COMUNICAREA VEȘTILOR PROASTE

Studenți:Florică Ștefania

Moisescu Antonia-Florentina

Duță Tudor Gabriel

Ce este vestea proastă? Vestea proastă reprezintă orice informație nou primită care poate
modifica în diferite modalități viziunea pacientului asupra viitorului său.

„Orice veste care altereaza dramatic viziunea omului asupra propriului viitor”-
Robert Buckmann 1984

„Lipsa de vesti nu inseamna vesti bune , ci o invitatie la teama”-Bor et al

Exemple de vești proaste :

 diagnosticuri legate de cancer;

 decesul fetal intrauterin;
 informarea părinților despre handicapul mintal/fizic grav al copilului;
 recurența bolii;
 pierderea unui membru al familiei;

Comunicarea veștilor proaste deseori poate fi dificilă datorită urmărilor pe care aceasta o
poate aduce asupra stării emoționale a pacientului .În practica medicală , în special în cadrul
secției de oncologie , anunțarea unui diagnostic sever , fără a pregati din punct de vedere psihic
pacientul , poate duce uneori chiar la evoluția accelerată a bolii.

Comunicarea diagnosticului sau a diferilor vești în legatură cu starea de sănătate a

pacientului a devenit în ultimul timp un subiect controversat în domeniul medical . Odată cu
tendințele actuale de transparență totală în legatură cu tratamentul , diagnosticul și a
prognosticului unui pacient , comunicarea într-un mod sensibil și eficient a  informațiilor
care ar putea modifica negativ percepția și viziunea pacientului asupra viitorului, devine o
necesitate ridicată.
 Comunicarea veștilor proaste reprezintă o activitate importantă care nu necesită doar
implicarea persoanelor acreditate precum asistenți medicali, medici,terapeuți ci și
cunoștințele și abilitățile adecvate ale acestora pentru practicarea într-un mod profesional a
profesiei.

Astfel , aflarea adevărului poate aduce nenumărate beneficii atât asupra pacientului cât si a
tratamentului bolii.Spre exemplu cunoastrea adevarului poate avea urmatoarele avantaje:

 permite discuția liberă și sinceră cu bolnavul;

 permite participarea bolnavului la actul terapeutic;
 se previn acuzațiile false la adresa cadrelor medicale;

De ce este greu sa dăm vești proaste ?

 Nu înţelegem de ce acea veste este proastă;

 Ne este teamă de reacţia pacientului;

 Ni se pare că am greşit sau ne simţim vinovaţi;

Răspunsul pacienților este influențat de experiențe anterioare și de circumstanțele

sociale actuale.

Majoritatea pacienților doresc și așteaptă să li se comunice adevărul despre:

 Boală;

 Evoluția ei;

 Posibilitățile de tratament;

 Pacientul este conectat la realitate prin comunicarea adevărului

 Noțiunea depășește termenul de boala incurabila, stadiu terminal, moarte:
 Percepția pacientului poate face orice veste “proastă”.

Între doctor și pacient pot apărea bariere de comunicare precum:

 Teama de moarte;
  Lipsa de experiență;
 Lipsa de sensibilitate;
 Sentimentul de vina;

Împărtășirea veștilor proaste reprezintă un proces ce îl solicită emoțional intens pe cel care
transmite vestea proastă.Este inconfortabil și tulburător mai ales pentru personalul medical(mai
ales când exista riscul de identificare cu pacientul).

Pentru a face comunicarea veștilor proaste să fie un act mai ușor de realizat pentru medic și
de acceptat pentru pacient , s-a stabilit respectarea proiectului SPIKES care se concentrează
asupra conștientizării și a acceptării emoțiilor , fiind sinonimul unui proces complex medical
format din 6 etape:

1. SETTING UP(stabilirea întâlnirii).Acestă primă etapă presupune pregătirea întâlnirii

cu pacientul , mediul în care se va desfășura această activitate fiind foarte important.
Pentru ca pacientul sa fie calm și deschis în convorbirea cu medicul trebuie sa aibă
parte în primul rand de intimitate, de implicarea familiei sau a celor dragi dar și a
medicului care se ocupa de caz.Pentru a oferi pacientului o stare de relaxare , trebuie
să vă așezați , fiind astfel și o modalitate de convorbire nonverbală. Relaționarea este
la fel de importantă și presupune menținerea contactului vizual , uneori fiind destul de
greu , dar poate oferi încredere și stabilitate emoționala pacientului . Pentru a vă putea
manifesta și mai puternic empatia , dacă se poate , puteți strânge ușor pacientul de
mână sau de braț.
2. PERCEPTION(stabilirea percepției pacientului).Pentru a vă ușura munca , înainte de
împărtășirea unei vești proaste intrebați pacientul în legatură cu starea acestuia de
sănătate psihică și ce asteptări are de la vestea pe care urmează sa o primească , astfel
având o oarecare idee despre modul în care acesta vede situația actuală.Exemple de

întrebări: „Sunteți la curent cu situația dumneavoastră actuală de sănătate?” sau

„Înțelegeți de ce am apelat la aceste metode de investigație?

3. INVITATION(Obținerea invitației pacientului). Fieare persoană se poate manifesta
diferit la primirea unor vești proaste , astfel fiecare reacționând într-un stil
 caracteristic.Pentru ca pacientul să nu aibă de suferit , medicul trebuie să știe de
dinainte modul în care să i se adreseze . Astfel se vor putea pune diferite întrebări

precum: „Cum ați dori să vă ofer informațiile legate de rezultatul analizelor? ”, „Ați

dori să aflați în mod amănunțit rezultatele analizelor sau preferați să ne concentrăm

pe stabilirea planului de tratament”.În cazul în care pacientul nu dorește sa afle prea
multe în legătură cu starea lui de sănătate , informațiile trebuiesc oferite rudelor ,
prietenilor, astfel cineva să ia la cunoștința depre starea sănatate a pacientului .
4. KNOWLEDGE(furnizarea informației necesare).Înaite de a discuta cu pacientul ,
trebuie stabilită ordinea prioritară de furnizare a datelor și în ce mod îl veți face să
înțeleagă ceea ce îi aveți de împărtășit , folosind cuvinte normale , nu termeni
medicali.
5. EMPATHY- această parte a proiectului vizează empatia față de trăirile pacientului și
acordarea unui sprijin emoțional.
6. STRATEGY- reprezintă verificarea dacă pacientul a ințeles in mod corect
informațiile furnizate , in caz că există neclarități acestea trebuiesc rezolvate.În acest
ultim pas al protocolului SPIKES fiind stabilită și strategia medicală pentru viitor .

Din perspectiva pacientului, cei mai importanți factori includ:

o Competența, onestitatea si atenția personalului medical;

o Timpul acordat pentru întrebări;
o Diagnostic simplu si ușor de înțeles;
o Utilizarea unui limbaj clar

Comunicarea cu pacientul terminal este una din cele mai dificile din următoarele motive:
 Moartea este considerată un subiect “tabu”;
 Așteptări prea mari legate de scopurile medicale;
 Modificarea rolului religiei(credintei) in viata oamenilor.

Inainte de a da vestea pacientului trebuie clarificat cat de multe stie bolnavul:

 „Ce ai aflat pana acum despre diagnostic?”

Folosiți-vă abilitățile de concentrare și ascultare:

Ascultați răspunsurile pacientului, cum înțelege pacientul situația, cat de mult a înțeles și cât
de aproape de realitate sunt impresiile lui, evaluează stilul afirmațiilor pacientului ce
cuvinte/vocabular folosește sau dacă evită.

Nu trebuie luata in seama profesia pacientului: daca pacientul este cadru medical sa fie loc de
adaugiri.

Continutul emotional al declaratiilor pacientului, verbal si non verbal:

In acest moment, s-a minimalizat disconfortul atat pentru medic cat si pentru
pacient( acesta realizand ca este ascultat si ca sunt interesati de starea lui)

PARTAJAREA INFORMATIILOR:

 Interviul informativ:aliniati informatiile pe care doriti sa le transmiteti cu baza de

cunostinte a pacientului
 Ati auzit deja cat de mult stie pacientul despre situatie si vocabularul pe care il
foloseste pentru a discuta
 Ofera pacientului increderea ca punctul lui de vedere asupra situatiei a fost auzit
si este luat in serios
 Educarea-procesul prim care profesionistul aduce la cunostinta pacientului pentru
intelegerea situatiei medicale mai aproape de fapte:
a) Oferiti informatiile treptat
b) Evitati utilizarea jargonului
c) Verificati frecvent receptia
d) Consolidati si verificati
e) Monitorizeaza-ti propriul nivel de comunicare
f) Ascultati preocuparile pacientului
g) Angajati-va in „dialog terapeutic”
UTILIZARE EVITA
„Imi pare rau ca trebuie sa-ti spun „Stiai…Am vorbit despre…aceasta
asta” era o posibilitate”
„Stiu ca nu este o veste buna pentru „Vad asta tot timpul”
tine”
„Speram la un rezultat mai bun” „Exista intotdeauna data viitoare”

planului de tratament?