Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza
masuri de asanare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de
munca.Igiena are ca scop supravegherea resprectarii normelor de igiena privind conditiile de
trai,de munc,aprovizionarea cu apa potabila,hrana si alti factori de mediu care influenteaza
starea populatiei,si recomandarea masurilor necesare.
18) Organismul are nevoie de alimente pentru cresterea si refacerea celulelor, dar si pentru acoperirea
consumurilor energetice, pentru a nu fi nevoit sa-si consume rezervele. Energia este necesara atat pentru
satisfacerea functiilor vitale (circulatie, respiratie, tonus muscular, secretie), cat si pentru adaptarea la conditiile
mediului extern (termoreglarea). Prin arderea substantelor alimentare cu ajutorul oxigenului inspirat se obtine
energia necesara, care va fi eliberata ca energie mecanica (contractia musculara), energie electrica (transmiterea
nervoasa) si energia calorica. Energia calorica se exprima in kilocalorii.
24)Exista 2 metode de evacuare a deseurilor din centrele poluate:1.evacuarea deseurilor utilizzind lichide
si solide se transport ape sectoare special rezervate pentru neutralizare si dezinfectare.Reziduurile solide
se evacuaza cu ajutorul mijloacelor de transport sau dupa maruntirea lor se arunca in reteaua de
canalizare.
30.Praful industrial se clasifica: organic, anorgani și mixt.În timpul respirației praful patrunde in alveole
iar partea care nu se elimina din tuse rămin in alveole și peste un timp oarecare pote provoca diverse
tulburări in organism.
32).Indicele coli se preia de la reziduurileanimaliere si umane.Prezenta indicelui Coli are o mare importanta
in apa care este eliminata in mediu ambiant de oameni si animale.Analiza apei la prezenta indecelui Coli ne
permite sa prevenim prin anumite masuri impurificarea eventuala a ei cu agenti patogeni .Indicele Coli este
numarul de coli bacili intr-un litru de apa.Indicele microbian este de pina la 300-400 in 1 ml de apa.
33) Notiune despre noxele industriale.Clasificarea lor.
Noxele industriale sint acele subs chimice care nimerind in organism in timpul muncii
provoaca modificari patoligice reversibile sau persistente.Principala cale de patrundere
a toxinelor industriale in organism este cea respiratorie,astfel in organism patrund
toxinele sub forma de vapori ,gaze si praf.patrunzind in organism toxinele industriale
sint supuse diferitor transformari.
34)Fructele,legumele,pomusoarele.Insematatea lor pentru organism.
Legumele sunt sursa buna de substante minerale bazice care au rolul de a normaliza
metabolismul,de a mentine echilibrul acido-bazic.Fructele,legumele,pomusoarele contin 19%
glucide care se digera usor.Fierburile maresc aciditatea motorica si secretorica sistemului
digesiv .Fructele si legumele au o mare importanta in nutritie.
39) Produsele culinare (semipreparatele şi preparatele culinare) sunt realizate din materii prime de origine animală
(carne-porc, vită, pasare, peşte, vânat, fructe de mare şi derivate ale acestora, ouă, lapte şi produse lactate) şi de
origine vegetală (legume, fructe, produse cerealiere) şi comercializare prin unităţi specifice de alimentaţie.
Semipreparatele şi preparatele culinare sunt pregătite prin diferite procese tehnologice, fiind destinate
preponderent consumului în stare proaspătă şi mai puţin sub formă conservată. Principalul atribut al acestor produse
este acela că asigură necesităţile nutritive ale consumatorilor. Produsele culinare se caracterizează printr-o mare
varietate sortimentală rezultată atât prin posibilităţile multiple de asociere a materiilor prime, cât şi prin procesele
tehnologice aplicate. Se servesc în meniul ca: - gustări/antreuri-care au ca scop deschiderea apetitului
consumatorului; Gama lor sortimentală este variată şi se caracterizează prin colorit şi forme atractive fiind, de obicei,
produse mai condimentate; - preparate de felul I (preparate lichide, preparate din peşte sau din legume, etc.)- care
deschid şi întreţin apetitul consumatorului, furnizând în acelaşi timp o parte din necesarul nutritiv; - preparate de
felul II ( de bază) – mâncăruri din legume, din carne şi legume, din carne tocată, fripturi servite împreună cu garnituri
şi salate, preparate din peşte, subproduse comestibile de abator, preparate de pasăre, de vânat etc. care acoperă cea
mai mare parte din necesarul zilnic nutritiv al organismului la nivelul unei zile; - preparate de felul III (dulciuri de
bucătărie)- care închid apetitul consumatorului şi dau senzaţia de saţietate, completând meniul cu factorii de nutriţie
care, în primele feluri de produse culinare din meniu, se găsesc în cantităţi insuficiente pentru necesităţile
organismului. De obicei
55) Coeficientul de iluminare naturală (C.I.N.) reprezintă raportul procentual dintre iluminatul natural al unui punct
din încăpere şi iluminarea unei suprafeţe din exterior, sub cerul liber, ferit de razele solare directe. Controlul sanitar
şi de construcţii are sarcina de a supraveghea respectarea condiţiilor normale pentru funcţiile vizuale. Se determină
după următorii indicatori: unghiul de incidenţă (pătrundere), unghiul de deschidere şi aprecierea coeficientului de
iluminare naturală. Toate acestea se determină prin metoda de calcul. La etapa elaborării proiectului şi avizării
sanitare preventive C.I.N. se determină după metoda lui Daniliuc.
56) Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform CНиП II-4-79, pag.38, se
efectuează după formula, fig.3.1: 0 1 ( ) l c l cl r e q Rr K τ = ε ε ⋅+ ⋅ ⋅⋅ , (3.3) unde: l c e - coeficientul de iluminare
naturală pentru iluminarea laterală calculată; l ε - coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul,
ce reprezintă fluxul de lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II; q - coeficientul ce
ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform tab.35; 13 Fig.3.1. Determinarea coeficientului de
iluminare naturală a) schema de determinare C.I.N. b, c) schema de determinare C.I.N. geometric cl ε - coeficientul
geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de lumină reflectată de clădirile opuse,
determinat din diagrama Daniliuc I şi II; R - coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse,
conform tab.36. 1 r - coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele încăperii şi
suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab.30
57) Iluminarea naturală a unei suprafeţe exterioare este condiţionată de radiaţiile directe ale soarelui şi de lumina
difuză a bolţii cereşti. Lumina directă a soarelui variază foarte mult în funcţie de condiţiile atmosferice, ea poate fi
diminuată, în cazul unui cer complet acoperit cu nori. Iluminarea directă a soarelui, din cauza variaţiei sale, nu se ia
de obicei în consideraţie în calculele iluminării naturale, deşi are o mare influenţă asupra însoririi şi a iluminării
clădirilor. Standardele şi normativele care se ocupă cu studiul şi calculul iluminatului natural iau de obicei în
consideraţie numai iluminatul natural difuz, fără a se mai ţine seama, din cauza variaţiei ei, de lumina solară directă.