USMF Nicolae Testemitanu

Catedra Medicina de Familie

Comunicarea
vestilor proaste

Student: Chirita Mihaela

Grupa: M2005
Profesor: Salaru Virginia
Cuprins
Definitie
Exemple
Modele de comunicare a vestilor proaste
Metoda SPIKES
Argumente contra
Argumente pro
Bibliografie
Orice tip de informație care alterează
modul în care pacientul își vede viitorul
reprezintă o veste proastă. În mod
stereotipic, veștile proaste sunt asociate cu
bolile terminale, însă există o serie de
contexte cu totul diferite, în care medicul
este pus în situația delicată de a da o veste
proastă.

Viața unei persoane bolnave poate fi scurtată nu

doar prin fapte, ci și prin vorbele sau
comportamentul medicilor. Este, de aceea, o datorie
sacră să îl protejeze pe acesta cu respect și să se evite
toate actele care au tendința de a descuraja sau
deprima pacientul și starea sa de spirit.
Exemple Comunicarea diagnosticului/prognosticului

Începutul tratamentului opioid major

Interventie chirurgicală mutilantă

Recurența bolii

Pierderea autonimiei

Boală gravă a cuiva apropiat

Modele de comunicare a veștilor proaste

Modelul NEDEZVĂLUIRII

Modelul DEZVĂLUIRII ÎN
DETALIU

Modelul DEZVĂLUIRII
NDIVIDUALIZATE
 Doctorul decide ce este cel mai bine pentru pacient
Modelul
Pacienții nu doresc să audă vești proaste
Pacienții reproșează că nu li s-a spus adevărul Nedezvăluirii
Pacientul neavizat este mai puțin cooperant
Pacienții își pierd încrederea când nu li se spune adevărul
Pacientul neinformat va lua decizii inadecvate

În anii1950-60 90% din medici nu comunicau diagnosticul

de cancer pacienților: ”adevărul medical ar putea distruge
speranța și motivația pacientului “

MODELUL
DEZVĂLUIRII
ÎN DETALIU

• Absolut toți pacienții doresc să cunoască

veștile proaste referitoare la statusul lor
• Veștile proaste necesită o dezvăluire
insistentă și detaliată, deoarece toți
pacienții au suficiente resurse pentru a se
adapta la noua
situație
Modelul dezvăluirii individualizate
• Persoanele sunt diferite
• Pacienții au nevoie de timp pentru a se adapta la veștile proaste
• Relația bazată pe parteneriat în luarea deciziilor este benefică pentru pacient

 Metoda
SPIKES

SPIKES reprezintă un protocol împărțit în 6 etape prin care medicul transmite o veste proastă pacientului într-o manieră
cât mai eficientă. Procesul dezvăluirii veștilor proaste poate fi privit ca o încercare de a realiza următoarele ținte:

Adunarea informațiilor despre pacient pentru a determina așteptările și cunoștiințele acestuia în legătură cu boala sa;
Furnizarea de informații adaptate nivelului de înțelegere al pacientului;
Reducerea impactului emoțional;
Stabilirea unei strategii de tratament împreună cu pacientul.
 -setting up

-vizeaza cadrul de comunicare (locatie privata, implicarea unor persoane din viata pacientului,
etc.)
Planificarea discuţiei şi confirmarea datelor medicale
Asigurarea mediului necesar unei comunicări eficiente: mediu calm, confortabil, fără riscul de a fi
deranjați
Asigurarea confidenţialităţii și prevenirea întreruperilor
Alocarea timpul necesar pentru discuții
Identificarea persoanelor pe care pacientul le-ar dori prezente la discuţie (membri ai familiei,
prieteni, membri ai echipei interdisciplinare, alții)
Vizează răspunsurile pacientului
Începeţi discuţia prin a culege anamneza și a stabili ce şi cât cunoaşte pacientul (sau
familia sa) despre starea de sănătate a pacientului.
Întrebările vor fi deschise: - ”Sunteți îngrijorat în legătură cu boala sau cu simptomele
bolii?” ”Cum ați descrie situația Dumneavoastră medicală?”
Ocazional pacientul poate rămâne tăcut și pare complet nepregătit sau incapabil să
răspundă. Pentru a ușura situația și a facilita discuția, încercați să clarificați ce înțelege
pacientul despre statusul său medical și investigațiile efectuate recent.

-perception
 invitation-

– CÂT DOREȘTE SĂ ȘTIE PACIENTUL?

• Persoanele gestionează informația în mod diferit în funcție de aspectele etnice,
culturale, religioase și statusul socio-economic.
• Fiecare persoană are dreptul de a refuza să primească informația medicală și are
dreptul de a desemna pe altcineva în locul său.
• Dacă pacientul preferă să primească informații medicale critice, stabiliți care este
informația ce ar trebui oferită.
• Informaţia se oferă într-un mod delicat, dar ferm.
• Se evită monologul.
• Faceţi pauze frecvente.
• Evitaţi jargonul medical.
• Verificaţi înţelegerea informaţiei oferite.
• Utilizaţi tăcerea şi limbajul corpului ca instrumente pentru facilitarea discuţiei.

knowledge-

OFERIREA INFORMAȚIEI
 RĂSPUNS LA EMOȚIILE PACIENTULUI
• Pacienții și familiile răspund la aflarea veștilor
proaste în moduri diferite.
• Răspunsul emoțional al pacientului poate fi
însoțit de lacrimi, furie, anxietate sau alte emoții
puternice. La unii apar sentimente de negare sau
-empathy acuzare, iar alții demonstrează un răspuns
psihologic reflexiv de tipul ”luptă sau fugi”.
• Eliberarea acestor emoții puternice determină
adesea disconfort din partea medicului.
• Acordaţi timp pacientului şi familiei să
reacţioneze. Reamintiţi-le că răspunsul lor este
normal și firesc în această situație.
• Arătați pacientului că îi înțelegeți emoțiile.
Încurajați-l să-și exprime sentimentele.
 -SUMMARY AND STRATTEGY

• Stabiliţi un plan pentru viitor. Acesta poate cuprinde strângerea unor informații suplimentare sau efectuarea unor
investigații.
• Trataţi simptomele prezente și discutați planul de tratament.
• Discutaţi despre potenţialele surse de suport psiho-emoţional, social, spiritual (ex. membrii ai familiei, asistentul social,
grupuri de suport, psihologul, hospice etc.)
• Mențineți speranța, dar nu oferiți asigurări premature.
• Oferiţi-vă disponibilitatea pentru viitor şi fixaţi o întâlnire viitoare.
• La următoarea întâlnire mulți dintre pacienți și familiile lor necesită o reluare a veștilor proaste pentru o înțelegere
completă a situației medicale.

Argumentul contra comunicarii vestilor proaste, mai ales in

domeniul medical, consta in posibilitatea dezvoltarii unor
tulburari psihice, stari nevrotice, chiar tentative de suicid.
Deosebit de vulnerabili sunt pacientii care necesita
tratamente mutilante si/sau foarte dureroase, astfel de cazuri
necesitand o monitorizare si o atentie cu totul si cu totul
deosebita.
Argumentul pro comunicare consta in implicarea,
intr-o mai mare masura, a pacientilor in decizia
terapeutica. Este o varianta pentru cei cu
adevarat puternici si nu oricine poate face fata la
asa ceva. Motivatia poate fi esentiala, iar
rezultatele ce se pot obtine pot fi extraordinare.
Bibliografie

https://www.ghid-cancer.ro/info/cum-ii-transmitem-
pacientului-o-veste-proasta

https://www.cusim.md/files/img/site/2.%20Comunicarea%
20vestilor%20proaste.pdf

https://hepamed.ro/wp/wp-content/uploads/2018/11/Modul-online_Cum-
comunicam-vestile-proaste-pacientilor_octombrie-2018_BUN.pdf
Mulțumesc pentru atenție