1.

Starea de anormalitate este:

a) Condiţia apariţiei bolii
b) Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
c) Opusul stării de normalitate
d) Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
e) Orice formă de abatere de la normă

2. După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de suferinţe cuprins în
următoarele grupe de manifestări:
a. Boala distructivă
b. Boala eliberatoare
c. Boala ca profesiune
d. Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
e. Boala ca eșec și pierdere iremediabilă

3. În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
a) Formă particulară de existenţă a materiei vii
b) Abatere de la normă
c) Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
d) Semne, simptome, disfuncţii
e) Regres funcțional

4. Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii:
а) factori dесlаnşatоri
b) factori de asociere
с) factori favorizanţi
d) factori predispozanţi/de
risc е) factori de menţinere

5. Numiți condițiile de trăire a bolii:

a) O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și
nespecifice (insomnii, astenie, etc)
b) Consecinţe socio-profesionale
c) Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
d) Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
e) Modificări în relațiile cu cei din jur.

6. Identificați particularităţile distincte ale bolii

a) Simptomele clinice
b) Existenţa anumitor agenţi saufactori etiologici (саuzali)
c) Fonul psihoemoțional al pacientului
d) Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
e) Atitudinea pacientului față de boala sa

7. Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman

a) Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
b) Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
c) Stadiul de contact cu asistenţa medicală
d) Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
e) Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice

8. Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente:

a) Stările premorbide
b) Etapa bolii propriu-zise
c) Modificări la nivel de personalitate
d) Eventualele stări post-procesuale
e) Infirmităţi manifestate la nivel diferit

9. Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în următoarele dintre paradigme
(teorii, abordări) psihologice de sanogeneză şi patogeneză:
a) Abordarea dinamiс-psihanalitică
b) Abordarea umanist-existenţial-experienţială
c) Abordarea dualistă
d) Abordarea sistemică
e) Abordarea cognitiv-comportamentală

10. Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:

a) Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
b) Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la
nivelul supraeului)
c) Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
d) Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de
apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
e) Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict
bazal din рrimа сорilăriе

11. Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial-experienţială sunt:

a) patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
b) asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a
pacientului şi congruenţă
c) anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului,
d) transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
e) ascultarea activă

12. Paradigma cognitiv-comportamentală este fundamentată de câteva principii ca:

a) Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptive învăţate
b) Problemele psihice susţinute de cogniţii disfuncţionale
c) Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele generice şi cele de mediu
d) Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentul dezadaptiv este modificarea
cogniţiilor disfuncţionale
e) Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi ușor identificate şi schimbate de
către psihoterapeut

13. D.p.v. istoric, principalele modele de explicare a bolii sunt:

a) Modelul biologic
b) Modelul biopsihosocial
c) Modelul dinamic
d) Modelul psihosomatic
e) Modelul umanist

14. Modelul terapeutic cognitiv- comportamental ABCDE, presupune:

a) A. Evenimentul activator: situaţii obiective, gânduri, emoţii, evenimente, amintiri etc.
b) B. Convingerile persoanei care se interpun între evenimentul activator şi consecinţele
comportamentale
 c) C. Consecinţele procesării cognitive a elementului activator, şi anume: răspunsuri
comportamentale, biologice şi fiziologice
d) D. Restructurarea cogniţilor disfuncţionale şi iraţionale
e) E. Asimilarea cogniţiilor induse de terapeut

15. Enumerați semnificaţiile distincte ale durerii:

a) Biologică
b) Psihologică
c) Semiologică
d) Funcțională
e) Patogenetică

16. Durerea este:

a) O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
b) O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
c) O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
d) Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
e) Conotație afectivă indispensabilă organismului viu

17. In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:

a) Tipul hipoexcitabil
b) Tipul hiperexcitabil
c) Tetanic
d) Patic
e) Ciclotimic

18. Pentru combaterea durerii fiziologice se poate interveni prin:

a) Împiedicarea formării influxului nervos, în terminaţiile senzitive,
b) Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive,
c) Împiedicarea analizei influxului nervos la nivelul centrilor de integrare,
d) Împiedicarea perceperii durerii la nivelul centrilor de integrare,
e) Împiedicarea dispersiei influxului nervos prin fibrele senzitive.

19. (M) Caracterele clinice ale durerii (indiferent de titlul sau cauza ei) sunt:
a) Topografia durerii: localizarea si iradierea;
b) Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung;
c) Cantitatea si intensitatea durerii;
d) Tipul de reacție al bolnavului la durere;
e) Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparată;

20. Liniștirea durerii poate fi obținută prin:

a) Preparate antinevralgice
b) Administrarea substanțelor placebo
c) Psihoterapia
d) Acupunctură
e) Permutarea focarului de durere

21. Care dinre enunțurile de mai jos alcătuiesc reprezentări despre rolul social al medicului?
a) Medicul este personajul care posedă cunoaşterea, facultatea de a vindeca
b) Medicul este reprezentantul lui Dumnezeu
c) Medicul este o autoritate luminoasă şi asigurătoare
d) Medicul este obligat să-și sacrifice viața pentru binele pacientului
e) Medicul este cel care îşi vinde arta

22. Statutul medicului este asociat cu aşa valori ca:

a) Putere
 b) Cunoaştere
c) Bunăstare
d) Devotament
e) Eroism

23. În relația cu pacientul aşteptările medicului ţin, în primul rând:

a) De vârsta sa
b) De temperamentul său
c) De valorile sale
d) De caracterul pacientului
e) De așteptările pacientului

24. Regulile prin care se poate exprima respectul faţă de pacient sunt:
a) Să te prezinţi clar şi să specifici motivul pentru care te afli acolo
b) Să te interesezi cum resimte pacientul situaţia în care se află
c) Să discuţi stând la nivelul pacientului, într-un loc în care poţi fi uşor urmărit, văzut şi auzit
d) Să faci promisiuni că pacienul se va însănătoși atunci când pacientul se lamentează în continuu
e) Să previi pacientul înainte de a face manevre medicale dureroase

25. Autenticitatea este una din calitățile terapeutice necesare unui medic, care presupune:
a) Abordarea individualizată a pacientului
b) A nu pretinde că eşti altcineva și a reacţiona promt atunci când pacienţii pun întrebări care
depăşesc aria cunoştinţelor profesionale ale medicului
c) Negocierea unui plan pentru viitor care să fie bazat pe competența profesională a medicului
d) Demonstrarea interesului faţă de pacient ca persoană
e) Păstrarea factorului uman în comunicarea cu pacientul, prin lucruri hazlii sau triste
împărtășite cu pacientul

26. Modalitatea de a manifesta empatie într-o consultaţie presupune:

a) Să obţinem o conversaţie în care să existe reciprocitate (dialog)
b) Să înţelegem exact ceea ce spune pacientul şi să îi facem cunoscut faptul că am înţeles
c) Să păstrăm confidențialitatea
d) Să dezvoltăm şi să folosim un vocabular compus din cuvinte descriptive
e) Să acordăm atenţie comunicării nonverbale, în special paralingvisticii

27. Competenţa tehnică, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Delimitarea ariei de competență a medicului
b) Pregătire profesională îndelungată
c) Atitudinea obiectivă față de pacient
d) Respectarea drepturilor pacientului
e) Devotament pentru persoana bolnavă

28. Universalismul, demonstrat de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Respectarea confidențialității tuturor pacienților
b) Atitudinea obiectivă față de pacient
c) Competența multifuncțională a medicului
d) A trata pe toți pacienții, indiferent de sex, religie, poziție socială etc
e) Dreptul medicului asupra intimității persoanei bolnave

29. Specifitatea funcţională, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Consacrare prin examene și concursuri
b) Devotament pentru persoana bolnavă
c) Delimitarea ariei de competență a medicului
d) Pregătire profesională îndelungată
e) Respectarea drepturilor pacientului

30. Neutralitatea afectivă, demonstrată de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

 a) Delimitarea ariei de competență a medicului
b) Limitarea implicării emoționale în relația cu pacientul
c) Nonimplicarea implicării emoționale în relația cu pacientul
d) Respectarea confidențialității
e) Dreptul medicului asupra intimității persoanei bolnave

31. Altruismul demonstrat de către medic în relația cu pacientul înseamnă:

a) Empatia demonstrată în relația cu pacientul
b) Orientarea spre bunăstarea pacientului
c) Respectarea confidențialității în relația cu pacientul
d) Atitudinea neutrală pentru poziția socială a pacienului
e) Atitudinea obiectivă față de pacient

32. După I. Iamandescu calităţile terapeutice necesare unui medic includ:

a) Respectul
b) Autenticitatea
c) Gândirea pozitiva
d) Empatia
e) Integritatea

33. În opinia psihiatrilor francezi Delay şi Pichot publicul cere medicilor următoarele dintre calităţi:
a) Conştiinţă profesională
b) Devotament
c) Abilități de diagnostic corect
d) Cunoştinţe ştiinţifice temeinice
e) Simțul umorului

34. Printre modalităţile de a reacţiona la stările pacientului, se enumără:

a) Ignorarea
b) Minimalizarea
c) Parafrazarea/oglindirea
d) Transferul
e) Completarea

35. Printre măsurile care îi pot ajuta pe medici în caz de adicție, depresie și/sau burn-out se enumără:
a) Admiterea existenţei problemei acceptarea vulnerabilității sale
b) Explorarea dorinței de vindecare și căutarea căilor de soluționare a problemelor
c) Abținerea de la împărtăşirea problemelor sale familiei, prietenilor, colegilor
d) Abţinerea de la consultaţii fugare ale colegilor, pe hol sau la telefon
e) Adresarea la specialist pentru consiliere și psihoterapie

36. În funcție de comportamenul față de bolnav, în literatura de specialitate sunt descrise următoarele
tipuri de medici:
a) Demonstrativ
b) Autoritar
c) Neutral
d) Depresiv
e) Schizoid

37. Alegerea corectă și deliberată a profesiei de medic presupune:

a) Alegerea făcută în corespundere cu cerințele societății
b) Perceperea profesiei ca destin
c) Alegerea făcută în corespundere cu motivele de creștere în carieră și statut
d) Prezența dorinței primordiale de a ajuta pe alți oameni
e) Prezența dorinței primordiale pentru succes social
 38. Pregătirea profesională temeinică a medicului presupune:
a) În primul rând prezența abilităților de comunicare eficientă
b) Diverse posibilități de formare profesională continuă
c) Prezența competențelor profesionale necesare
d) Absolvirea unei specialități și încadrarea în câmpul muncii
e) Carieră reușită în domeniu

39. Abilitatea medicului de a înțelege clar scopul activității și metodele de realizare presupune:
a) Adoptarea comportamentului de lider în relația cu pacientul;
b) Demonstrarea unui time management eficient în activitatea sa;
c) Organizarea și realizarea eficientă a muncii sale;
d) Demonstrarea atiudinii individuale față de fiecare pacient;
e) Fixarea scopului și urmărirea cu perseverență a realizării lui.

40. Conform anumitor studii, cele mai frecvente plângeri ale pacienţilor relatează despre:
a) Competenţe tehnice precare a medicului.
b) Lipsa de respect din partea medicului
c) Comunicare deficientă cu medicul
d) Nerespectarea regimului de lucru din partea medicului
e) Nerespecarea confidențialiății din partea medicului

41. Consiliul European de Acreditare în Învăţământul medical recomandă medicilor să-şi dezvolte
următoarele abilităţi de comunicare:
a) Ascultarea activă
b) Elucidarea informaţiilor prin diferite întrebări de tip deschis şi închis
c) Oferirea de informaţii utilizând metode eficiente de explicare
d) Respectul pentru deciziile pacientului
e) Primirea deciziilor în baza acordului cu pacientul şi preferinţele sale

42. O comunicare bună dintre medic şi pacient presupune următoarele elemente de bază:
a) Abilitatea de a satisface aşteptările unul altuia.
b) Complianța terapeutică
c) Timp suficient pentru problema pacientului
d) Elemente de transfer și contratransfer pozitiv
e) Respectul reciproc

43. Cele mai imporante aspecte ale competenței terapeutice sunt:

a) Nivelul de competenţă certificat prin documentele de absolvire a studiilor;
b) Criteriul practicii terapeutice;
c) Criteriul experienţei terapeutice;
d) Gradele și titlurile obținute;
e) Numărul de pacienţi (clienţi) trataţi cu rezultat pozitiv.

44. Un anumit aliaj de semne clinice vor forma anumite răspunsuri (reacții) emoționale și
comportamentale posibile la factorii stresogeni ca:
a) Depresia
b) Pesimismul
c) Lipsa încrederii în sine
d) Sindromul burn-out
e) Adicția comportamentală și de substanțe

45. Depresia la medici se manifestă primordial prin:

a) Pierderea interesului pentru viață și activitate
b) Indiferență față de succes și realizări profesionale
c) Izolare de ceilalți
d) Negativism și neîncredere în sine
 e) Manifestarea cinismului în relația cu pacientul

46. Sindromul Burn-out la medici se manifestă primordial prin:

a) Epuizare profesională, lipsa de energie fizică şi psihică
b) Indiferență totală față de succes și realizări profesionale
f) Tendința de evitare sau limitare a contactului cu pacientul
c) Negativism și neîncredere în sine
d) Manifestarea cinismului în relația cu pacientul

47. Cele mai vulnerabile la „burn-out” sunt persoanele caracterizate prin:

a) Locus de control extern
b) Nivel ridicat de implicare și responsabilitate
c) Perfecționism,
d) Hiperperseverență
e) Nivel ridicat de inteligență emoțională

48. Primele semne de bum-out la medici includ:

a) Stres / tensiune psihică / disconfort în preajma pacientului;
b) Refugiu în comportamente nocive
c) Tendințe suicidare
d) Sentimente de pierdere a controlului sau de a fi manipulat de cererile pacientului;
e) Incapacitatea de a fi empatic

49. Adicţia se distinge prin:

a) Dependenţă fizică şi psihică față de anumite substanţe sau activităţi
b) Manifestarea sindromul de abstinenţă
c) Manifestarea sindromului de inhibiție totală
d) Tulburări fiziologice și/sau psihologice intense la întreruperea legăturii și factorul de
dependență
e) Stări de nevrozitate, anxietate și/sau agresivitate sporită

50. Medicii cu adicție de obicei:

a) Au un nivel ridicat de informare
b) Au dificulăți legate de schimbarea rolului din medic în pacient
c) Se autoevaluează şi se tratează
d) Au tendinţa de a dicta planul de tratament pe care-l vor urma
e) Nu solicită tratament special

51. Din punct de vedere psihologic, adicţia poate fi văzută ca:

a) Modalitate de a scăpa de sarcinile vieţii
b) Soluţie pentru ca persoana să se simtă mai bine
c) Excesul în funcţionarea într-o anumită directive
d) Scuză bună pentru neasumarea responsabilităţii
e) Scuză bună penru eșecurile din viața personală și profesională

52. Dintre semnele comportamentale ale medicului cu adicție fac parte:

a) Abuzul de medicamente şi alte substanţe, de suplimente nutritive
b) Întârzierile sau absenţele de la muncă
c) Izolarea de ceilalți
d) Greşelile profesionale frecvente
e) Atutudine critică față de alţii, depersonalizarea pacienţilor

53. În plan individual, pentru contracararea sindromului Burn-out, persoana ar putea aplica
următoarele recomandări:
a) Să-și recunoască simptomele de burnout prin ascultarea propriului corp
b) Să-și pună scopuri realiste și realizabile în timp
c) Să preia control asupra tuturor aspectelor din viața sa
d) Să găsească timp pentru sport, plimbări, ieşiri cu familia/prietenii în natură, etc
e) Să gândească pozitiv şi șă învețe să se relaxeze fizic şi psihic

54. Noțiunea contemporană a personalității presupune:

a) Sinteza particularităţilor psihoindividuale în baza căreia o persoană se deosebește de alta
b) Organizarea însuşirilor psiho-cognitive şi atitudinale ale individului
c) Rolul jucat de un actor
d) Funcţia socială îndeplinită de un om
e) Mască a individului

55. Printre factorii de vulnerabilitate a personalității se pot număra:

a) Tipul de temperament și caracter al personalităţii
b) Stadiile de dezvoltare a personalităţii
c) Condițiile de trai a personalității
d) Modalităţile inadecvate de trăire a unor experienţe de viaţă mai vechi sau mai noi
e) Modalitățile ineficiente de adaptare la solicitările în permanentă schimbare din mediul social

56. Dinamica actuală a personalităţii se află în relație directă cu:

a) Caracterul personalității
b) Schimbările care se produc în procesul interacţiunii cu condiţiile concrete de mediu
c) Nivelul de aspirații a personalității
d) Cerințele societății față de personalitate
e) Nivelul de inteligență generală a personalității

57. Personalitatea în general, este caracterizată prin trăsăturile ca:

a) Stabilitate
b) Integrare
c) Gândire critică
d) Plasticitate
e) Neutralitate afectivă

58. Conceptul de autoactualizare este:

a) Reprezentat de persoanele care și-au satisfacut în mod acceptabil trebuințele bazale
b) Reprezentat prin modele ideale ale dezvoltarii complete ale potențialului uman
c) Trebuință de a se dezvolta în plan social și profesional
d) Motivatie de creștere care se găseste în interiorul fiecărei persoane
e) Reprezentat prin persoana antrenată într-o spirală ascendentă a autoperfecționării

59. Metamotivația mai poate fi definită prin următorii termeni:

a) Metatrebuințe
b) Trebuințe bazale
c) Valori-b
d) Valori-d
e) Valori-m

60. Exemple de metatrebuințe sunt:

a) Adevar
b) Bunătate
c) Frumusețe
d) Comunicare
e) Suficiența de sine

61. Dintre caracteristicile definitorii ale personalității autoactualizante fac parte:

a) Rezistența la influențele mediului cultural imediat
b) Spontaneitate, simplitate, naturalețe
c) Relații interpersonale echilibrate
 d) Centrarea pe sine și pe trăirile sale
e) Perceperea superioară a realității

62. Drept premize pentru autoactualizarea personalității pot fi:

a) Mai mare acceptare de sine, a celorlalți și a naturii
b) Centrarea pe sine și pe trăirile sale
c) Creșterea independenței și a intimității
d) Reacții emoționale profunde de exaltare
e) Creativitate sporită

63. Creşterea standardului de viaţă presupune

și: a)Sporirea ratei de comportamente adictive
b)Supaalimentație
c) Supramedi cație
d) Creșerea ponderii sedentarismului
e)Creșterea posibilităților de manipulare cu opinia publică

64. Variabilele generale ale sănătăţii şi bolii în ceea ce priveşte cauzele de deces în ţările dezvoltate
sunt:
a) Factorii de ordin biologic
b) Factorii de mediu
c) Stilul de viaţă
d) Asistența socială
e) Asistenţa medicală

65. Criza de valori în societatea contemporană:

a) Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile cu un profit economic scăzut
b) Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile de consum
c) Afectează cei mai mulţi oameni din păturile de jos ale societății
d) Generează deprinderi de viaţă de a face faţă stresului
e) Sporește tendința persoanei de a-şi rezolva propriile probleme

66. Bolile contemporane cu aspect de patologie cronică degenerativă sunt:

a) Maladiile metabolice
b) Neoplaziile maligne
c) Bolile sferei digestive
d) Bolile infecțioase
e) Bolile sferei respiratorii

67. Dimensiunile calității vieţii, care vizeaza în mod direct sănătatea şi boala, sunt:
a) fizică/somatică
b) Dimensiunea psihică
c) Dimensiunea socială și economică
d) Dimensiunea cultural-spirituală
e) Dimensiunea cognitivă

68. Conceptul de suport social presupune:

a) Ajutor social și psihologic
b) Rezultatul de protecţie în raport cu factorii stresori
c) Împărtaşirea problemelor şi trăirilor cu ceilalţi
d) Feedbackul pozitiv în relaţiile interpersonale
e) Zona de confort a persoanei

69. Dimensiunile suportului social sunt:

a) Suportul emoţional
b) Suportul informaţional
c) Suportul dinamic
d) Suportul prin valorizare
e) Suportul instrumental/material

70. Drept surse de suport social pot fi:

a) Microgrupul de prieteni
b) Microgrupul socioprofesional
c) Cariera și traseul profesional
d) Grupurile de apartenenţă (de ex., biserica, clubul s.a.)
e) Specialiştii care furnizează servicii de îngrijire a sănătăţii

71. Psihoigienizarea presupune

a) Un ansamblu de măsuri destinate menţinerii şi promovării stării de confort.
b) Un ansamblu de măsuri destinate menţinerii şi promovării stării de sănătate
c) Durată de realizare strict determinată
d) Un set standard de măsuri aplicate pacientului
e) Modificarea statusului și rolului social al pacientului

72. Acţiunile realizate prin psihoigienizare au orientare:

a) Centrifugă
b) Cu tendință centrală
c) Centripetă
d) Multicentrică
e) Dinamică

73. Psihoprofilaxia este:

a) Ansamblu de măsuri şi mijloace destinate menţinerii stării de sănătate
b) Ansamblul de măsuri destinate prevenirii apariţiei unei tulburări psihice
c) Ansamblul de măsuri destinate împiedicării evoluţiei defavorabile a tulburărilor depistate
d) Ansamblu de măsuri şi mijloace destinate promovării stării de sănătate
e) Ansamblu de măsuri şi mijloace care au drept scop conştientizarea suferinţelor psihice şi acceptarea
acestora

74. Modelul psihoprofilactic presupune următoarele etape:

a) Psihoprofilaxia primară
b) Psihoprofilaxia secundară
c) Psihoprofilaxia terţiară
d) Psihoprofilaxia intermediară
e) Psihoprofilaxia finală

75. Psihoprofilaxia primară se orientează preponderent pe:

a) Identificarea eficacității și oportunității măsurilor terapeutice
b) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice
c) Acţiunile complexe de reabilitare cu caracter sociocultural
d) Prevenirea dezadaptării individului sau a dependenţei lui de tulburarea psihică
e) Readaptarea şi resocializarea individului, prin psihoterapie şi ergoterapie, pregătind individul pentru
a face faţă vieţii sociale

76. Psihoprofilaxia secundară are drept scop:

a) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice,
b) Acţiunile complexe de reabilitare cu caracter sociocultural
c) Scăderea manifestărilor şi evoluţiei tulburărilor psihice
d) Prevenirea dezadaptării individului sau a dependenţei lui de tulburarea psihică
e) Readaptarea şi resocializarea individului, prin psihoterapie şi ergoterapie, pregătind individul
pentru a face faţă vieţii sociale

77. Psihoprofilaxia terțială se axează pe:

a) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice
b) Acţiunile complexe de reabilitare cu caracter sociocultural
c) Identificarea eficacității și oportunității măsurilor terapeutice
d) Prevenirea dezadaptării individului sau a dependenţei lui de tulburarea psihică
e) Readaptarea şi resocializarea individului, prin psihoterapie şi ergoterapie, pregătind individul
pentru a face faţă vieţii sociale

78. Alegeți elementele componente ale activităţilor de prevenire, recuperare și promovare a sănătăţii:
a) Dinamic
b) Cognitiv
c) Emoţional
d) Comportamental
e) Retrospectiv

79. Teoria difuzării informaţiei şi comunicării după C. Rogers, presupune că mesajele despre sănătate
devin eficiente dacă ele sunt:
a) Pervazive
b) Populare
c) Pozitive
d) Personale
e) Participative

80. Teoria difuzării informaţiei şi comunicării după C. Rogers, presupune că mesajele despre sănătate
devin eficiente dacă ele sunt:
a) Pasionante
b) Practice
c) Persuasive
d) Permanente
e) Profitabile

81. Alegeți tipurile principale de modele de educaţie a personalităţii umane în domeniul sănătăţii
mintale:
a) Modelul medico-moral,
b) Modelul medico-psihiatric
c) Modelul medico-profilactic
d) Modelul medico-cultural
e) Modelul medico-social

82. Modelul medico-moral de educație a personalității umane insistă pe:

a) Sănătatea mintală în raport cu boala psihică.
b) Igiena generală aplicate la boala psihică
c) Principiile medicinei profilactice
d) Aspectele morale ale sănătăţii mintale şi ale formării personalităţii.
e) Direcţia formării şi dezvoltării stării de sănătate mintală a individului, comunității și a
societății cu instituţiile sale

83. Modelul medico-psihiatric de educație a personalității umane consideră:

a) Sănătatea mintală în raport cu boala psihică
b) Igiena generală aplicată la boala psihică
c) Educaţia sănătăţii se face după principiile medicinei preventive
d) Aspectele morale ale sănătăţii mintale şi ale formării personalităţii
e) Principiile medicinei profilactice

84. Modelul medico-social este exprimat de principiile igienei mintale și este orientat spre:
a) Sănătatea mintală în raport cu boala psihică.
b) Direcţia formării şi dezvoltării stării de sănătate mintală a individului, comunității și a
societății cu instituţiile sale
c) Aspectele morale ale sănătăţii mintale şi ale formării personalităţii.
d) Igiena generală aplicate la boala psihică
e) Educaţia sănătăţii se face după principiile medicinei profilactice

85. Funcțiile igienei mintale individuale este de a:

a) Cultiva echilibrul sufletesc prin măsurile de psihoprofilaxie a bolilor psihice
b) Proteja starea de sănătate mintală a individului
c) Controla eficiența programelor de promovare a sănătății
d) Promova factorii de sanogeneză și a da recomandări pentru ameliorarea vieţii
e) Planifica activitatea şi de a da o normă psihosocială potrivit conduitelor umane

86. Igiena mintală individuală se realizează primordial prin:

a) Menţinerea raportului constant dintre echilibrul mintal şi fiziologic al individului
b) Respectarea odihnei, a somnului de noapte, evitarea abuzului de medicamente, a
sedentarismului etc.
c) Evitarea și/sau prelucrarea psihologică a evenimentelor psihotraumatizante ale vieţii, a
eşecurilor, a conflictelor etc.
d) Depistarea timpurie a tulburărilor mintale şi instituirea măsurilor adecvate de combatere a
acestora;
e) Studiul complex al factorilor etiologici ai bolilor mintale, precum şi al mecanismelor de acţiune a
acestora

87. Igiena mintală colectivă se realizează primordial prin:

a) Menţinerea, dezvoltarea şi perfecţionarea stării de sănătate mintală a grupelor social-umane
b) Prevenirea situaţiilor generatoare de conflict, panică, dezordine socială din cadrul grupului
social
c) Instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie în masă a factorilor care pot perturba starea de
sănătate mintală a grupului
d) Menţinerea raportului constant dintre echilibrul mintal şi cel fiziologic
e) Evitarea și/sau prelucrarea psihologică a evenimentelor psihotraumatizante ale vieţii, a
eşecurilor, a conflictelor din cadrul grupului etc.

88. Metodele de lucru a igienei mintale sunt:

f) Metode de evaluare a stării de sănătate mintală
g) Metode de influenţare a sănătăţii mintale
h) Metode psihoprofilactice de menținere a sănătății mintale
i) Metode de evaluare a factorilor și condițiilor de viață
j) Metode de activizare a mecanismelor de apărare a personalității

89. Etapele de realizare a igienei mintale sunt:

a) Măsuri psihoprofilactice ce acţionează asupra cauzelor prin profilaxia medico-socială și
psihoindividuală;
b) Intervenţia la etapa terapeutică
c) Educația moral-spirituală a individului
d) Ameliorarea condițiilor de trai a persoanelor
e) Postintervenția

90. Psihoterapia este o:

a) Formă specială de consiliere
b) Abordare individuală a personalității
c) Conversație bazată pe un mod anumit de abordare a clientului/pacientului
 d) Modalitate de tratament centrată pe reducerea sau eliminarea unor simptome și tulburări
mintale şi comportamente disfuncţionale
e) Componentă de bază în lucrul psihologului

91. Cel mai important element în psihoterapie este:

a) Valorile clientului/pacientului
b) Relația terapeutică
c) Personalitatea clientului/pacientului
d) Dorințele clientului/pacientului
e) Competența profesională a terapeutului

92. În dependență de numărul de persoane implicate, psihoterapia poate fi practicată în următoarele

dintre forme:
a) Terapia de grup
b) Terapia de familie
c) Terapia de scurtă durată
d) Terapia individuală
e) Terapia suportivă

93. Psihanaliza:
a) Este considerată prima formă de psihoterapie
b) Încurajează verbalizarea gândurilor pacienţilor
c) Are drept scop reorganizarea ireversibilă a personalităţii
d) Presupune conştientizarea evenimentelor intrapsihice
e) Se bazează pe analiza asociațiilor libere, a viselor și fanteziilor clientului/pacientului

94.. Psihoterapia cognitiv-comportamentală:

a) Caută să identifice şi să modifice cogniţiile maladaptative, credinţele şi comportamentele
disfuncţionale problematice
b) Postulează ideea că individul se comportă reieşind din situaţiile imediate şi din felul în care
subiectul le interpretează
c) Se adresează unei game variate de tulburări – de la simpla nevroză şi până la tulburările de
adicţie
d) Pune accent pe fanteziile și creativitatea clientului
e) Ajută clientul sa achiziţioneze abilităţi prin care sa rezolve problema prezentă ci şi eventualele
probleme similare de viitor

95. . Psihoterapia suportivă este o formă de psihoterapie care:

a) Presupune conştientizarea evenimentelor intrapsihice
b) Se bazează pe analiza asociațiilor libere, a viselor și fanteziilor clientului/pacientului
c) Postulează ideea că individul se comportă reieşind din experiența și principiile de viață
d) Caută să identifice şi să modifice cogniţiile maladaptative, credinţele şi comportamentele
disfuncţionale
e) Se adresează bolnavilor cu vulnerabilităţi serioase fizice ori psihice

96. Consilierea psihologică este o:

a) Relaţie de colaborare între consilier şi cel consiliat
b) Relație duală, individuală
c) Intervenție suportivă creând un cadru în care clientul îşi poate exprima emoţiile, conflictele
d) Intervenţie de durată scurtă sau medie
e) Intervenție care se centrează pe situaţiile prezentului şi nu pe trecut
 97. Particularitățile consilierii psihologice sunt următoarele:
a) Presupune prevenţia unor comportamente neadaptative şi învatarea unor strategii care vor
facilita o adaptare mai eficientă la situaţiile de viaţă
b) Integrează şi aplică principii şi strategii specifice mai multor orientări teoretice în funcţie de
client
c) Se orientează către optimizarea capacităţilor de comunicare, luare de decizii etc.
d) Se orientează către comportamentele problematice ale clientului
e) Vizează reorganizarea și schimbarea în dinamică a personalității

98. Care sunt tipurile de iatrogenii?

a) Farmaceutică
b) De investigație
c) De comunicare
d) De spital
e) Medicamentoasă

99. Care sunt principalele cauze de producere a iatrogeniilor?

a) Pacientul
b) Medicamentele
c) Instrumentele/aparatajul chirurgical
d) Diagnosticul incorect
e) Familia pacientului

100.Cine este responsabil de producerea iatrogeniilor?

a) Clinica/spitalul
b) Infirmiera
c) Medicul
d) Asistenta medicală
e) Pacientul

101.Ce alte tipuri de erori medicale cunoașteți?

a) Culpa medicală
b) Neglijența
c) Malpraxisul
d) Iatrogeniile
e) Indiferența profesională

102.Ce măsuri le considerați importante pentru a reduce numărul de iatrogenii medicamentoase?

a) Limitarea accesului „liber” la medicamente
b) Încurajarea pacienților de a merge la medic și mai apoi de a administra pastile
c) Ieftinirea preparatelor medicamentoase
d) Atitudine precară privind publicitatea produselor medicamentoase
e) Scumpirea preparatelor medicamentoase.

103.Care sunt principalele cauze de producere a iatrogeniilor de spital?

a) Igiena precară
b) Regimul de lucru și activitate ale spitalului
c) Numărul mare de pacienți într-un salon
d) Distanța mare de casa/locuința pacientului
e) Izolarea sau neglijarea pacientului

104.Care din strategiile indicate mai jos, contribuie la prevenirea iatrogeniilor psihice?
a) Ascultarea activă
b) Încurajările
c) Lipsa de timp
 d) Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare
e) Indiferența

105.Care sunt cauzele ce condiționează și încurajează automedicația?

a) Medicamentele ieftine
b) Pierderea încrederii în medici și medicină
c) Accesul liber la preparatele medicamentoase
d) Reclamele TV
e) Numărul mare de farmacii

106.Care ar fi strategiile de prevenire a iatrogeniilor de spital?

a) Umanizarea spitalelor
b) Respectarea igienei
c) Numărul limitat de persoane într-un salon
d) De a sta în spital cu familia sa (a pacientului)
e) De a merge acasă în fiecare seară

107. Care din parametrii de mai jos, asigură funcționarea armonioasă a relațiilor interpersonale?
a. Direct și Formativ
b. Economic și Juridic
c. Conștient
d. Etic și Psihologic
e. Politic

108. Sursele unui diagnostic eronat pot fi:

a) Boala
b) Infirmiera
c) Familia
d) Medicul
e) Bolnavul

109.Ce reguli trebuie să respecte medicul în momentul efectuării examenului fizic?

a) Să evite comentariile critice privind semnele de pe corpul pacientului
b) Să-i comunice pacientului ce acțiuni/manipulări planifică să facă
c) Să-l dezbrace pe pacient
d) Să-i facă observații cu privire la vestimentația pe care o are pacientul
e) Să manifeste interes pentru trăirile/senzațiile pacientului din timpul examinării fizice

110.Care din aspectele de mai jos se referă la comunicarea deficientă dintre medic și pacient?
a) Atitudinea profesională
b) Neîncrederea în medic
c) Stilurile de interviu
d) Receptivitatea medicului și a pacientului
e) Viziunea pacientului despre boala sa

111. Comportamentul persoanelor bolnave se deosebeşte prin:

a) Schimbări de ordin relational;
b) Scad mijloacele materiale, ceea ce antrenează modificări în conduita familiei;
c) Se limitează contactele cu prietenii;
d) Se dereglează raporturile conjugale;
e) Se modifică nivelul autoaprecierii.

112. Narcisismul persoanelor bolnave se manifestă prin:

a) Exaltarea sentimentului propriei sale valori;
b) Manifestarea grijei față de alții;
c) Predominarea excesivă a agresivității;
d) Lipsa încrederii în sine;
e) Dereglarea relațiilor profesionale.

113. Rolul de bolnav implică un comportament specific, definit de T. Parson prin:

a) Scutirea de responsabilităţi;
b) Dreptul la ajutor;
c) Obligația de a se justifica;
d) Obligaţia de a considera starea sa indezirabilă şi a coopera pentru vindecare;
e) Obligaţia de a cere ajutor specializat.

114. Strategia de comportament cu pacienții dominatori:

a) Să-i trateze într-o manieră curtenitoare;
b) Să-i trateze într-o manieră plină de respect;
c) Să-i asculte cu interes;
d) Să se comporte de la egal la egal;
e) Să li se ofere mereu posibilitatea de a face o alegere.

115. Strategia de comportament cu pacienții paranoizi:

a) Comportament curtenitor;
b) Atenție în alegerea cuvintelor;
c) Manifestarea autorității;
d) Oferirea informaţiilor foarte clar;
e) Toleranță.

116. Strategia de comportament cu pacienții obstructivi:

a) Autoritar;
b) Abordare tolerantă;
c) Răbdare;
d) Necoercitiv;
e) Să li se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile opinii.

117. Strategia de comportament cu pacienții evitanţi:

a) Răbdare;
b) Înțelegere;
c) Interes faţă de bolnav;
d) Grabă;
e) Fixarea obiectivelor realizabile.

118. Pacienţii dependenţi se caracterizează prin faptul că:

a) Manifestă trăsături ale personalităţii narcisiste;
b) Manifestă o atitudine critică;
c) Au teama de a nu fi abandonaţi;
d) Sunt uşor de lezat prin critică;
e) Au o încredere de sine scăzută.

119. Strategia de comportament cu pacienții dependenți:

 a) Oferirea unui mediu cât mai afectuos;
b) Aprecierea dependenței;
c) Oferirea unui mediu suportiv;
d) Feedback-uri pozitive ;
e) Menționarea în permanenţă aspectele care merg bine.

120. Principalele caracteristici ale tulburărilor psihosomatice sunt:

a) Prezenţa de simptome somatice multiple;
b) Modificările apărute sunt ample şi de durată;
c) Simptomele au o desfăşurare cronică;
d) Simptomele sunt simulate;
e) Simptomele sunt de natură psihică.

121. Principalele caracteristici ale tulburărilor psihosomatice sunt:

a) Simptomele au o desfăşurare cronică;
b) Pentru persoana respectivă disconfortul sau durerea sunt reale;
c) Simptomele nu sunt intenţionate (sub control voluntar) sau simulate;
d) Pacienții nu acuză simptome;
e) Simptomele trec rapid.

122. Principalele caracteristici ale tulburărilor psihosomatice sunt:

a) Etiologia sau mecanismele de producere sunt diferite de la un tip de tulburare la altul;
b) Simptomele sunt întâlnite în mod relativ frecvent în populaţie sau în unităţile
medicale generale;
c) Simptomele sunt imaginare;
d) Simptomele pot fi simulate;
e) Diagnosticul acestor tulburări este dificil de realizat.

123. Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt:

a) Aspiraţii nerealizate;
b) Depresia;
c) Decepțiuni;
d) Nemulţumiri;
e) Contrarietăţi.

124. Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt:

a) Autoaprecierea;
b) Situații conflictuale;
c) Sentimente de culpabilitate;
d) Complexe de inferioritate şi superioritate;
e) Superstițiile.

125. Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt:

a) Dificultăți profesionale;
b) Workaholism;
c) Conflicte refulate;
d) Frustrări;
e) Temperament coleric.

126. Acuzele bolnavului psihosomatic:

a) Numeroase vizite la mulți medici;
b) Durerea „din creștet până în tălpi”;
c) Senzaţii de arsură;
d) Senzaţii de tensiune, junghi;
e) Febră.

127. Acuzele bolnavului psihosomatic pot include:

a) Stare somatic bună;
b) Examenul medical muscular, articular sau radiologic este în limita normalului;
c) Oboseala cronică;
d) Senzații de amorțeli sau furnicături;
e) Depresie.

128. Acuzele bolnavului psihosomatic:

a) Constipație;
b) Febră;
c) Diaree;
d) Balonări;
e) Crampe.

129. Tipurile de tulburări psihosomatice includ:

a) Hipocondria;
b) Tulburare de conversie;
c) Tulburare dismorfică corporală;
d) Tulburare somatoformă de tipul durerii persistente;
e) Tulburare psihică.

130. Metode de tratament a tulburărilor psihosomatice:

a) Farmacologia;
b) Interpretarea viselor;
c) Psihoterapia;
d) Tehnicile de relaxare;
e) Biofeedback.

131. Metode de tratament a tulburărilor psihosomatice:

a) Psihoeducaţia;
b) Managementul stresului;
c) Terapia suportivă;
d) Terapia prin muzică;
e) Sportul.

132. Dintre metodele psihice de tratament a tulburărilor psihosomatice evidențiem:

a) Discuția ghidată;
b) Psihoterapia psihodinamică;
c) Psihoterapia cognitiv-comportamentală;
d) Imageria ghidată;
e) Consilierea directivă.

133. Imageria ghidată ca și metodă de tratament a tulburărilor psihosomatice presupune:

a) Învățarea unui model de comportament nou;
b) Relaxarea profundă și imagini relaxante;
c) Adaptarea la situația ce provoacă anxietate;
d) Imagini cu caracter creativ;
e) Tehnica de coping.

134. Tulburarea somatopsihică vizează:

 a) Impactul psihicului asupra sănătății fizice;
b) Tulburare psihică;
c) Impactul provocat de o boală somatică asupra psihicului pacientului;
d) Impactul factorilor stresogeni;
e) Afecțiune a sistemului nervos central.

135. Ca metodă de tratament a tulburărilor psihosomatice în forma acută,

psihoterapia reprezintă:
a) Tratamentul de bază;
b) O formă de tratament exclusivă;
c) Abordare terapeutică secundară;
d) O metodă puțin eficientă;
e) Efectul placebo.

136. După R. Doron şi F. Parot tulburarea psihosomatică reprezintă:

a) O afecțiune genetică;
b) O afecțiune psihică, care are caracter repetitiv;
c) O maladie somatică, fără vreun mecanism fiziopatologic;
d) O maladie somatică care are mecanism fiziopatologic clar;
e) O maladie cu evoluție nespecifică.

137. Conceptul de tulburare psihosomatică reprezintă:

a. O afecţiune somatică determinată de factori psiho-traumatizanţi, emoţional-afectivi;
b. O maladie somatică care are mecanism fiziopatologic clar;
c. O maladie cronică;
d. O afecțiune psihică, care are caracter repetitiv;
e. O afecțiune genetică;

138. Dintre criteriile de funcționare ale sănătății mintale, după Hinsie evidențiem:
a) Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
b) Capacitatea de a avea o slujbă
c) Capacitatea de a prezice acțiunile celorlalți
d) Abilitatea de a avea relații de prietenie
e) Toleranță la frustrare

139. Dintre criteriile de funcționare ale sănătății mintale, după Hinsie evidențiem:
a) Capacitatea de a manifesta altruism
b) Capacitatea de a răspunde regulilor
c) Abilitatea de a conduce
d) Capacitatea de a depăși dificultăți
e) Abilitatea de a se recrea, de a avea hobby

140. Sănătatea mintală (după W. Boehm) reprezintă:

a) Posibilitatea de a analiza succesele
b) Un domeniu de medicină preventive
c) Condiția de funcționalitate socială
d) Posibilitatea de a te integra în mediul înconjurător
e) Capacitatea de a formula ipoteze

141. Modelul biomedical de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:
a) A unor factori sociali
 b) A unor agenți patogeni
c) A unor cauze ereditare
d) A unor factori de etiologie necunoscută
e) A unor factori de natură psihică

142. Modelul psihosomatic de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:
a) A unor factori de mediu
b) A unor agenți patogeni
c) A unor cauze ereditare
d) A unor factori de etiologie necunoscută
e) A unor factori psihici

143. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică severitatea percepută ca:

a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

144. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică barierele percepute ca:

a) Evaluarea consecințelor pozitive
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

145. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică beneficiile percepute ca:

a) Evaluarea consecințelor pozitive
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

146. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică eficacitatea percepută ca:

a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită

147. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică stimulii promotori ca:

a) Evaluarea stimulilor pentru schimbare
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala și personalizarea riscului
c) Evaluarea influențelor externe ce promovează schimbarea
d) Evaluarea obstacolelor și înlăturarea acestora
e) Evaluarea gradului de reușită în adoptarea comportamentului nou
 148. Stilul de viață presupune:
a) Decizii, acțiuni și condiții de viață, care afectează sănătatea
b) Condiții precare de trai
c) Particularități familiale, care afectează sănătatea
d) Tradiții și obiceiuri, care afectează sănătatea
e) Un model de explicare a bolii și a sănătății

149. Care din conceptele de mai jos, reprezintă formele psihicului?

a) Inteligența
b) Subconștientul
c) Inconștientul
d) Comportamentul
e) Conștientul (conștiința)

150. Ce reprezintă subconștientul?

a) Forma superioară de reflectare psihică
b) Rezervorul de amintiri, cunoștințe, experiențe
c) Rezervorul instinctelor, trebuințelor și dorințelor
d) Ceea ce cândva a fost conștient
e) Rezervorul de montaje intelectuale

151. Ce reprezintă conștiința?

a) Un set de amintiri, informații și cunoștințe
b) Rezervorul trebuințelor și dorințelor
c) Nivel superior de dezvoltare a psihicului
d) Sediul conflictelor nerezolvate
e) Rezervorul de instincte

152. Inconștientul se prezintă ca fiind:

a) Rezervorul dorințelor, trebuințelor și sentimentelor
b) Conflicte refulate, nerezolvate
c) Ceea ce cândva a fost conștient
d) Sediul instinctelor
e) Un rezultat al condițiilor social-istorice de dezvoltare a omului

153. Care din noțiunile de mai jos, desemnează stări de conștiință modificată?
a) Visul
b) Coșmarul
c) Somnul
d) Hipnoza
e) Iluzia

154. Care din noțiunile de mai jos, constituie căi de acces la stările modificate ale conștiinței?
a) Meditația
b) Bio-feed-back-ul
c) Surmenajul
 d) Substanțele psiho-active
e) Stresul

155. Care din afirmații, caracterizează psihicul uman?

a) Gândire critică
b) Sistem de orientare și reflectare
c) Produs al adaptării
d) Inteligență emoțională
e) Funcție, însușire a sistemului nervos (creierul)

156. Reflectarea subiectivă a realității obiective este realizată de către:

a) Gândire
b) Memorie
c) Psihic
d) Temperament
e) Percepție

157. Care din elementele de mai jos, se referă la structura psihicului?

a) Comportamentul
b) Procese psihice
c) Însușiri psihice
d) Activitatea
e) Stări psihice

158.Care din metodele de cercetare ale psihologiei, pot asigura cele mai veridice date?
a) Studiul de caz și convorbirea
b) Metoda observației și experimentul
c) Testele de personalitate și de inteligență
d) Chestionarul și ancheta
e) Metoda biografică și anamneza

159.Care din ideile de mai jos, cu privire la ceea ce trebuie să știe medicul să facă în activitatea sa, îi
aparțin lui Hipocrate:
a) Să știe ce remediu trebuie folosit în cazul unui bolnav anume și, ce remedii trebuie
evitate
b) Să cunoască, recunoască și să înțeleagă boala
c) Să știe să comunice cu pacienții
d) Să cunoască omul, modul în care suferă și în care s-a îmbolnăvit
e) Să știe să asculte atent

160.Noțiunea de normă, se definește ca fiind:

a) O excepție
b) Ceea ce corespunde unui model comun, unei reguli
c) O valoare medie, specifică pentru majoritatea populației
d) Abatere standard
e) Unic și original
161. Care din afirmații, apreciază normalitatea după Ellis și Diamond?
a) Nivel înalt de toleranță la frustrare
b) Conștiința clară a eului
c) Rigiditate și gândire negativă
d) Angajare în activități creatoare
e) Flexibilitate în gândire și acțiune

162.Care din trăsăturile de mai jos, corespund unei persoane normale?

a) Cunoașterea, aprecierea și acceptarea de sine
b) Rigiditate în comportament și în perceperea realității
c) Control voluntar privind reacțiile comportamentale
d) Percepția realității și abilitatea de a avea relații armonioase
e) Incapacitatea de a se adapta la circumstanțele noi de viață

163. Care din perspectivele de mai jos, se referă la normalitate?

a) Ca proces și sănătate
b) Ca utopie și valoare medie
c) Ca comportament și sentiment
d) Ca boală și patologie
e) Ca adaptare și comunicare

164.Ce alte noțiuni sunt folosite pentru desemnarea anormalității?

a) Boală, patologie
b) Sănătate
c) Geniu
d) Original
e) Gândire realistă

165.Care din aspectele psihice pot genera boli organice?

a) Decepțiile și conflicte refulate
b) Aspirații nerealizate
c) Realizări personale
d) Sentimente de culpabilitate
e) Complexe de inferioritate

166. Care din modelele de mai jos, se referă la relația dintre medic și pacient:
a) Profesor-student (părinte-copil)
b) Pasiv-activ
c) Prietenesc (socio-familial)
d) Colegial
e) Participării mutuale (reciproce)
167. Modelul de relaționare dintre medic și pacient de tip profesor-student presupune și:
a) O relație bazată pe egalitate între medic și pacient
b) O relație în care medicul domină
c) Un caracter disfuncțional al relației
d) O atitudine paternalistă
e) Împărțirea responsabilității cu referință la procesul de vindecare a pacientului

168.Care sunt aspectele de care medicul este obligat să țină cont la stabilirea diagnosticul pacientului?
a) Nivelul socio-economic al pacientului
b) Pacientul deține insuficiente cunoștințe pentru a descrie acuzele sale în termeni preciși
c) Cultura și nivelul de educație în vederea înțelegerii cuvintelor
d) Pregătirea profesională a pacientului
e) Vârsta și bunul simț al pacientului

169.Care din aspectele de mai jos, pot influența negativ convorbirea dintre medic și pacient?
a) Lipsa de încredere în medic
b) Lipsa de interes al medicului pentru pacientul său
c) Ascultarea atentă
d) Evitarea de către medic a contactului vizual pe parcursul convorbirii
e) Oferirea de către medic a suportului afectiv, emoțional

170.Care din elementele de mai jos, vor motiva și încuraja pacientul să răspundă sincer la întrebările oferite
de către medic?
a) Asigurarea confidențialității
b) Atmosfera caldă și binevoitoare pe care medicul o oferă pacientului
c) Întrebările poartă caracter nobil, de a ajuta pacientul
d) Întrebările directe și ostile
e) Toate detaliile, informațiile sunt importante pentru medic

171.Care este scopul întrebărilor deschise, ce i se adresează pacientului?

a) De a obține informații detaliate din partea pacientului
b) Pentru cunoașterea de sine
c) Pentru o înțelegere mai bună a situației prin care trece pacientul
d) Pentru a impresiona
e) Pentru a trece timpul

172.Care din întrebările de mai jos, sunt de tip închis?

a) „Povestiți-mi, cum a fost azi la lucru?”
b) „Câte pastile ați băut?”
c) „Ce părere aveți despre medicina de azi?”
d) „La ce oră, ați simțit primele semnale dureroase?”
e) „De câte zile, sunteți la spital?”
173. Care din aspectele non-verbale ale limbajului, arată interesul interlocutorului pentru comunicare?
a) Iritarea și graba manifestată de interlocutorului pe parcursul discuției
b) Poziția corpului și a capului ușor îndreptată spre interlocutor
c) Privirea și mimica feței ce manifestă interes și disponibilitate
d) Adresarea de întrebări pentru concretizări etc.
e) Evitarea contactului vizual cu interlocutorul

174.Care sunt detaliile pe care medicul trebuie sa i le atenționeze pacientului, la indicarea tratamentului?
a) Despre regulile de administrare a preparatelor medicamentoase
b) Despre numărul de zile obligatoriu destinate tratamentului
c) Despre vacanță
d) Despre posibilele efecte adverse
e) Despre alimentație și stilul de viață

175.Indicați principiile de care medicul trebuie să se conducă, atunci când indică pacientului tratamentul?
a) Principiul influenței forțelor malefice
b) Principiul naturii vindecătoare
c) Principiul atitudinii pacientului față de starea sa
d) Principiul „totul o să treacă”
e) Principiul influenței mediului extern

176.Indicați, stereotipurile ce influențează negativ comunicarea?

a) De vârstă
b) De mediul de reședință
c) De cultură, apartenență etnică
d) De religie
e) De gen (gender)

177.Indicați, regulile de comportament specific medicului în relație cu pacientul său:

a) A nu depăși timpul oferit consultației
b) Ascultare atentă și cu răbdare
c) Respectarea intimității pacientului
d) A oferi puține detalii despre starea de sănătate a pacientului
e) Manifestarea sprijinului afectiv

178.Care dintre cauzele de mai jos, influențează negativ comunicarea dintre medic și pacient?
a) Ascultarea atentă
b) Stilurile inadecvate de interogare
c) Neîncrederea pacientului în medic
d) Susținerea și încurajarea dialogului
e) Dificultăți de înțelegere ale pacientului

179.Care din strategiile de mai jos, influențează pozitiv relația și comunicarea dintre medic și pacient?
a) Atitudinea de superioritate a medicului
b) Încurajarea pacientului de a vorbi, povesti
c) Deschiderea și disponibilitatea medicului pentru ași ajuta pacientul
d) Neîncrederea pacientului în medic, medicină etc.
e) Ascultarea atentă

180.Care din modelele explicative clasice ale bolii consideră boala drept consecință a unor agenți interni
sau externi?
a) Modelul psihologic
b) Modelul filosofic
c) Modelul biomedical
d) Modelul umanist
e) Modelul psihosomatic

181.Care din elementele de mai jos, sunt irelevante pentru relația dintre medic și
pacient? a)Stilul asertiv de comunicare
b) Incertitudinea și ostilitatea
c) Stilul autoritar de comunicare
d) Corectitudinea și onestitatea
e) Colaborarea și cooperarea

182.Care sunt particularitățile inadmisibile din partea medicului, cu privire la comunicarea

diagnosticului? a)Informarea personală a pacientului (tete-a-tete)
b) Evitarea sau amânarea discuției cu pacientul
c) Neinformarea completă privind sănătatea pacientului
d) Demonstrarea disponibilității pentru a-și ajuta pacientul
e) Atitudinea distantă și rece cu pacientul

183. Care din tehnicile de mai jos, sunt nepotrivite și neadecvate pentru relația dintre medic și pacient?
a) Ascultare activă
b) Dezacordul
c) Desconsiderarea emoțiilor exprimate
d) Deschidere și empatie
e) Comentarii stereotipice

184. În gruparea fenomenelor psihice normalul reprezintă:

a) Un criteriu de ordine
b) O judecată de valoare
c) Un punct de referință
d) Un criteriu de dezechilibru
e) Un proces psihic

185.Dintre criteriile sănătății mintale / de normalitate după A. Elliss și W. Dryden evidențiem:

a) Conștiința clară a eului personal
b) Neasumarea responsabilității pentru comportament
c) Capacitatea de orientare pe parcursul vieții
d) Lipsa interesului față de tot ce îl înconjoară
e) Gândire critică

186.Definiția de normalitate presupune:

a. Model comportamental mediu d.p.d.v. statistic
b. Un mod de a fi a omului, implicând starea de echilibru
c. Capacitatea de orientate pe parcursul vieții
d. Abaterea de la un model comportamental neacceptat de membrii unei societăți
e. Abilitatea de a avea un control voluntar asupra motivației

187. Ce constituie domeniul anormalității:

a) Zona de trecere de la normal la patologic
b) Proces egal cu cel al normalității
c) Totalitatea proceselor legate de un comportament statistic
d) Domeniul în care predomină autoacceptarea
e) Starea difuză a eului personal

188. Dintre criteriile sănătății mintale, după A.Elliss și W. Dryden, evidențiem:

a) Autoacceptarea
b) Realismul și gândirea antiutopică
c) Supraaprecierea
d) Nivelul înalt de toleranță la frustrare
e) Instalarea cultului personalității

189. Criteriul de normalitate dupa A.Elliss si W.Dryden este:

a) Asumarea responsabilității pentru propriile emoții și sentimente
b) Lupta cu propriile neajunsuri
c) Gândirea realistă
d) Acceptarea incertitudinii și capacitatea de ajustare a acesteia
e) Stilul de viață relaxat

190. Una din limitele normalității presupune că:

a) Ea este fixistă și deterministă
b) Poate determina rolul funcțional pentru care o persoană există
c) Ea este instabilă și flexibilă
d) Ea poate defini în câte domenii trebuie să fie eficient individul pentru a fi considerat normal
e) Este creativă și materială

191. Care dintre criteriul de mai jos definește un fenomen normal:

a) Fenomenul care este rar
b) Fenomenul care este mai îndepărtat de media statistică
c) Fenomenul care este când mai frecvent sau când mai rar
d) Fenomenul care este mai frecvent
e) Fenomenul succesiv

192. Alege criteriul corect de definire a anormalității (după Purushtov):

a) Criteriul contextului politic

b) Criteriul stimulării creșterii sociale
c) Criteriul existenței la individ a stărilor de insecuritate, teamă
d) Criteriul luptei pentru existență
e) Criteriul adaptării în situații limită

193. Alege criteriul corect de definire a anormalității (după Purushtov):

a) Criteriul explicării, printr-o patologie fizică, a comportamentului de neadaptare

b) Criteriul luptei pentru existență a comportamentului de neadaptare
c) Criteriul contextului politic a comportamentului de neadaptare
d) Criteriul adaptării în situații limită a comportamentului de neadaptare
e) Criteriul creșterii progresive a comportamentului de neadaptare

194. După E. Erikson, normalitatea este capacitatea de:

a) Încredere
b) Dezorganizare
c) Autonomie
d) Inițiativă
e) Pesimism

195. După E. Erikson, normalitatea este capacitatea de:

a) Activitate
b) Integritatea ego-ului
c) Autocritică accentuată
d) Creație
e) Gândire limitată

196. Alegeți criteriul sănătății mintale / de normalitate (după A. Elliss și W. Dryden)

a) Îmbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă
b) Gândirea critică
c) Dezvoltarea valorilor
d) Lupta cu neajunsurile
e) Dezechilibrul emoțional în cazul apariției unei probleme

197. Dintre criteriile de definire a anormalității dupa Purushtov evidențiem:

a) Criteriul diminuării randamentului și eficienței individului

b) Autoeducarea și eficiența individului
c) Criteriul unei personalități individuale
d) Criteriul devierii anormalității de la media statistică
e) Criteriul contextului social în care se produce comportamentul

198.Comportamentele anormale se referă la (după Coleman și Broen):

a) Boală psihică
b) Tulburări fizice
c) Comportament neadecvat
d) Dereglări de aspect
e) Tulburări emoționale

199. Comportamentele anormale se referă la (după Coleman și Broen):

a) Tulburări comportamentale
b) Schimbări fizico-umane
c) Tulburări familiale
d) Dereglări de vedere
e) Tulburări psihice

200. Comportamentul de tip carențial este cauzat de:

a) Stări de frustrare afectivă, disfuncții familiale
b) Incapacitatea de integrare în societate
c) Nevroze, psihopatii, psihogenii
d) Alimentație incorectă
e) Emoții, stres

201. Dintre criteriile care permit delimitarea de boală evidențiem:

a) Creșterea și dezvoltarea armonioasă a individului
b) Acomodarea la mediu
c) Independența psihoconștientă a individului
d) Subconștientul
e) Pesimismul vizavi de euforie

202. Comportamentul sociopatic presupune în mod special:

a) Carențe educaționale
b) Capacitatea de creştere şi dezvoltare personală
c) Conduite delictuale agresive
d) Disfuncții familiale
e) Autopercepția şi autoaprecierea

202. Pentru comportamentul de tip patologic este specific:

a) Se manifestă prin stări reactive nervoze, psihopatii
b) Poate fi indus de factori endogeni
c) Prezintă conduită calmă, calculată
d) Are caracter recurent sau episodic
e) Se manifestă doar la adolescenți

203. Dintre criteriile ce permit delimitarea de boală evidențiem:

a) Autopercepția și autoaprecierea corectă
b) Capacitatea de regres a individului
c) Capacitatea dependentă a conștientului
d) Capacitatea de creație
e) Aprecierea lucrurilor inadecvate.

204. Alegeți criteriul care permite delimitarea de boală:

a) Capacitatea de autonomie
b) Incapacitatea de autonomie, de dependență a subiectului
c) Incapacitatea de creștere și dezvoltare armonioasă a individului
d) Incapacitatea de creație
e) Înțelegerea abstractă a realității

205. Alegeți criteriul care permite delimitarea de boală:

a) Percepția și înțelegerea corectă a realității
b) Capacitatea de dependență a subiectului
c) Incapacitatea de creștere și dezvoltare armonioasă a individului
d) Înțelegerea abstractă a realității
e) Capacitatea de orientare în timp

206. Alegeți criteriul care permite delimitarea de boală:

a) Capacitatea de învățare eficientă
 b) Capacitatea de memorare mecanică
c) Capacitatea de autonomie
d) Capacitatea de dependență a subiectului
e) Înțelegerea abstractă a realității

207. Ce reprezintă psihologia sănătății:

a) Știința care se ocupă cu descrierea și explicarea fenomenelor psihice și a comportamentului uman
b) Un domeniu interdisciplinar în cadrul științelor medicale care studiază factorii și
procesele psihologice cu rol în apariția bolilor
c) Un proces reglator complex al personalității
d) Cea mai importantă metodă de cercetare ce ne furnizează date precise și obiective
e) Un mod de a fi al omului implicând starea de echilibru

208. Dimensiunile sănătății (după Herzlich) presupun:

a) Stilul de viață
b) Absența bolii
c) Constituția genetică bună
d) Factorii de mediu
e) Starea de echilibru al organismului

209. Psihologic, sănătatea se definește:

a) Echilibrul dintre functionarea normala a organelor, starea sociala favorabilă și afirmarea din punct
de vedere profesional
b) Armonia dintre comportamentul cotidian și valorile fundamentale ale vietii
c) Stare de bine a organismului din punct de vedere fiziologic
d) Capacitatea individuala a individului să îndeplinească în mod adecvat rolurile sociale.
e) Capacitatea individului de a îndeplini rolurile sale sociale

210. Prin ce termeni definește A. H. Maslow sănătatea mintală:

a) De personalitate autorealizată
b) Tipul de persoană exigentă și frustrată
c) Stil de viață activ
d) De a renunța la propriile vise
e) Prezența stării de depresie

211. Stilul de viață înseamnă:

a) O strategie de viață a individului
b) Modul de a ne relaxa
c) Capacitătile noastre mentale
d) Reacțiile noastre instinctive
e) Temperamentul individului

212.Indicați, care sunt drepturile pacientului?

a) Respectarea lucrătorilor medicali
b) Informare, tratament și îngrijire
c) Să nu răspundă la întrebările medicului
d) Confidențialitate și siguranță
e) Să beneficieze de asistență medicală de urgență

213.Indicați, care sunt obligațiile pacientului?

a) Să comunice membrilor familiei diagnosticul său
b) Să fie respectuos cu medicul și personalul medical
c) Să răspundă sincer la toate întrebările medicului
d) Să respecte cu strictețe indicațiile medicului
e) Să verifice concluziile și deciziile medicului

214.Care din noțiunile de mai jos, conform lui Herzlich, descriu dimensiunile sănătății?
a) Constituția genetică buna
b) Prezența fericirii
c) Absența bolii
d) Starea de echilibru al organismului
e) Prezența sănătății

215. Care din elementele de mai jos, conform lui Marc Lalonde, constituie factori ai sănătății?
a) Mediul
b) Organizarea asistenței medicale
c) Biologia umană
d) Sportul
e) Stilul de viață

216.Care din elementele de mai jos, conform lui Hinsie și Campbell, constituie criterii de
apreciere ale sănătății mintale?
a) Capacitatea de a depăși dificultățile curente
b) Incapacitatea de a lucra și colabora cu cei din jur
c) Toleranță la frustrare
d) Imposibilitatea de a manifesta sentimente altruiste
e) Simțul umorului

217.La ce se referă malpraxisul?

a) Eroare generatoare de prejudicii asupra medicului
b) Eroare profesională săvârșită în exercitarea actului medical
c) Eroare produsă de politicile statului
d) Eroare profesională săvârșită în exercitarea actului medico-farmaceutic
e) Eroare generatoare de prejudicii asupra pacientului

218.Care din afirmațiile de mai jos, descriu posibilele atitudini ale pacientului față de boală?
a) Negarea stării de boală
b) Supărare și anxietate
c) Frustrare și nervozitate
d) Ignorarea stării de boală
e) Recunoașterea și acceptarea bolii

219.Pacientul este:
a) Persoana care a achitat polița de asigurare
b) Persoana care necesită ajutor medical profesionist
c) Persoana care are timp pentru investigații medicale
d) Persoana care știe ce vrea de la medic
e) Persoana care nu are poliță de asigurare

220.Prin statutul său, conform lui D. Patrick și G. Scombler, medicul în raport cu pacientul său
are dreptul:
a) Să dețină controlul și monopolul discuțiilor
b) Să examineze pacienții fizic
c) Să ocupe o poziție de autoritate constructivă în relație cu pacientul
d) Să adreseze întrebări incomode
e) Să exploreze cu grijă zonele interioare ale vieții intime și personale ale pacientului

221.Care din tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: supuși, în căutare de suport afectiv
și pasivi?
a) Pacienții dominatori
b) Pacienții evitanți
c) Pacienții dependenți
d) Pacienții paranoizi
e) Pacienții obstructivi

222.Care din tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: competitivi, autoritar-despotici și

cu trăsături de personalitate narcisiste și obsesiv-compulsive?
a) Pacienții dominatori
b) Pacienții obstructivi
c) Pacienții paranoizi
d) Pacienții evitanți
e) Pacienții dependenți

223.Care din tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: „reci”, critici, rezervați și defensivi?
a) Pacienții dependenți
b) Pacienții dominatori
c) Pacienții obstructivi
d) Pacienții paranoizi
e) Pacienții evitanți

224.Care din tipurile de pacienți sunt caracterizați ca fiind: ostili, neimplicați, explozivi
și imprevizibili?
a) Pacienții paranoizi
 b) Pacienții evitanți
c) Pacienții dominatori
d) Pacienții dependenți
e) Pacienții obstructivi

225. Enumerați caracterele clinice ale durerii

a) Fenomene fiziologice de insotire - alte manifestari ce insotesc aparitia si evolutia durerii;
b) Fenomene psihice de însotire - comportamentul si atitudinea fata de durere;
c) Modalități de provocare sau ușurare a durerii;
d) Reactii somatice si psihice uzuale;
e) Consecințe pe termen lung ori scurt.

226.Conţinutul personalităţii este reprezentat de:

a) Totalitatea calităţilor şi însuşirilor personalității
b) Valorile, tendințele, interesele, trebuinţele etc.
c) Mecanismele de apărare ale personalităţii
d) Baza biologică în relaţie cu mediul social
e) Funcţia socială îndeplinită de un om

227.Sub aspect structural–dinamic şi acţional, personalitatea este reprezentată de următoarele

componente:
a) Intelectuală
b) Dinamic-energetică
c) Relațională
d) Proiectivă
e) Instrumentală

225. Trăsăturile fundamentale ale personalității:

a) Stabilitate
b) Integrare
c) Plasticitate
d) Determinare
e) Afectivitate

226. Cea mai importantă sursă de suport social este:

a) Statul
b) Familia
c) Comunitatea
d) Serviciul
e) Biserica

227. Obiectul igienei mintale este persoana umană sub aspectul său:
a) Biologic
b) Psihologic
c) Ontogenetic
d) Socio-cultural
e) Moral şi spiritual

228. Psihoprofilaxia terţiară acţionează prin:

a) Evaluarea gradului de incapacitate de muncă
b) Reabilitarea, readaptarea şi resocializarea individului
c) Abordarea individului prin prisma posibilităţilor sale latente, de manifestare în sfera
activităţilor sociale şi profesionale
d) Scăderea manifestărilor şi evoluţiei tulburărilor psihice
e) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice

229. Normalitatea reprezintă:

a) Un mod de a fi al omului implicând starea de echilibru
b) Un comportament dorit
c) O regulă absolută
d) O tendință de modificare
e) Un rezultat al evoluției

230. Ce alte cuvinte definesc, caracterizează normalitatea?

a) Boala
b) Potrivit cu starea firească
c) Sănătatea
d) Așa cum trebuie să fie
e) Handicapul

231. Dintre aspectele studiate de către psihologia sănătății evidențiem:

a) Modelele de schimbare a comportamentului
b) Promovarea comportamentului sănătos
c) Intervenția psihologică în boala cronică
d) Metodele paliative de tratament
e) Promovarea sănătății

232. Din punct de vedere biologic, sănătatea reprezintă:

a) Un organism neafectat de dereglări psihice
b) Un organism neafectat de boală, în care organele functionează normal
c) Un organism neatins de boala din punct de vedere emoțional
d) O stare de bine a organismului
e) O armonie dintre comportamentul cotidian și valorile fundamentale ale vieții

233. Sănătatea reprezintă:

a) Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
b) Capacitatea de a munci productiv
c) Un stil de viața flexibil
d) Capacitatea gândirii critice
e) Capacitatea de a avea în proporție rezonabilă autonomie personală

234. Indicați, care sunt obiectivele majore ale psihologiei sănătății?

a) Promovarea medicamentelor
b) Studierea factorilor ce contribuie la menținerea stării de sănătate
c) Promovarea sportului
d) Studierea factorilor ce declanșează și/sau mențin starea de boală
e) Promovarea sănătății

235. Care din variabilele de mai jos, determină boala pe de o parte, iar pe de altă parte, mențin sănătatea?
a) Filosofice
b) Sociale
c) Psihologice
d) Biologice
e) Politice

236. Din punct de vedere social, boala este:

a) Dependență față de alții
b) Limitarea sau suprimarea unor activități intelectuale și/sau profesionale
c) O sursă de cunoaștere
d) Dereglarea raporturilor (relațiilor) familiale
e) O acțiune agresivă a unui adversar al persoanei

237. Ce este durerea?

a) O senzație neplăcută, dezagreabilă
b) O reacție a organismului la anumiți stimuli
c) O senzație plăcută
d) O reacție exagerată a organismului
e) O reacție de apărare al organismului

238. Durerea, ca senzație foarte personală (individuală), poate fi descompusă și caracterizată prin:
a) Calitate
b) Localizare și extindere
c) Indispensabil
d) Intensitate
e) Procesualitate

239.Care din iatrogenii are un caracter eterogen?

De investigație
De comunicare
De spital
Medicamentoasă
De comunicare și investigație

240.În care din situațiile de mai jos, responsabil pentru producerea iatrogeniilor, se face pacientul?
Lipsa efortului fizic
Nerespectarea indicațiilor medicului
Nerespectarea dietei
Automedicația
Nerespectarea regimului
zilei

241.Ce aspecte condiționează producerea iatrogeniilor psihice, de comunicare?

Lipsa informațiilor
Limbajul medical prea științific
Vârsta pacientului
Excesul de informații
Caracterul pacientului

242.Care din caracteristicile de mai jos se referă la mediul interpersonal suportiv?

Stima
Izolarea
Sinceritatea
Feed-back pozitiv
Izolarea

243.La prima ședință, care este cea mai importantă etapă de întâlnire dintre medic și pacient?
Observarea
Convorbirea
Examenul fizic
Diagnosticul
Tratamentul

244.Cine este responsabil de o bună și armonioasă relaționare dintre medic și pacient?

Asistenta medicală
Medicul
Ambii (medicul și pacientul)
Familia pacientului
Pacientul

245.„A fi bolnav” înseamnă:

Să te afli în stare de slăbiciune;
Să te afli în situaţie de dependenţă;
Să manifești reacții de autoapărare;
Să resimţi anumite senzaţii de disconfort sau durere;
Să prezinți o perspectivă pozitivă a situației.

246.Pacienţii dominatori sunt:

Încrezători în sine;
Dominanţi şi competitivi;
Autoritar-despotici;
Cu trăsături de personalitate defensive;
Cu trăsături ale personalităţii narcisiste.

247.Pacienții paranoizi se caracterizează prin faptul că:

Sunt excesiv de seriosi;
Sunt critici;
Sunt rezervaţi;
Lumea li se pare ca fiind ameninţătoare şi ostilă;
Stabilesc ușor relații interpersonale.

248.Pacienţii obstructivi se caracterizează prin:

Ostilitate şi neimplicare;
Rebeliune;
Neconformarea la normele sociale;
Fără tulburări de personalitate;
Sunt imprevizibili şi explozivi.

249.Pacienţii obstructivi se caracterizează prin faptul că:

Adeseori creează o distanţă față de ceilalţi;
Au o atitudine diplomatică;
Simt o lipsă de apreciere din partea celorlalți;
Îşi exprimă opoziţia deschis;
Abordează o atitudine cinică.

250.Pacienții evitanţi se caracterizează prin faptul că sunt:

Inhibați;
Nesiguri;
Submisivi;
Flexibili;
Pasivi.

251.Pacienții dependenți:
Stimulează hiperprotecţie;
Stimulează dominare;
Au dificultăţi în asumarea responsabilităţii;
Au puține ambiții și pretenții;
Sunt ostili.

252.Care din noțiunile de mai jos, Carl Rogers, le consideră a fi esențiale pentru
medic: Tandrețea
Respectul
Originalitatea
Sensibilitatea
Empatia

253.Care dintre următoarele afirmații se atribuie medicului?

Este obligat să ceară o a doua
opinie Este subiectiv și poate
comite erori
Are cunoștințe echaustive despre sănătate și boală
Deţine întregul arsenal informatic şi intervenţional necesar pentru însănătoșirea pacientului
Este pe deplin responsabil de viața pacientului

254.Semnele clinice de supraoboseală parvenite din activitatea profesională extenuantă sunt:

Accentuarea unor probleme de sănătate
Uitare, atenţie şi concentrare
insuficientă Tulburări ale somnului
Depresie
Anxietate

255.Medicul de succes este și:

Un bun ascultător
Un specialist cu competenţe tehnice bune
Persoană care îşi iubește profesia
Dispus spre experimentări frecvente în relația cu pacientul
Un specialist cu un comportament etic corespunzător

256.Dintre factorii care duc la instalarea sindromului burn-out se pot enumera:

Munca fără rezultate imediate,
Lipsa recunoaşterii și aprecierii activității lor
Plata insuficientă pentru munca depusă
Devalorizarea muncii și stăruințelor
persoanei Lipsa încurajărilor şi a gratificaţiei
morale

257.Calitatea vieţii umane echvalează

cu: Sănătatea fizică
Sănătatea psihică
Sănătatea mintală
Starea psihologică a omului
Toate împreună

258. Ce presupune stilul de

viață? Dietă, sport și somn
O atitudine față de propria viață
O combinație dintre: practici, deprinderi, comportamente și condiții de mediu
Modul sănătos de viață
Decizii, acțiuni și condiții de viață care influențează sănătatea persoanei

259. Cum se numește caracterul relațiilor interpersonale, care presupune realizarea unei
legături perceptive „față în față”?
Psihologic
Etic
Direct
Conștient
Filosofic

260. Ce calitate, ne face capabili să manifestăm

compasiune? Curaj
Putere
Empatie
Atenție
Bunăvoință

261. Care sunt așteptările, conform lui D. Patrick și G. Scombler, privind rolul profesional al medicului?
Să acționeze în conformitate cu ceea ce este cel mai bun pentru pacientul său
Să examineze pacientul fizic
Să promoveze și să respecte regulile și normele practicii medicale
Să aplice la nivel profesional cunoștințele și aptitudinile sale în tratarea bolilor
Să fie obiectiv și detașat emoțional

262. Ce calități ar fi necesare să posede un medic pentru a fi un interlocutor iscusit?

Sociabilitate
Flexibilitate
Insistența
Diplomație
Creativitate

263. Ce componente sunt necesare pentru o comunicare

eficientă? Empatie
Limbaj
profesional/medical
Ascultare atentă/activă
Adresarea întrebărilor
Feed-back pozitiv

264. Care dintre caracteristicile de mai jos se referă la mediul interpersonal patogen?
Manipularea
Ostilitatea
Încurajarea
Agresivitatea
Empatia

265. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică susceptibilitatea percepută ca:

a) Evaluarea consecințelor pozitive
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala
c) Evaluarea consecințelor bolii
d) Evaluarea obstacolelor
e) Evaluarea gradului de reușită
266. Care din strategiile indicate mai jos, contribuie la prevenirea iatrogeniilor psihice?
A
s
c
u
l
t
a
r
e
a

a
c
t
i
v
ă

Î
n
c
u
r
a
j
ă
r
i
l
e

L
i
p
s
a

d
e

t
i
m
p
Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare
Indiferența