiditate și gândire negativă
d) Angajare în activități creatoare
e) Flexibilitate în gândire și acțiune

32. Care dintre afirmațiile de mai jos, descriu posibilele atitudini ale pacientului față de
boală?
a) Negarea stării de boală
b) Supărare și anxietate
c) Frustrare și nervozitate
d) Ignorarea stării de boală
e) Recunoașterea și acceptarea bolii

33. Care dintre aspectele de mai jos, pot influența negativ convorbirea dintre medic și
pacient?
a) Lipsa de încredere în medic
b) Lipsa de interes al medicului pentru pacientul său
c) Ascultarea atentă
d) Evitarea de către medic a contactului vizual pe parcursul convorbirii
e) Oferirea de către medic a suportului afectiv, emotional
34. Care dintre aspectele non-verbale ale limbajului, arată interesul interlocutorului pentru
comunicare?
a) Iritarea și graba manifestată de interlocutorului pe parcursul discuției
b) Poziția corpului și a capului ușor îndreptată spre interlocutor
c) Privirea și mimica feței ce manifestă interes și disponibilitate
d) Adresarea de întrebări pentru concretizări etc.
e) Evitarea contactului vizual cu interlocutorul

35. Care dintre aspectele psihice de mai jos pot genera boli organice?
a) Aspiraţii nerealizate;
b) Depresia;
c) Decepțiuni;
d) Nemulţumiri;
e) Contrarietăţi.

a) Autoaprecierea;
b) Situații conflictuale;
c) Sentimente de culpabilitate;
d) Complexe de inferioritate şi superioritate;
e) Superstițiile.

a) Dificultăți profesionale;
b) Workaholism;
c) Conflicte refulate;
d) Frustrări;
e) Temperament coleric.

36. Care dintre caracteristicile de mai jos se referă la mediul interpersonal suportiv?
a) Stima
b) Izolarea
c) Sinceritatea
d) Feed-back pozitiv
e) Izolarea

37. Care dintre cauzele de mai jos, influențează negativ comunicarea dintre medic și pacient?
a) Ascultarea atentă
b) Stilurile inadecvate de interogare
c) Neîncrederea pacientului în medic
d) Susținerea și încurajarea dialogului
e) Dificultăți de înțelegere ale pacientului

38. Care dintre comportamentele medicului pot condiționa boli iatrogene?

39. Care dintre elementele de mai jos conform lui Marc Lalonde, constituie factori ai
sănătății?
a) Mediul
b) Organizarea asistenței medicale
c) Biologia umană
d) Sportul
e) Stilul de viață

40. Care dintre elementele de mai jos, conform lui Hinsie și Campbell, constituie criterii de
apreciere ale sănătății mintale?
a) Capacitatea de a depăși dificultățile curente
b) Incapacitatea de a lucra și colabora cu cei din jur
c) Toleranță la frustrare
d) Imposibilitatea de a manifesta sentimente altruiste
e) Simțul umorului

41. Care dintre elementele de mai jos, sunt inadmisibile în relația dintre medic și pacient?
a)Stilul asertiv de comunicare
b) Incertitudinea și ostilitatea
c) Stilul autoritar de comunicare
d) Corectitudinea și onestitatea
e) Colaborarea și cooperarea

42. Care dintre elementele de mai jos, vor motiva și încuraja pacientul să răspundă sincer la
întrebările oferite de către medic?
a) Asigurarea confidențialității
b) Atmosfera caldă și binevoitoare pe care medicul o oferă pacientului
c) Întrebările poartă caracter nobil, de a ajuta pacientul
d) Întrebările directe și ostile
e) Toate detaliile, informațiile sunt importante pentru medic

43. Care dintre enunțurile de mai jos alcătuiesc reprezentări despre rolul social al medicului?
a) Medicul este personajul care posedă cunoaşterea, facultatea de a vindeca
b) Medicul este reprezentantul lui Dumnezeu
c) Medicul este o autoritate luminoasă şi asigurătoare
d) Medicul este obligat să-și sacrifice viața pentru binele pacientului
e) Medicul este cel care îşi vinde arta

44. Care dintre întrebările de mai jos, sunt de tip închis?

a) „Povestiți-mi, cum a fost azi la lucru?”
b) „Câte pastile ați băut?”
c) „Ce părere aveți despre medicina de azi?”
d) „La ce oră, ați simțit primele semnale dureroase?”
e) „De câte zile, sunteți la spital?”

45. Care dintre modelele de mai jos, se referă la relația dintre medic și pacient:
a) Profesor-student (părinte-copil)
b) Pasiv-activ
c) Prietenesc (socio-familial)
d) Colegial
e) Participării mutuale (reciproce)

46. Care dintre modelele explicative clasice ale bolii consideră boala drept consecință a unor
agenți interni sau externi?
a) Modelul psihologic
b) Modelul filosofic
c) Modelul biomedical
d) Modelul umanist
e) Modelul psihosomatic

47. Care dintre noțiunile de mai jos, Carl Rogers, le consideră a fi esențiale pentru medic:
a) Tandrețea
b) Respectul
c) Originalitatea
d) Sensibilitatea
e) Empatia
48. Care dintre noțiunile de mai jos, conform lui Herzlich, descriu dimensiunile sănătății?

a) Stilul de viață
b) Absența bolii
c) Constituția genetică bună
d) Factorii de mediu
e) Starea de echilibru al organismului

49. Care dintre noțiunile de mai jos, este de maximă abstracție și variabilă de la un mediu
socio-cultural la altul?

50. Care dintre noțiunile de mai jos, reprezintă formele psihicului?

a) Inteligența
b) Subconștientul
c) Inconștientul
d) Comportamentul
e) Conștientul (conștiința)

51. Care dintre parametrii de mai jos, asigură funcționarea armonioasă a relațiilor
interpersonale?
a. Direct și Formativ
b. Economic și Juridic
c. Conștient
d. Etic și Psihologic
e. Politic

52. Care dintre parametrii indicați mai jos sunt obligatorii în relația medic-pacient?
a) A nu depăși timpul oferit consultației
b) Ascultare atentă și cu răbdare
c) Respectarea intimității pacientului
d) A oferi puține detalii despre starea de sănătate a pacientului
e) Manifestarea sprijinului afectiv

53. Care dintre strategiile de mai jos, influențează pozitiv relația și comunicarea dintre medic
și pacient?
a) Atitudinea de superioritate a medicului
b) Încurajarea pacientului de a vorbi, povesti
c) Deschiderea și disponibilitatea medicului pentru ași ajuta pacientul
d) Neîncrederea pacientului în medic, medicină etc.
e) Ascultarea atentă

54. Care dintre tipurile de iatrogenii are caracter eterogen?

a) De investigație
b) De comunicare
c) De spital
d) Medicamentoasă
e) De comunicare și investigație

55. Care dintre tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: competitivi, autoritar-despotici
și cu trăsături de personalitate narcisiste și obsesiv-compulsive?
a) Pacienții dominatori
b) Pacienții obstructivi
c) Pacienții paranoizi
d) Pacienții evitanți
e) Pacienții dependenți
56. Care dintre tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: nesiguri, inhibați, rigizi și
egoiști?
a) Pacientii evitanti

57. Care dintre tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: ostili, neimplicați, explozivi și
imprevizibili?
a) Pacienții paranoizi
b) Pacienții evitanți
c) Pacienții dominatori
d) Pacienții dependenți dependenți
e)Pacienții obstructivi

58. Care dintre tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: supuși, în căutare de suport
afectiv și pasivi?
a) Pacienții dominatori
b) Pacienții evitanți
c) Pacienții dependenți
d) Pacienții paranoizi
e) Pacienții obstructive

59. Care dintre tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: „reci”, critici, rezervați și
defensivi?
a) Pacienții dependenți
b) Pacienții dominatori
c) Pacienții obstructivi
d) Pacienții paranoizi
e) Pacienții evitanți

60. Care dintre trăsăturile de mai jos, corespund unei persoane normale?
a) Cunoașterea, aprecierea și acceptarea de sine
b) Rigiditate în comportament și în perceperea realității
c) Control voluntar privind reacțiile comportamentale
d) Percepția realității și abilitatea de a avea relații armonioase
e) Incapacitatea de a se adapta la circumstanțele noi de viață

61. Care dintre variabilele de mai jos, determină boala pe de o parte, iar pe de altă parte,
mențin sănătatea?
a) Filosofice
b) Sociale
c) Psihologice
d) Biologice
e) Politice

62. Care este cea mai importantă etapă de întâlnire dintre medic și pacient?
a) Observarea
b) Convorbirea
c) Examenul fizic
d) Diagnosticul
e) Tratamentul

63. Care este misiunea de bază a limbajului nov-verbal în raport cu limbajul verbal-oral?

64. Care este scopul întrebărilor deschise, ce i se adresează pacientului?

a) De a obține informații detaliate din partea pacientului
b) Pentru cunoașterea de sine
c) Pentru o înțelegere mai bună a situației prin care trece pacientul
d) Pentru a impresiona
e) Pentru a trece timpul

65. Care sunt aspectele de care medicul este obligat să țină cont la stabilirea diagnosticul
pacientului?
a) Nivelul socio-economic al pacientului
b) Pacientul deține insuficiente cunoștințe pentru a descrie acuzele sale în termeni preciși
c) Cultura și nivelul de educație în vederea înțelegerii cuvintelor
d) Pregătirea profesională a pacientului
e) Vârsta și bunul simț al pacientului

66. Care sunt principalele cauze de producere a iatrogeniilor de spital?

a) Igiena precară
b) Regimul de lucru și activitate ale spitalului
c) Numărul mare de pacienți într-un salon
d) Distanța mare de casa/locuința pacientului
e) Izolarea sau neglijarea pacientului

67. Cauza unui diagnostic eronat poate fi condiționate de:

a) Boala
b) Infirmiera
c) Familia
d) Medicul
e) Bolnavul

68. Ce alte cuvinte definesc și caracterizează normalitatea?

a) Boala
b) Potrivit cu starea firească
c) Sănătatea
d) Așa cum trebuie să fie
e) Handicapul

69. Ce alte noțiuni sunt folosite pentru desemnarea anormalității?

a) Boală, patologie
b) Sănătate
c) Geniu
d) Original
e) Gândire realist

71. Ce calități ar fi necesare să posede un medic pentru a fi un interlocutor iscusit?

a) Sociabilitate
b) Flexibilitate
c) Insistența
d) Diplomație
e) Creativitate

72. Ce componente sunt necesare pentru o comunicare eficientă?

a) Empatie
b) Limbaj profesional/medical
c) Ascultare atentă/activă
d) Adresarea întrebărilor
e) Feed-back pozitiv
73. Ce este durerea?
a) O senzație neplăcută, dezagreabilă
b) O reacție a organismului la anumiți stimuli
c) O senzație plăcută
d) O reacție exagerată a organismului
e) O reacție de apărare al organismului

74. Ce factori pot condiționa apariția bolilor iatrogene?

a) Pacientul
b) Medicamentele
c) Instrumentele/aparatajul chirurgical
d) Diagnosticul incorect
e) Familia pacientului

75. Ce înseamnă din limba greacă „iatros”?

a) Medic

76. Ce măsuri le considerați importante pentru a reduce numărul de iatrogenii

medicamentoase?
a) Limitarea accesului „liber” la medicamente
b) Încurajarea pacienților de a merge la medic și mai apoi de a administra pastile
c) Ieftinirea preparatelor medicamentoase
d) Atitudine precară privind publicitatea produselor medicamentoase
e) Scumpirea preparatelor medicamentoase.

77. Ce presupune definiția de normalitate?

a. Model comportamental mediu d.p.d.v. statistic
b. Un mod de a fi a omului, implicând starea de echilibru
c. Capacitatea de orientate pe parcursul vieții
d. Abaterea de la un model comportamental neacceptat de membrii unei societăți
e. Abilitatea de a avea un control voluntar asupra motivației

78. Ce presupune notiunea stil de viață?

a) mediul înconjurător în care ne aflăm
b) starea emoțională a persoanei
c) elementele obiective a traiului
d) statul care îl deținem în societate
e) durata zilei de muncă

79. Ce reprezintă conștiința?

a) Un set de amintiri, informații și cunoștințe
b) Rezervorul trebuințelor și dorințelor
c) Nivel superior de dezvoltare a psihicului
d) Sediul conflictelor nerezolvate
e) Rezervorul de instinct

80. Ce reprezintă psihologia sănătății?

a) Știința care se ocupă cu descrierea și explicarea fenomenelor psihice și a comportamentului uman
b) Un domeniu interdisciplinar în cadrul științelor medicale care studiază factorii și procesele
psihologice cu rol în apariția bolilor
c) Un proces reglator complex al personalității
d) Cea mai importantă metodă de cercetare ce ne furnizează date precise și obiective
e) Un mod de a fi al omului implicând starea de echilibru

81. Ce reprezintă subconștientul?

a) Forma superioară de reflectare psihică
b) Rezervorul de amintiri, cunoștințe, experiențe
c) Rezervorul instinctelor, trebuințelor și dorințelor
d) Ceea ce cândva a fost conștient
e) Rezervorul de montaje intelectuale

82. Cea mai importantă sursă de suport social este

a) Statul
b) Familia
c) Comunitatea
d) Serviciul
e) Biserica

83. Cine este responsabil de producerea iatrogeniilor?

a) Clinica/spitalul
b) Infirmiera
c) Medicul
d) Asistenta medicală
e) Pacientul

84. Cine este responsabil pentru crearea unui climat psihologic pozitiv, plăcut și constructiv
în relația medic-pacient?
a) Medicul

85. Competenţa tehnică, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Delimitarea ariei de competență a medicului
b) Pregătire profesională îndelungată
c) Atitudinea obiectivă față de pacient
d) Respectarea drepturilor pacientului
e) Devotament pentru persoana bolnavă

86. Comportamentele anormale se referă la (după Coleman și Broen):

a) Boală psihică
b) Tulburări fizice
c) Comportament neadecvat
d) Dereglări de aspect
e) Tulburări emoționale

a) Tulburări comportamentale
b) Schimbări fizico-umane
c) Tulburări familiale
d) Dereglări de vedere
e) Tulburări psihice

87. Comportamentul persoanelor bolnave se deosebeşte ce ceilați prin:

a) Schimbări de ordin relational;
b) Scad mijloacele materiale, ceea ce antrenează modificări în conduita familiei;
c) Se limitează contactele cu prietenii;
d) Se dereglează raporturile conjugale;
e) Se modifică nivelul autoaprecierii.

88. Conceptul de tulburare psihosomatică reprezintă:

a. O afecţiune somatică determinată de factori psiho-traumatizanţi, emoţional-afectivi;
b. O maladie somatică care are mecanism fiziopatologic clar;
c. O maladie cronică;
d. O afecțiune psihică, care are caracter repetitiv;
e. O afecțiune genetică;

89. Conform anumitor studii, cele mai frecvente plângeri ale pacienţilor relatează despre:
a) Competenţe tehnice precare a medicului.
b) Lipsa de respect din partea medicului
c) Comunicare deficientă cu medicul
d) Nerespectarea regimului de lucru din partea medicului
e) Nerespecarea confidențialiății din partea medicului

90. Conţinutul personalităţii este reprezentat de:

a) Totalitatea calităţilor şi însuşirilor personalității
b) Valorile, tendințele, interesele, trebuinţele etc.
c) Mecanismele de apărare ale personalităţii
d) Baza biologică în relaţie cu mediul social
e) Funcţia socială îndeplinită de un om

91. Criteriul de normalitate dupa A.Elliss si W.Dryden este:

a) Asumarea responsabilității pentru propriile emoții și sentimente
b) Lupta cu propriile neajunsuri
c) Gândirea realistă
d) Acceptarea incertitudinii și capacitatea de ajustare a acesteia
e) Stilul de viață relaxat

92. Cum se numește caracterul relațiilor interpersonale, care presupune realizarea unei
legături perceptive „față în față”?
a) Psihologic
b) Etic
c) Direct
d) Conștient
e) Filosofic

93. Din punct de vedere biologic, sănătatea reprezintă:

a) un organism neafectat de dereglari psihice
b) un organism neatins de boala , in care organele functioneaza normal
c) Un organism neatins de boala din punct de vedere emotional
d) stare de bine a organismului
e) armonie dintre comportamentul cotodian si valorile fundamentale ale vietii

94. Din punct de vedere istoric, care sunt principalele modele ce explică apariția bolii?
a) Modelul biologic
b) Modelul biopsihosocial
c) Modelul dinamic
d) Modelul psihosomatic
e) Modelul umanist

95. Din punct de vedere social, boala este:

a) Dependență față de alții
b) Limitarea sau suprimarea unor activități intelectuale și/sau profesionale
c) O sursă de cunoaștere
d) Dereglarea raporturilor (relațiilor) familiale
e) O acțiune agresivă a unui adversar al persoanei

96. Dintre aspectele studiate de către psihologia sănătății evidențiem:

a) Modelele de schimbare a comportamentului
b) Promovarea comportamentului sănătos
c) Intervenția psihologică în boala cronică
d) Metodele paliative de tratament
e) Promovarea sănătății

97. Dintre criteriile care permit delimitarea de boală evidențiem:

a) Creșterea și dezvoltarea armonioasă a individului
b) Acomodarea la mediu
c) Independența psihoconștientă a individului
d) Subconștientul
e) Pesimismul vizavi de euforie

98. Dintre criteriile ce permit delimitarea de boală evidențiem:

a) Autopercepția și autoaprecierea corectă
b) Capacitatea de regres a individului
c) Capacitatea dependentă a conștientului
d) Capacitatea de creație
e) Aprecierea lucrurilor inadecvate.

99. Dintre semnele comportamentale ale medicului cu adicție fac parte:

a) Abuzul de medicamente şi alte substanţe, de suplimente nutritive
b) Întârzierile sau absenţele de la muncă
c) Izolarea de ceilalți
d) Greşelile profesionale frecvente
e) Atutudine critică față de alţii, depersonalizarea pacienţilor

100. Drept surse de suport social pot fi:

a) Microgrupul de prieteni
b) Microgrupul socioprofesional
c) Cariera și traseul profesional
d) Grupurile de apartenenţă (de ex., biserica, clubul s.a.)
e) Specialiştii care furnizează servicii de îngrijire a sănătăţii

101. După A.Elliss și W.Dryden, unul dintre criteriile sănătății mintale este:
a) Conștiința clară a eului personal
b) Neasumarea responsabilității pentru comportament
c) Capacitatea de orientare pe parcursul vieții
d) Lipsa interesului față de tot ce îl înconjoară
e) Gândire critică

102. După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de
suferinţe cuprins în următoarele grupe de manifestări:
a) Boala distructivă
b) Boala eliberatoare
c) Boala ca profesiune
d) Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
e) Boala ca eșec și pierdere iremediabilă

103. După E. Erikson, normalitatea este capacitatea de:

a) Încredere
b) Dezorganizare
c) Autonomie
d) Inițiativă
e) Pesimism
a) Activitate
b) Integritatea ego-ului
c) Autocritică accentuată
d) Creație
e) Gândire limitată

104. După I. Iamandescu calităţile terapeutice necesare unui medic includ:

a) Respectul
b) Autenticitatea
c) Gândirea pozitivă
d) Empatia
e) Integritatea

105. După N.Sillami, normalitatea este o noțiune:

a) Absoluta
b) Precisa
c) Relativă
d) Stabila
e) Generala

106. După R. Doron şi F. Parot tulburarea psihosomatică reprezintă:

a) O afecțiune genetică;
b) O afecțiune psihică, care are caracter repetitiv;
c) O maladie somatică, fără vreun mecanism fiziopatologic;
d) O maladie somatică care are mecanism fiziopatologic clar;
e) O maladie cu evoluție nespecifică.

107. Durerea este:

a) O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
b) O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
c) O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
d) Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
e) Conotație afectivă indispensabilă organismului viu

108. Durerea, ca senzație foarte personală (individuală), poate fi descompusă și caracterizată

prin:
a) Calitate
b) Localizare și extindere
c) Indispensabil
d) Intensitate
e) Procesualitate

109. Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman:

a) Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
b) Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
c) Stadiul de contact cu asistenţa medicală
d) Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
e) Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice

110. Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente:

a) Stările premorbide
b) Etapa bolii propriu-zise
c) Modificări la nivel de personalitate
d) Eventualele stări post-procesuale
e) Infirmităţi manifestate la nivel diferit
111. Etimologic, din limba latină, malpraxis înseamnă:
a) latină: malus = „rău” și greacă: praxis = „practică”

112. Identificați particularităţile distincte ale bolii:

a) Simptomele clinice
b) Existenţa anumitor agenţi sau factori etiologici (саuzali)
c) Fonul psihoemoțional al pacientului
d) Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
e) Atitudinea pacientului față de boala sa

113. Imageria ghidată ca și metodă de tratament a tulburărilor psihosomatice presupune:

a) Învățarea unui model de comportament nou;
b) Relaxarea profundă și imagini relaxante;
c) Adaptarea la situația ce provoacă anxietate;
d) Imagini cu caracter creativ;
e) Tehnica de coping.

114. În gruparea fenomenelor psihice normalul reprezintă:

a) Un criteriu de ordine
b) O judecată de valoare
c) Un punct de referință
d) Un criteriu de dezechilibru
e) Un proces psihic

115. În ce constă, scopul întrebărilor închise?

116. În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
a) Formă particulară de existenţă a materiei vii
b) Abatere de la normă
c) Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
d) Semne, simptome, disfuncţii
e) Regres functional

117. In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:

a) Tipul hipoexcitabil
b) Tipul hiperexcitabil
c) Tetanic
d) Patic
e) Ciclotimic

118. În opinia psihiatrilor francezi Delay şi Pichot publicul cere medicilor următoarele dintre
calităţi:
a) Conştiinţă profesională
b) Devotament
c) Abilități de diagnostic corect
d) Cunoştinţe ştiinţifice temeinice
e) Simțul umorului

119. În plan individual, pentru contracararea sindromului Burn-out, persoana ar putea aplica
următoarele recomandări:
a) Să-și recunoască simptomele de burnout prin ascultarea propriului corp
b) Să-și pună scopuri realiste și realizabile în timp
c) Să preia control asupra tuturor aspectelor din viața sa
d) Să găsească timp pentru sport, plimbări, ieşiri cu familia/prietenii în natură, etc
e) Să gândească pozitiv şi șă învețe să se relaxeze fizic şi psihic
120. Inconștientul se prezintă ca fiind:
a) Rezervorul dorințelor, trebuințelor și sentimentelor
b) Conflicte refulate, nerezolvate
c) Ceea ce cândva a fost conștient
d) Sediul instinctelor
e) Un rezultat al condițiilor social-istorice de dezvoltare a omului

121. Indicați principiile de care medicul trebuie să se conducă, atunci când indică pacientului
tratamentul?
a) Principiul influenței forțelor malefice
b) Principiul naturii vindecătoare
c) Principiul atitudinii pacientului față de starea sa
d) Principiul „totul o să treacă”
e) Principiul influenței mediului extern

122. Indicați regulile de comportament necesare medicului în relație cu pacientul său:

a) A nu depăși timpul oferit consultației
b) Ascultare atentă și cu răbdare
c) Respectarea intimității pacientului
d) A oferi puține detalii despre starea de sănătate a pacientului
e) Manifestarea sprijinului afectiv

123. Indicați, care sunt obiectivele majore ale psihologiei sănătății?

a) Promovarea medicamentelor
b) Studierea factorilor ce contribuie la menținerea stării de sănătate
c) Promovarea sportului
d) Studierea factorilor ce declanșează și/sau mențin starea de boală
e) Promovarea sănătății

124. Indicați, care sunt tipurile examenului fizic:

125. La ce se referă malpraxisul?

a) Eroare generatoare de prejudicii asupra medicului
b) Eroare profesională săvârșită în exercitarea actului medical
c) Eroare produsă de politicile statului
d) Eroare profesională săvârșită în exercitarea actului medico-farmaceutic
e) Eroare generatoare de prejudicii asupra pacientului

126. Medicii cu adicție de obicei:

a) Au un nivel ridicat de informare
b) Au dificulăți legate de schimbarea rolului din medic în pacient
c) Se autoevaluează şi se tratează
d) Au tendinţa de a dicta planul de tratament pe care-l vor urma
e) Nu solicită tratament special

127. Medicul de succes este și:

a) Un bun ascultător
b) Un specialist cu competenţe tehnice bune
c) Persoană care îşi iubește profesia
d) Dispus spre experimentări frecvente în relația cu pacientul
e) Un specialist cu un comportament etic corespunzător

128. Metode de tratament a tulburărilor psihosomatice:

a) Farmacologia;
b) Interpretarea viselor;
c) Psihoterapia;
d) Tehnicile de relaxare;
e) Biofeedback.

129. Metode de tratament a tulburărilor psihosomatice:

a) Psihoeducaţia;
b) Managementul stresului;
c) Terapia suportivă;
d) Terapia prin muzică;
e) Sportul.

130. Metodele prin care medicul ar putea evita stresul sunt:

131. Modalitatea de a manifesta empatie într-o consultaţie presupune:

a) Să obţinem o conversaţie în care să existe reciprocitate (dialog)
b) Să înţelegem exact ceea ce spune pacientul şi să îi facem cunoscut faptul că am înţeles
c) Să păstrăm confidențialitatea
d) Să dezvoltăm şi să folosim un vocabular compus din cuvinte descriptive
e) Să acordăm atenţie comunicării nonverbale, în special paralingvisticii

132. Modelul biomedical de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:
a) A unor factori sociali
b) A unor agenți patogeni
c) A unor cauze ereditare
d) A unor factori de etiologie necunoscută
e) A unor factori de natură psihică

133. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică barierele percepute ca:

a) Evaluarea consecințelor pozitive
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

134. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică beneficiile percepute ca:

a) Evaluarea consecințelor pozitive
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

135. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică eficacitatea percepută ca:

a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

136. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică severitatea percepută ca:

a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită
137. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică stimulii promotori ca:
a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala și personalizarea riscului
c) Evaluarea influențelor externe ce promovează schimbarea
d) Evaluarea obstacolelor și înlăturarea acestora
e) Evaluarea gradului de reușită în adoptarea comportamentului nou

138. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică susceptibilitatea percepută ca:

a) modul în care subiectul evaluează riscul de a dezvolta boala
b) definirea populaţiilor cu risc şi personalizarea riscului

139. Modelul de relaționare dintre medic și pacient de tip profesor-student presupune și:
a) O relație bazată pe egalitate între medic și pacient
b) O relație în care medicul domină
c) Un caracter disfuncțional al relației
d) O atitudine paternalistă
e) Împărțirea responsabilității cu referință la procesul de vindecare a pacientului

Modelul psihosomatic de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:

a) A unor factori de mediu
b) A unor agenți patogeni
c) A unor cauze ereditare
d) A unor factori de etiologie necunoscută
e) A unor factori psihici

140. Narcisismul persoanelor bolnave se manifestă prin:

a) Exaltarea sentimentului propriei sale valori;
b) Manifestarea grijei față de alții;
c) Predominarea excesivă a agresivității;
d) Lipsa încrederii în sine;
e) Dereglarea relațiilor profesionale.

141. Neutralitatea afectivă, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Delimitarea ariei de competență a medicului
b) Limitarea implicării emoționale în relația cu pacientul
c) Nonimplicarea implicării emoționale în relația cu pacientul
d) Respectarea confidențialității
e) Dreptul medicului asupra intimității persoanei bolnave

142. Normalitate ca și norma valorică reprezintă:

a) Idealul în calitate de concept al normalității
b) valoare istorică
c) flexibilitate în gândire
d) Un mediu ambiant favorabil
e) Cultura în calitate de concept al normalității

144. Noțiunea contemporană a personalității presupune:

a) Sinteza particularităţilor psihoindividuale în baza căreia o persoană se deosebește de alta
b) Organizarea însuşirilor psiho-cognitive şi atitudinale ale individului
c) Rolul jucat de un actor
d) Funcţia socială îndeplinită de un om
e) Mască a individului

a) Sinteza particularităţilor psihoindividuale în baza căreia o persoană se deosebește de alta

b) Organizarea însuşirilor psiho-cognitive şi atitudinale ale individului
c) Rolul jucat de un actor
d) Funcţia socială îndeplinită de un om
e) Mască a individului

146. Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii:
a) factori dесlаnşatоri
b) factori de asociere
c) factori favorizanţi
d) factori predispozanţi/de risc
e) factori de menţinere

147. Numiți condițiile de trăire a bolii:

a) O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și nespecifice
(insomnii, astenie, etc)
b) Consecinţe socio-profesionale
c) Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
d) Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
e) Modificări în relațiile cu cei din jur.

148. Pacienţii dependenţi se caracterizează prin faptul că sunt:

a) Manifestă trăsături ale personalităţii narcisiste;
b) Manifestă o atitudine critică;
c) Au teama de a nu fi abandonaţi;
d) Sunt uşor de lezat prin critică;
e) Au o încredere de sine scăzută.

150. Pacienții dependenți:

a) Stimulează hiperprotecţie;
b) Stimulează dominare;
c) Au dificultăţi în asumarea responsabilităţii;
d) Au puține ambiții și pretenții;
e) Sunt ostili.

151. Pacienţii dominatori sunt:

a) Încrezători în sine;
b) Dominanţi şi competitivi;
c) Autoritar-despotici;
d) Cu trăsături de personalitate defensive;
e) Cu trăsături ale personalităţii narcisiste.

152. Pacienții evitanţi se caracterizează prin faptul că sunt:

a) Inhibați;
b) Nesiguri;
c) Submisivi;
d) Flexibili;
e) Pasivi

153. Pacienții evitanţi se caracterizează prin:

a) Manifestă trăsături ale tulburărilor de personalitate evitante şi obsesiv-compulsive.
b) Rigizi, pasivi şi egoişti
c) Ei consideră că au probleme şi conflicte serioase care nu pot fi rezolvate de alte persoane.
d) Nu sunt dispuşi să între în relaţii decât dacă li se oferă o garanţie fermă de acceptare necritică.
e)Comportamentul lor social este stângaci, nesigur şi nonasertiv.
f) Luarea de decizii este evitată, amânată din cauza unei frici insolite de a nu face vreo eroare.
g) Au o mare nevoie de a fi asertivi, dar îi împiedică inhibiţiile şi îndoielile lor.
h) Extrem de perfecţionişti, propriile lor greşeli sunt comparate cu idealuri înalte pe care şi le fixează.
i) Au tendinţa de a se simţi vinovaţi şi de a se autopedepsi.

154. Pacienţii obstructivi se caracterizează prin faptul că:

a) Adeseori creează o distanţă față de ceilalţi;
b) Au o atitudine diplomatică;
c) Simt o lipsă de apreciere din partea celorlalți;
d) Îşi exprimă opoziţia deschis;
e) Abordează o atitudine cinică.

155. Pacienţii obstructivi se caracterizează prin:

a) Ostilitate şi neimplicare;
b) Rebeliune;
c) Neconformarea la normele sociale;
d) Fără tulburări de personalitate;
e) Sunt imprevizibili şi explozivi

156. Pacienții paranoizi se caracterizează prin:

a) Sunt excesiv de seriosi;
b) Sunt critici;
c) Sunt rezervaţi;
d) Lumea li se pare ca fiind ameninţătoare şi ostilă;
e) Stabilesc ușor relații interpersonale.

157. Pacientul este:

a) Persoana care a achitat polița de asigurare
b) Persoana care necesită ajutor medical profesionist
c) Persoana care are timp pentru investigații medicale
d) Persoana care știe ce vrea de la medic
e) Persoana care nu are poliță de asigurare

158. Personalitatea se caracterizează prin următoarele trăsături fundamentale:

a) Stabilitate
b) Integrare
c) Gândire critică
d) Plasticitate
e) Neutralitate afectivă

159. Personalitatea, în general, este caracterizată prin trăsăturile ca:

a) Stabilitate
b) Integrare
c) Gândire critică
d) Plasticitate
e) Neutralitate afectivă

160. Primele semne de bum-out la medici includ:

a) Stres / tensiune psihică / disconfort în preajma pacientului;
b) Refugiu în comportamente nocive
c) Tendințe suicidare
d) Sentimente de pierdere a controlului sau de a fi manipulat de cererile pacientului;
e) Incapacitatea de a fi empatic

161. Prin statutul său, conform lui D. Patrick și G. Scombler, medicul în raport cu pacientul
său are dreptul:
a) Să dețină controlul și monopolul discuțiilor
b) Să examineze pacienții fizic
c) Să ocupe o poziție de autoritate constructivă în relație cu pacientul
d) Să adreseze întrebări incomode
e) Să exploreze cu grijă zonele interioare ale vieții intime și personale ale pacientului

162. Principalele caracteristici ale tulburărilor psihosomatice sunt:

a) Prezenţa de simptome somatice multiple;
b) Modificările apărute sunt ample şi de durată;
c) Simptomele au o desfăşurare cronică;
d) Simptomele sunt simulate;
e) Simptomele sunt de natură psihică.

a) Simptomele au o desfăşurare cronică;

b) Pentru persoana respectivă disconfortul sau durerea sunt reale;
c) Simptomele nu sunt intenţionate (sub control voluntar) sau simulate;
d) Pacienții nu acuză simptome;
e) Simptomele trec rapid.

a) Etiologia sau mecanismele de producere sunt diferite de la un tip de tulburare la altul;

b) Simptomele sunt întâlnite în mod relativ frecvent în populaţie sau în unităţile medicale generale;
c) Simptomele sunt imaginare;
d) Simptomele pot fi simulate;
e) Diagnosticul acestor tulburări este dificil de realizat.

163. Printre măsurile care îi pot ajuta pe medici în caz de adicție, depresie și/sau burn-out se
enumără:
a) Admiterea existenţei problemei acceptarea vulnerabilității sale
b) Explorarea dorinței de vindecare și căutarea căilor de soluționare a problemelor
c) Abținerea de la împărtăşirea problemelor sale familiei, prietenilor, colegilor
d) Abţinerea de la consultaţii fugare ale colegilor, pe hol sau la telefon
e) Adresarea la specialist pentru consiliere și psihoterapie

164. Printre modalităţile de a reacţiona la stările pacientului, se enumără:

a) Ignorarea
b) Minimalizarea
c) Parafrazarea/oglindirea
d) Transferul
e) Completarea

165. Psihanaliza ca și curent științific:

a) Este considerată prima formă de psihoterapie
b) Încurajează verbalizarea gândurilor pacienţilor
c) Are drept scop reorganizarea ireversibilă a personalităţii
d) Presupune conştientizarea evenimentelor intrapsihice
e) Se bazează pe analiza asociațiilor libere, a viselor și fanteziilor clientului/pacientului

166. Psihoterapia cognitiv-comportamentală:

a) Caută să identifice şi să modifice cogniţiile maladaptative, credinţele şi comportamentele
disfuncţionale problematice
b) Postulează ideea că individul se comportă reieşind din situaţiile imediate şi din felul în care
subiectul le interpretează
c) Se adresează unei game variate de tulburări – de la simpla nevroză şi până la tulburările de adicţie
d) Pune accent pe fanteziile și creativitatea clientului
e) Ajută clientul sa achiziţioneze abilităţi prin care sa rezolve problema prezentă ci şi eventualele
probleme similare de viitor

167. Psihoterapia este o:

a) Formă specială de consiliere
b) Abordare individuală a personalității
c) Conversație bazată pe un mod anumit de abordare a clientului/pacientului
d) Modalitate de tratament centrată pe reducerea sau eliminarea unor simptome și tulburări mintale
şi comportamente disfuncţionale
e) Componentă de bază în lucrul psihologului

168. Reflectarea subiectivă a realității obiective este realizată de către:

a) Gândire
b) Memorie
c) Psihic
d) Temperament
e) Percepție

169. Regulile prin care se poate exprima respectul faţă de pacient sunt:
a) Să te prezinţi clar şi să specifici motivul pentru care te afli acolo
b) Să te interesezi cum resimte pacientul situaţia în care se află
c) Să discuţi stând la nivelul pacientului, într-un loc în care poţi fi uşor urmărit, văzut şi auzit
d) Să faci promisiuni că pacienul se va însănătoși atunci când pacientul se lamentează în continuu
e) Să previi pacientul înainte de a face manevre medicale dureroase

170. Rolul de bolnav implică un comportament specific, definit de T. Parson prin:

a) Scutirea de responsabilităţi;
b) Dreptul la ajutor;
c) Obligația de a se justifica;
d) Obligaţia de a considera starea sa indezirabilă şi a coopera pentru vindecare;
e) Obligaţia de a cere ajutor specializat.

171. Sănătatea mintală (după W. Boehm) reprezintă:

a) Posibilitatea de a analiza succesele
b) Un domeniu de medicină preventive
c) Condiția de funcționalitate socială
d) Posibilitatea de a te integra în mediul înconjurător
e) Capacitatea de a formula ipoteze

172. Sănătatea reprezintă:

a) Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
b) Capacitatea de a munci productiv
c) Un stil de viața flexibil
d) Capacitatea gândirii critice
e) Capacitatea de a avea în proporție rezonabilă autonomie personal

173. Semnele clinice de supraoboseală parvenite din activitatea profesională extenuantă sunt:
a) Accentuarea unor probleme de sănătate
b) Uitare, atenţie şi concentrare insuficientă
c) Tulburări ale somnului
d) Depresie
e) Anxietate

174. Sindromul Burn-out la lucrătorii medicali se manifestă primordial prin:

a) Epuizare profesională, lipsa de energie fizică şi psihică
b) Indiferență totală față de succes și realizări profesionale
c) Tendința de evitare sau limitare a contactului cu pacientul
d) Negativism și neîncredere în sine
e) Manifestarea cinismului în relația cu pacientul

175. Specifitatea funcţională, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Consacrare prin examene și concursuri
b) Devotament pentru persoana bolnavă
c) Delimitarea ariei de competență a medicului
d) Pregătire profesională îndelungată
e) Respectarea drepturilor pacientului

176. Starea de anormalitate este:

a) Condiţia apariţiei bolii
b) Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
c) Opusul stării de normalitate
d) Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
e) Orice formă de abatere de la normă

177. Statutul de medic presupune prezența următoarelor valori:

a) Putere
b) Cunoaştere
c) Bunăstare
d) Devotament
e) Eroism

178. Statutul medicului este asociat cu aşa valori ca:

a) Putere
b) Cunoaştere
c) Bunăstare
d) Devotament
e) Eroism

179. Stilul de viață presupune:

a) Decizii, acțiuni și condiții de viață, care afectează sănătatea
b) Condiții precare de trai
c) Particularități familiale, care afectează sănătatea
d) Tradiții și obiceiuri, care afectează sănătatea
e) Un model de explicare a bolii și a sănătății

180. Strategia de comportament cu pacienții dependenți:

a) Oferirea unui mediu cât mai afectuos;
b) Aprecierea dependenței;
c) Oferirea unui mediu suportiv;
d) Feedback-uri pozitive ;
e) Menționarea în permanenţă aspectele care merg bine.

181. Strategia de comportament cu pacienții dominatori:

a) Să-i trateze într-o manieră curtenitoare;
b) Să-i trateze într-o manieră plină de respect;
c) Să-i asculte cu interes;
d) Să se comporte de la egal la egal;
e) Să li se ofere mereu posibilitatea de a face o alegere.

182. Strategia de comportament cu pacienții evitanţi:

a) Răbdare;
b) Înțelegere;
c) Interes faţă de bolnav;
d) Grabă;
e) Fixarea obiectivelor realizabile.

183. Strategia de comportament cu pacienții obstructivi:

a) Autoritar;
b) Abordare tolerantă;
c) Răbdare;
d) Necoercitiv;
e) Să li se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile opinii.

184. Strategia de comportament cu pacienții paranoizi:

a) Comportament curtenitor;
b) Atenție în alegerea cuvintelor;
c) Manifestarea autorității;
d) Oferirea informaţiilor foarte clar;
e) Toleranță.

185. Sub aspect structural–dinamic şi acţional, personalitatea este reprezentată de următoarele

componente:
a) Intelectuală
b) Dinamic-energetică
c) Relațională
d) Proiectivă
e) Instrumentală

186. Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:

a) Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
b) Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la nivelul
supraeului)
c) Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
d) Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de
apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
e) Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict bazal din
рrimа сорilăriе

187. Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial-experienţială sunt:

a) patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
b) asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a pacientului
şi congruenţă
c) anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului,
d) transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
e) ascultarea active

188. Termenul necesar descrierii unei situații în care o tipologie se încadrează în definiția
normalului reprezintă:

189. Tipurile de tulburări psihosomatice includ:

a) Hipocondria;
b) Tulburare de conversie;
c) Tulburare dismorfică corporală;
d) Tulburare somatoformă de tipul durerii persistente;
e) Tulburare psihică.
190. Trăsăturile fundamentale ale personalității:
a) Stabilitate
b) Integrare
c) Plasticitate
d) Determinare
e) Afectivitate

191. Tulburarea somatopsihică vizează:

a) Impactul psihicului asupra sănătății fizice;
b) Tulburare psihică;
c) Impactul provocat de o boală somatică asupra psihicului pacientului;
d) Impactul factorilor stresogeni;
e) Afecțiune a sistemului nervos central.

192. Un anumit aliaj de semne clinice vor forma anumite răspunsuri (reacții) emoționale și
comportamentale posibile la factorii stresogeni ca:
a) Depresia
b) Pesimismul
c) Lipsa încrederii în sine
d) Sindromul burn-out
e) Adicția comportamentală și de substanțe

193. Una din limitele normalității presupune că:

a) Ea este fixistă și deterministă
b) Poate determina rolul funcțional pentru care o persoană există
c) Ea este instabilă și flexibilă
d) Ea poate defini în câte domenii trebuie să fie eficient individul pentru a fi considerat normal
e) Este creativă și material

194. Una dintre cele 3 dimensiuni ale sănătății (după Herzlich) este (una din aceste 3)
a) Stilul de viață
b) Absența bolii
c) Constituția genetică bună
d) Factorii de mediu
e) Starea de echilibru al organismului

195. Universalismul, demonstrat de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Respectarea confidențialității tuturor pacienților
b) Atitudinea obiectivă față de pacient
c) Competența multifuncțională a medicului
d) A trata pe toți pacienții, indiferent de sex, religie, poziție socială etc
e) Dreptul medicului asupra intimității persoanei bolnave

196. Unul din aspectele studierii psihologiei sănătății este:

a) modelele psihologiei sănătății;
b) promovarea cercetării științifice ;
c) impactul tehnologiilor asupra domeniului medical;
d) îmbunătățirea condițiilor de munca a lucrătorilor medicali;
e) identificarea factorilor psiho-sociali

197. Unul dintre criteriile care permite delimitarea de boală este:

a) Capacitatea de autonomie
b) Incapacitatea de autonomie, de dependență a subiectului
c) Incapacitatea de creștere și dezvoltare armonioasă a individului
d) Incapacitatea de creație
e) Înțelegerea abstractă a realității

a) Percepția și înțelegerea corectă a realității

b) Capacitatea de dependență a subiectului
c) Incapacitatea de creștere și dezvoltare armonioasă a individului
d) Înțelegerea abstractă a realității
e) Capacitatea de orientare în timp

a) Capacitatea de învățare eficientă

b) Capacitatea de memorare mecanică
c) Capacitatea de autonomie si de creație
d) Capacitatea de dependență a subiectului
e) Înțelegerea abstractă a realității

198. Unul dintre criteriile sănătății mintale, după A.Elliss și W. Dryden, este:
a) Îmbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă
b) Gândirea critică
c) Dezvoltarea valorilor
d) Lupta cu neajunsurile
e) Dezechilibrul emoțional în cazul apariției unei problem

199. „A fi bolnav” înseamnă:

a) Să te afli în stare de slăbiciune;
b) Să te afli în situaţie de dependenţă;
c) Să manifești reacții de autoapărare;
d) Să resimţi anumite senzaţii de disconfort sau durere;
e) Să prezinți o perspectivă pozitivă a situației.

200. Sănătatea mintală este:

a) Echivalentul cu starea de normalitate psihică
b) Este condiţia esenţială a existenţei persoanei umane.
c) Starea de echilibru interior;
d) Echilibrul dintre persoană şi lume, ca expresie a adaptării;
e) Comportament adecvat orientat între „stimul" şi „scop", sau între „motivaţie" şi „ideal";
f) Gândire coerentă, fluentă, logică; capacitatea de a acţiona pozitiv, de a găsi soluţii adecvate fiecărei
situaţii de viaţă individuală.

201. În relația cu pacientul medicul va manifesta urmîtoarele:

Empatie
Limbaj profesional/medical
Ascultare atentă/activă
Adresarea întrebărilor
Feed-back pozitiv

202. O bună comunicare medic-pacient presupune:

a) Abilitatea de a satisface aşteptările unul altuia.
b) Complianța terapeutică
c) Timp suficient pentru problema pacientului
d) Elemente de transfer și contratransfer pozitiv
e) Respectul reciproc

203. Personalitatea este:

a) Sinteza particularităţilor psihoindividuale în baza căreia o persoană se deosebește de alta
b) Organizarea însuşirilor psiho-cognitive şi atitudinale ale individului
c) Rolul jucat de un actor
d) Funcţia socială îndeplinită de un om
e) Mască a individului

204. Pacientul dificil este cel care:

205. Efectul placebo in relația medic pacient peresupune:

a) dialogul propriu-zis cu medicul are o mare valoare de susținere, suport; convorbirea, în sine fiind
elementul essential

206. Stilurile de inteviu aplicate de către medic în relația cu pacientul presupun:

207. Copmplianța terapeutică a pacientului se datorează:

a) Participarea activă a pacientului
b) Atitudine cooperantă
c) O anume poziţie faţă de propria boală
d) O bună atenţie şi o bună memorie.

208. Printre cauzele noncomplianței pacientului enumerăm:

a) examinarea superficială
b) graba medicului
c) rutina în prescripţie
d) neglijarea aspectelor psihosomatice, recomandările nerealiste sau „perfecţioniste”
e) efectele adverse ale medicaţiilor.

209. Erorile medicale pot fi de următoarele feluri:

a) Farmaceutică
b) De investigație
c) De comunicare
d) De spital
e) Medicamentoasă

210. Erorile medicale se pot produce la nivelele:

a) La nivel de diagnostic
b) La nivel de tratament
c) La nivel de profilaxie și reabilitare

Șef de studii: Bologan Alina, asist. univ.