Igiena animalelor

Protectia mediului

Note de curs 2016

Conf.univ.dr. ANDRONIE IOANA CRISTINA

1
INTRODUCERE - definitie, etimologie, rol, importanta
Hygeia zeita protectoare a sanatatii Igiena animalelor, studiaza raportul reciproc dintre
organismul animal si mediul lor de viata. Elaborraza masuri de ocrotire a animalelor fata de
influenta factorilor nefavorabili; are rol in mentinerea si intarirea starii de sanatate,
prelungirea vietii economice si ridicarea continua a productiilor; elaboreaza masuri generale
adecvate pentru protectia mediului si pentru prevenirea transmiterii unor boli; norme de
crestere si exploatare a animalelor sub raportul asigurarii bunastarii si productivitatii lor;
perfectioneaza sistemele existente de cresterea animalelor; abordeaza sisteme noi, alternative;
satisface nevoile societatii umane cu produse de origine animala din punct de vedere
cantitativ, calitativ si al diversitatii lor; in sfera sanatatii publice; in obtinerea de produse de
origine animala; in cresterea animalelor; in obtinerea profitului
Metode de studiu folosite in igiena animalelor sunt: cel pentru investigarea factorilor de
mediu; pentru investigarea organismului animal; statistico matematice si experimentale

Notiunea de mediu, protectia mediului, dezvoltarea durabila

Informarea viitorului medic veterinar despre notiunile necesare pentru a intelege si actiona in
cunostinta de cauza ca specialist si cetatean pentru protectia mediului
Mediul este ansamblul de elemente naturale sau artificiale care conditioneaza viata omului.
Poate fi mediu artificial si mediu natural
Protectia mediului este activitate umana constienta pentru ocrotirea si imbunatatiirea
conditiilor cantitative si calitative ale vietii omului; descoperirea cauzelor poluarii si evitarea
lor, reducerea consecintelor si eliminarea intr-o proportie cat mai mare.
Dezvoltarea durabila este un model de dezvoltare ce corespunde necesitatilor prezentului,
fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Obiectivul
general: gasirea interactiunilor optime dintre factorul economic, tehnologic, ambiental si
uman.

Notiuni generale despre protectia mediului

Legea nr.137/1995 privind protectia mediului modificata prin HG nr.314/1998; Legea
nr.453/2001; OUGR nr.91/2002; OUGR nr.114/2007

apele si ecosistemele acvatice

atmosfera

solul, subsolul si ecosistemele terestre

ariile protejate

monumentele naturii

asezarile umane

Etimologia notiunii de poluare

Polluere = a murdarii, a pangarii, a profana
Este definita ca modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine
numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin
concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii,
creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii
(Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)
Clasificarea poluarii este naturala si artificiala (microbiologica, chimica, fizica, psihica si
informationala, estetica si electromagnetica)
Poluarea artificiala microbiologica: diseminarea in mediul ambiant a germenilor patogeni
sau conditionat patogeni, a elementelor infestate si infestante de catre subiectii umani sau
animali, bolnavi sau purtatori. Consecinta: aparitia si evolutia zoonozelor, a bolilor telurice,
hidrice, aerogene si este caracteristica tarilor in curs de dezvoltare

2
Poluarea artificiala chimica se datoreaza dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv,
transporturilor, urbanizarii, etc.
Poluarea artificiala fizica se manifesta in paralel cu cea chimica si poate fi: sonora
(zgomote, vibratii), termica, radioactiva si electromagnetica
Poluarea artificiala psihica si informationala este culturala si spirituala si apare ca o
consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media
Poluarea artificiala estetica degradarea peisajelor printr-o urbanizare necivilizata, prin
amplasarea de obiective industriale in zone virgine sau mai putin modificate de om
Poluarea artificiala electromagnetica apare in locurile in care anterior au fost paduri care s-
au defrisat si se inregistreaza o stagnare a campului electromagnetic al pamantului in absenta
copacilor care joaca un rol de antene

Rolul medicului veterinar in protectia mediului

Este de a participa la protejarea mediului in scopul mentinerii echilibrului ecologic.
Prevederile legale referitoare la protectia mediului in medicina veterinara din tara noastra a
fost racordata la cerintele stabilite pe plan international pentru aceasta; popularizarea in randul
producatorilor particulari a metodelor moderne de inactivare a fertilizantilor naturali si a
pericolului folosirii acestora fara tratarea corespunzatoare; avizarea folosirii apelor uzate
numai dupa realizarea parametrilor de depoluare prevazuti in tehnologia statiilor de epurare;
urmarirea modului de respectare a tehnoloiilor de colectare, evacuare si prelucrare a
purilnului, a dejectiilor si a apelor reziduale in unitatile zootehnice; reducerea emisiilor prin
utilizarea sistemelor de epurare, evacuare a gazelor de mare inaltime, utilizarea de
combustibili putini poluantirealarea zonelor de protectie sanitara intre intreprinderile
industriale poluante si zonele protejate (de locuit, parcuri, rezervatii naturale); interzicerea
amplasarii de adaposturi pentru animale in zonele ce cad direct sub incidenta emanatiilor
toxice.

IGIENA AERULUI
Aerul reprezinta factorul esential al vietii deoarece prin o parte din componentele sale
(O2,CO2, pulberi si microorganisme) si fenomenele meteorologice ce au loc in el, intervine in
desfasurarea proceselor de baza care se petrec in organismele tuturor vietuitoarelor. Aerul
este sursa principala de oxigen, necesara organismului pentru procesele de oxidare si de
mentinere a vietii. Un adult inspira in 24 ore pana la 30 m aer.

Importanta igienica a aerului

O cantitate cat de mica de substante nocive sau microorganisme patogene din aer exercita o
influenta negativa asupra sanatatii organismelor. Organismul se afla in strans contact cu aerul
atmosferic, asupra lui actionand nu numai compusii chimici ai aerului ci si factorii
meteorologici, ce caracterizeaza starea fizica a atmosferei: temperatura, umiditatea, miscarea
aerului, presiunea atmosferica, radiatia solara care strabate atmosfera, radioactivitatea etc.
Studierea actiunii diversilor factori meteorologici, precum si a influentei pe care o exercita
starea vremii si clima asupra organismului permit elaborarea de masuri, recomandari privind
utilizarea actiunii pozitive a acestora asupra sanatatii, si prevenirea influentei negative.
Structura fizica a atmosferei este data de straturile sferice concentrice separate de zone de
tranzitie inguste. Limita de sus la care gazele se disperseaza in spatiu se afla la o altitudine de
aproximativ 1000 de km deasupra nivelului marii; mai mult de 90% din totalul masei
atmosferice este concentrata in primii 40 de km de la suprafata pamantului. Straturile

3
atmosferice se caracterizeaza prin compozitia chimica diferita, care da nastere variatiilor de
temperatura si ele sunt: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.
Troposfera este stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafata pamantului si reprezinta cel
mai ridicat procent al masei atmosferice. Este caracterizat de densitatea aerului si de o variatie
verticala a temperaturii de 60C pe km. Temperatura si vaporii de apa continuti in troposfera
descresc rapid cu altitudinea. Vaporii de apa joaca un rol major in reglarea temperaturii
aerului pentru ca absoarbe energia solara si radiatia termica de la suprafata planetei.
Troposfera contine 99% din vaporii de apa din atmosfera. Concentratiile de vapori de apa din
atmosfera pot varia cu latitudinea. Concentratia este mai ridicata la tropice unde pot atinge 3%
si descreste spre poli. Toate fenomenele meteorologice au loc in troposfera desi trubulente pot
exista si in regiunile mai joase ale stratosferei. Troposfera inseamna "zona de amestec" iar
acest nume provine de la curentii de convectie din strat. Limita superioara a stratului variaza
in inaltime intre 8 km la latitudini mari si 18 km la ecuator. Inaltimea variaza de asemenea cu
anotimpurile; cea mai ridicata in timpul verii si cea mai scazuta in timpul iernii. O zona
ingusta numita tropopauza separa troposfera de urmatorul strat, stratosfera. Temperatura
aerului in tropopauza ramane constanta cu cresterea altitudinii.
Stratosfera este al doilea strat atmosferic. Se gaseste intre 10 si 50 de km deasupra planetei.
Temperatura aerului in stratosfera ramane relativ constanta pana la o altitudine de 25 de km.
Apoi ea creste progresiv pana la 200-220 km pana la limita superioara (~50 km). Datorita
temperaturii aerului din stratosfera care creste odata cu altitudinea, nu exista fenomenul de
convectie si are un efect stabilizator asupra conditiilor atmosferice. Ozonul joaca un rol major
in reglarea regimului termic din stratosfera, din moment ce volumul de vapori de apa din strat
este foarte redus. Temperatura creste odata cu concentratia ozonului. Energia solara e
convertita in energie cinetica cand moleculele de ozon absorb radiatia ultravioleta rezultand in
incalzirea stratoseferei. Stratul de ozon se afla intre 20 si 30 de km. Aproximativ 90% din
ozonul din atmosfera se gaseste in stratosfera. Concentratia de ozon din acest strat este de
aproape 2 ori si jumatate mai mare decat cea in troposfera. Ozonul absoarbe radiatia
ultravioleta cu lungimi de unda intre 290-320nm. Aceste lungimi de unda sunt daunatoare
vietii pentru ca ele pot fi absorbite de acidul nucleic din celule. Penetrarea excesiva a radiatiei
ultraviolete spre suprafata planetei ar distruge vegetatia si ar avea urmari ecologice grave.
Mari cantitati de radiatii ultraviolete ar duce la efecte biologice negative cum ar fi cresterea
cazurilor de cancer. Conditiile metereologice afecteaza distributia ozonului. Producerea si
distrugerea ozonului are loc in stratosfera superioara tropicala unde este prezenta cea mai
mare cantitate de radiatii ultraviolete. Disocierea are loc in zonele inferioare ale stratosferei si
la latitudini superioare celor la care se realizeaza producerea ozonului. Acum un miliard de
ani, algele albastre-verzi au inceput sa foloseasca energia solara pentru a descompune
moleculele de H2O si OO2 si pentru a le recombina in compusi organici si oxigen molecular
(O2). Aceasta transformare bazata pe energia solara poarta numele de fotosinteza. O parte din
oxigenul rezultat in urma fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de
CO2. Oxigenul ramas, acumulat in atmosfera a creat un dezastru ecologic in ce priveste
organismele anaerobe. Pe masura ce cantitatea de oxigen din atmosfera a crescut cea de CO2
a scazut. In atmosfera superioara o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la
razele ultraviolete ale soarelui si s-au transformat in oxigen atomic. Acesti atomi combinati cu
oxigenul molecular ramas au format molecule de ozon (O3) care absorb eficient razele
ultraviolete. Acest strat fin de ozon actioneaza ca un scut protector al planetei impotriva
razelor ultraviolete. Cantitatea de ozon necesara pentru protejarea Pamantului de razele
ultraviolete nocive variaza intre 200 si 300 nanometri (nm) si se crede ca exista de peste 600
milioane de ani. Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentratia actuala din
atmosfera. Inainte de acest moment existenta vietii era posibila doar in ocean. Prezenta

4
ozonului a dat organisemelor ocazia sa evolueze si sa traiasca pe uscat. Ozonul a jucat un rol
semnificativ in evolutia vietii pe pamant si datorita ozonului exista viata asa cum o stim azi.
Mezosfera, un strat ce se intinde de la 50 la 80 de km este caracterizata prin temperaturi
scazute care ating 190-180 K la o altitudine de 80 de km. In mezosfera, concentratiile de ozon
si vapori de apa sunt neglijabile. De aceea temperatura e mai joasa decat cea din troposfera
sau stratosfera. La distanta mare de suprafata pamantului compozitia chimica a aerului devine
dependenta de altitudine iar atmosfera se imbogateste cu gaze mai usoare. La altitudini foarte
inalte, gazele reziduale incep sa se stratifice dupa masa moleculara datorita separarii
gravitationale.
Termosfera este situata deasupra mezosferei si e separata de ea prin mezopauza (strat de
tranzitie). Temperatura in termosfera creste cu altitudinea pana la 1000-1500 km. Aceasta
crestere de temperatura se datoreaza absorbtiei de radiatie solara de o cantitate limitata de
oxigen molecular. La o latitudine de 100-200 km majoritatea componentelor atmosferice sunt
inca azotul si oxigenul. La aceasta altitudine extrema moleculele sunt dispersate.
Exosfera este stratul cel mai de sus al atmosferei. Limita superioara a exosferei se intinde
pana la inaltimi de 960-1000 km si nu poate fi delimitata exact. Exosfera este o zona de
tranzitie dinte atmosfera Pamantului si spatiul intraplanetar.

Proprietatile fizice ale aerului si influenta lor asupra animalelor

Factorii fizici ai aerului sunt: temperatura, umiditatea, precipitatiile, presiunea aerului,
miscarea aerului, radiatiile, electricitatea, sunetele

Temperatura aerului atmosferic si variatiile acesteia

Variatia diurna se caracterizeaza prin amplitudinea diurna si este diferenta dintre nivelul
minim (inainte de rasarit) si nivelul maxim (la 2 h dupa trecerea soarelui de meridianul
locului). Marimea amplitudinii este dependenta de latitudinea geografica, anotimp, relief,
natura scoartei terestre, nebulozitatea si opacitatea atmosferei.
Variatia anuala a temeperaturii este conditionata de aceeasi factori.
Variatiile neperiodice au loc in urma invaziei maselor de aer arctic sau tropical in zona tarii
noastre.
Temperatura aerului atmosferic si procesele de incalzire si racire ale aerului atmosferic
Pe masura ce temperatura suprafetei terestre creste, caldura acumulata de acesta se transmite
aerului prin: conductivitatea termica, radiatie, turbulenta, convectie, advectie, transformare de
faza a apei.
Conductivitatea termica genereaza incalzirea unui strat subtire de aer din imediata apropiere
a secventei terestre.
Radiatia este fenomenul prin care energia solara absorbita de pamant este cedata aerului ca
radiatie terestra, care incalzeste aerul din apropierea sa. Aceasta cedeaza la randul ei caldura
maselor mai reci, rezultand radiatia atmosferica care are un caracter permanent, ziua si
noaptea.
Turbulenta reprezinta propagarea caldurii prin deplasarea dezordonata a maselor de aer cu
temperaturi diferite, in toate sensurile.
Convectia este fenomenul de transmitere a caldurii prin ridicarea pe verticala a aerului cald
de la suprafata solului si coborarea spre acesta a aerului rece de la inaltime.
Advectia reprezinta transferul caldurii pe orizontala, prin amestecul aerului cald cu cel rece,
pe care il incalzeste.
Transformarile de faza ale apei sau condensarea vaporilor, contribuie la incalzirea aerului
din straturile reci ale atmosferei, datorita cedarii caldurii inmagazinate in procesul de
evaporare
Procesele de racire ale aerului atmosferic

5
Destinderea adiabatica este consecinta convectiei in urma careia prin miscari ascendente
aerul trece de la presiuni mai mari la presiuni mai mici, consumand caldura de la masele de
aer cald, care in acest fel se racesc.
Radiatia se produce noaptea cand bilantul radiativ al solului scade, preluand energia calorica
din atmosfera, care astfel se raceste.
Advectia are loc cand masele de aer cald se deplaseaza pe orizontala peste masele de aer reci
carora le cedeaza caldura, fenomen prin care masele de aer se racesc.

Influenta temperaturii aerului asupra animalelor

Temperatura aerului prin actiunea sa directa sau indirecta exercita cea mai importanta
influenta asupra animalelor. Nivelul pierderilor de caldura este proportional cu diferenta
dintre temperatura corpului si temeperatura mediului exterior. Cu cat aceasta diferenta este
mai mare cu atat pierderile de caldura sunt mai insemnate. Pierderile de caldura animala catre
mediu se realizeaza prin: radiatie, conductivitate termica, convectie si evaporatie.
Radiatia este consecinta diferentei dintre temperatura animala si cea a aerului, fiind
proportionala cu aceasta. Animalele pierd mai putina caldura in pozitie patrupedala ( datorita
conductivitatii termice reduse a aerului) decat in pozitie culcat.
Conductivitatea termica se inregistreaza cand animalele sunt in pozitie culcat, situatie in
care intra direct in contact cu suprafetele mediului inconjurator.
Convectia este consecinta incalzirii aerului din apropierea pielii si invelsului cutanat al
animalelor prin radiatie si conductivitate. Pierderile de caldura prin convectie sunt direct
proportionale cu suprafata corpului in contact cu aerul, viteza curentilor de aer si diferenta de
temperatura dintre organism si mediu si invers proportionala cu grosimea si densitatea
invelisului pilos. Caldura pierduta prin radiatie, conductivitate si convectie este definita prin
caldura libera sau sensibila si contribuie la incalzirea aerului sau a suprafetelor din adaposturi.
Evaporarea contribuie la pierderea de caldura prin apa eliminata de animale sub forma de
vapori. Poate avea loc la nivelul aparatului respirator, prin respiratie si la nivelul tegumentelor
prin transpiratie si perspiratie insensibila( apa traverseaza pielea sub forma de vapori). Nivelul
evaporarii apei este conditionat de specie, rasa, volumul respiratiei si temperatura aerului
inspirat. Caldura folosita pentru evaporarea apei poarta denumirea de caldura latenta si nu
contribuie la incalzirea aerului. Pierderile de caldura sunt influentate de valoarea izolatoare a
tesuturilor si de izolarea externa. Valoarea izolatoare a tesuturilor reprezinta rezistenta
tesuturilor fata de fluxul de caldura, indreptat din interiorul organismului spre piele. Izolarea
externa reprezinta rezistenta fata de fluxul de caldura de la nivelul pielii spre mediul exterior
si se realizeaza prin invelisul cutanat si parametrii mediului exterior.

Temperatura aerului si functia de termoreglare

Termoreglarea asigura refacerea productiei de caldura si schimbul de caldura dintre organism
si mediu, in vederea mentinerii homeotermiei.Animalele se pot gasi in conditiile de echilibru
termic, in raport cu temperatura mediului fapt care le plaseaza in domeniul temperaturii
biologice optime. Cand animalele se gasesc la temperaturi ambiante care se abat de la
temperatura biologica optima, intervine sistemul de termoreglare prin termogeneza
(producerea de caldura la temeperaturi scazute) si termoliza (eliminarea de caldura la
temperaturi ridicate). Viata este posibila numai la anumite temperaturi ale mediului, adaptarea
la amplitudinile zilnice sau anuale ale temeperaturii facandu-se cu consum de energie.
Homeotermia reprezinta o gama mai redusa de temperaturi in cadrul zonei posibile a vietii
mentinuta prin prin sistemul de termoreglare.
Zona de neutralitate termica este reprezentata de un interval redus de temperaturi in care
temperatura interna se mentine constanta, in conditiile celei mai scazute productii de caldura,
exprimand un echilibru intre organism si mediu.

6
Confortul termic este reprezentat de un interval si mai mic de temperaturi din cadrul zonei
de neutralitate termica preferat de animale, compatibil cu productii mari, stare de sanatate
optima si in care animalele nu au senzatia de frig sau cald.Termoreglarea se face cu consum
de energie a carui nivel este conditionat de durata si intensitatea stresului termic.

Termoreglarea in ambiante reci

Termoreglarea se face cu consum de energie a carui nivel este conditionat de durata si
intensitatea stresului termic. Termoreglarea in ambiante reci intervine prin termogeneza
chimica (fara frison) si fizica (cu frison).
Termogeneza chimica se realizeaza prin cresterea ratei metabolice in care sunt implicati
ficatul, musculatura striata si tesutul adipos.
Termogeneza fizica, se produce dupa cea chimica ca fenomen reflex de contractare a
musculaturii striate, cu cresterea productiei de caldura.
In paralel se produce: vasoconstrictie periferica, horiplumatie sau horipilatie, reducerea
evaporarii respiratorii si cutanate, precum si modificari de comportament.
Temperatura critica inferioara este dependenta de specie, varsta, imbracaminte piloasa, nivelul
furajarii, insusirile fizice ale aerului si gradul de aclimatizare.

Termoreglarea in ambiante calde

Declanseaza procese de termoliza, pentru combaterea acumularii de caldura in organism si
cresterea temperaturii interne.
Transpiratia este direct proportionala cu numarul glandelor sudoripare fiind: abundenta la
bovine si cabaline, redusa la ovine si carnasiere si inexistenta la porcine, pasari si iepuri.
Evaporarea pulmonara completeaza sau chiar inlocuieste transpiratia si perspiratia si este
dependenta de ritmul respirator. In acelasi timp se produc modificari de comportament:
intinderea extremitatilor, miscarea aripilor, asezarea in locuri reci, umbrite, tavalirea in balti,
noroi, consumul sporit de apa, reducerea consumului de furaje.Animalele sunt mai rezistente
la frig decat la caldura, deoarece organismul lor este mai bine adaptat pentru termogeneza
decat pentru termoliza.

Influenta temperaturii aerului asupra sanatatii si productivitatii animalelor in ambiante

reci
Temperatura reprezinta factorul fizic al aerului care are cea mai intensa actiune asupra
sanatatii animalelor. Aceasta se mentine cel mai usor cand temeperatura aerului este in zona
de neutralitate termica. Ea poate fi afectata de temperaturile coborate sau ridicate. La
temperaturi coborate, aerul devine factor patogen cu cat valoarea acestuia este mai mica, iar
specia sau categoria de animale mai sensibila.In ambiante reci, termoreglarea se realizeaza pe
baza cresterii glicemiei care poate duce la epuizarea rezervelor de glicogen, la scaderea
glicemiei si apoi la coma hipoglicemica.Prelungirea frigului are drept consecinta reducerea
proteinelor serice, stimularea secretiei glandei tiroide si a suprarenalelor, alterarea mucoasei
respiratorii si reducerea activitatii cililor vibratili.Acompaniate de umiditati crescute,
temperaturile stau la baza aparitiei bolilor afrigore si a reumatismului.Temperatura coborata
asociata cu umiditati scazute, determina aparitia degeraturilor urmate de necroza tesuturilor
respective.Temperatura coborata asociata cu umiditati ridicate si curenti mai mari de aer,
produc hipotermie si moarte la animalele tinere(purcei, miei, pui).La temperaturi ridicate
aerul afecteaza mai puternic starea de sanatate a animalelor, decat la temperaturi scazute.
Eliminarea caldurii excedentare prin transpiratie si perspiratie este insotita de pierderea de
electroliti si azot proteic de catre organism. La acele animale care nu transpira pierderea de
caldura( creste de 10 ori), care are drept consecinta eliminarea excesiva de CO2, conducand la
alcaloza gazoasa si la perturbarea metabolismului mineral.In ambiante calde se inregistreaza

7
scaderea proteinelor totale, a zincului plasmatic si a retentiei de azot in organism si cresterea
eliminarii acidului uric prin urina.Temperaturile excesive, associate cu umiditate ridicata si
curenti de aer redusi sunt greu de suportat de animale, datorita cresterii temperaturii interne si
riscului de aparitie a socului caloric. Acesta se intalneste frecvent la animalele care nu
transpira sau la care transpiratia este redusa.

Influenta temperaturii aerului asupra sanatatii si productivitatii animalelor in

ambiante calde
La temperaturi ridicate aerul afecteaza mai puternic starea de sanatate a animalelor, decat la
temperaturi scazute. Eliminarea caldurii excedentare prin transpiratie si perspiratie este
insotita de pierderea de electroliti si azot proteic de catre organism. La acele animale care nu
transpira pierderea de caldura( creste de 10 ori), care are drept consecinta eliminarea excesiva
de CO2, conducand la alcaloza gazoasa si la perturbarea metabolismului mineral.In ambiante
calde se inregistreaza scaderea proteinelor totale, a zincului plasmatic si a retentiei de azot in
organism si cresterea eliminarii acidului uric prin urina.Temperaturile excesive, associate cu
umiditate ridicata si curenti de aer redusi sunt greu de suportat de animale, datorita cresterii
temperaturii interne si riscului de aparitie a socului caloric. Acesta se intalneste frecvent la
animalele care nu transpira sau la care transpiratia este redusa.

Influenta temperaturii aerului asupra animalelor pe timpul transportului

Animalele de ferma sunt homeoterme, ceea ce inseamna ca au capacitatea de a-si mentine
temperatura corporala relativ constanta intre anumite limite, fiind diferita de temperatura
mediului.
Cresterea diferentei intre temperatura corporala si temperatura mediului inconjurator duce la o
crestere a pierderilor de caldura, ce nu pot fi compensate prin producerea suplimentara de
caldura. Temperatura corporala va creste atunci cand pierderile de caldura sunt insuficiente
(stres caloric). Caldura se poate pierde prin conductie, convectie, radiatie si evaporare.
Animalele pot sa-si mareasca nivelul de pierdere a caldurii prin transpiratie sau respiratie
accelerata, in functie de specie. Ele pot sa refuze efectuarea diferitelor activitati, isi diminueze
consumul de hrana, beau mai multa apa sau isi mareasca distanta dintre ele. Caldura produsa,
variaza in cadrul aceleiasi specii in functie varsta, starea fiziologica, hranire, performante si
adaptare. Animalele se pot adapta la un mediu cald sau rece schimbandu-si fiziologia si
caracteristicile fizice. Procesul de aclimatizare trebuie sa dureze cateva saptamani pentru a fi
eficient.
Porcinele, ovinele, caprinele si bovinele au zone de neutralitate termica diferite iar
temperatura critica inferioara (TCI) si temperatura critica superioara (TCS) variaza
considerabil. Varsta animalelor joaca un rol important. Purceii au nevoie de o temperatura a
mediului mult mai ridicata decat scroafele sau vacile in lactatie. Nu este important daca oile
sunt tunse sau nu.
In conditii de transport este posibila depasirea temperaturii critice scazute sau crescute
recomandate pentru adaposturile de animale, insa valorile cu care poate fi depasita TCS sunt
mai mici decat cele cu care poate fi redusa TCI deoarece animalele suporta mai bine
extremele joase decat cele ridicate.

UMIDITATEA AERULUI
Apa in atmosfera se gaseste sub forma gazoasa (vapori), lichida (picaturi) sau solida (cristale
de gheata). Aceasta provine din apa evaporata din diferitele surse de pe planeta, procese
industriale etc.Umiditatea aerului se exprima in marimi higrometrice si anume: UA; UR; UM;
D; Punctul de roua. Dintre acestea in igiena se foloseste UR,care exprima procentual gradul
de saturatie a aerului in vapori de apa.

8
Variatiile umiditatii aerului
Umiditatea aerului prezinta variatii zilnice si anuale. Zilnic UR inregistreaza o maxima si o
minima dupa amiaza, iar anual, maxima ur se inregistreaza in decembrie, iar minima in
august.
Indicele de confort termic este un index care coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea
relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos
de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea resimtita de corpul uman.
In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar
ca urmare caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de
evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o racire mai lenta a corpului, care retine mai
multa caldura decat ar face-o in aer uscat. Harta indicelui de confort termic este marcata cu
ora la care se refera si se elaboreaza de la ora 13 la ora 16. Pragul critic este de 80 unitati;
acolo unde valoarea este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze adecvat.

Influenta umiditatii aerului asupra animalelor

Influenteaza starea de sanatate si productia animalelor in functie de temperatura si miscarea
aerului, cu care actioneaza sinergic asupra lor
La temperaturi scazute si UR crescuta, efortul de termoreglare este mare si duce la scaderea
indicelui de convertire al hranei. Legatura stransa dintre cei doi factori, modul de actiune
interdependenta a lor a fost sintetizata in ITU.
La temperaturi sub cele de confort valoarea ITU scade odata cu cresterea UR a aerului.
Efectul temperaturii si al umiditatii in aceste conditii este resimtit de animale la temperaturi
mai scazute decat sunt in realitate.
La temperaturi de confort sau in apropierea lor ITU ramane neschimbat sau se modifica putin,
ceea ce demonstreaza ca umiditatea in sine nu are nicio actiune asupra organismului.
La temperaturi ale aerului peste valorile de confort, ITU creste proportional cu marimea
umiditatii indicand o resimtire mai puternica a efectelor temperaturii existente de catre
animale.
O umiditate relativa peste 75% si temperatura scazuta, sporeste conductivitatea termica a
aerului, favorizeaza pierderile de caldura din organism; creste consumul specific de furaje,
scad productiile
O umiditate relativa peste 75% si temperatura crescuta, diminueaza evaporarea cutanata si
pulmonara; creste ricul instalarii stresului termic, hipertermia, soc caloric; influenteaza
negativ functia de reproductie, creste durata de supravietuire a agentilor patogeni microbieni,
parazitari; contribuie la deprecierea componentelor adaposturilor pentru animale.
O umiditate relativa sub 40% si temperatura scazuta, reduce pierderile de caldura din
organism, favorizeaza aparitia degeraturilor la extremitati
O umiditate relativa sub 40% si temperatura crescuta, favorizeaza cresterea concentratiei de
pulberi, favorizeaza infectiile aerogene

Influenta umiditatii aerului asupra animalelor pe timpul transportului

Umiditatea reprezinta un factor crucial de influenta al capacitatii animalelor de a elibera
caldura. Cand umiditatea relativa creste, eficienta pierderii de caldura prin evaporare scade.
Cand temperatura aerului se apropie de temperatura corpului, pierderea de caldura sensibila
devine mai putin eficienta iar animalul se bazeaza pe racorire prin evaporare. Conditiile
dezavantajoase pentru pierderile de caldura pe durata transportului, se inregistreaza la
temperaturi si umiditati relative crescute ale aerului.

9
 PECIPITATIILE ATMOSFERICE

Totalitatea produselor de condensare si sublimare (cristalizare) a vaporilor de apa din

atmosfera, denumite si hidrometeori, ce cad de obicei din nori si ajung la suprafata
pamantului sub forma lichida, solida, sau sub ambele forme in acelasi timp. Cantitatile de
precipitatii atmosferice se masoara cu pluviometrul, la termenele climatologice (07 si 19),
precum si ori de cate ori este necesar. Particularitatile si repartitia precipitatiilor, depind direct
de caracterul miscarilor aerului.
Pecipitatiile atmosferice - clasificare
Condensarea sau sublimarea vaporilor de apa pe particule materiale microscopice numite
nuclee de condensare se produce in momentul inregistrarii gradului de saturare a aerului.
Condensarea si sublimarea se pot realiza la suprafata solului, dand nastere la: roua, bruma,
chiciura si in aer cand genereaza: ceata, norii, precipitatiile (ploaie, zapada, lapovita,
mazariche si grindina)
Precipitatii formate la suprafata solului
Roua se formeaza in noptile senine, cand aerul din apropierea solului se raceste si vaporii de
apa trec in particule fine sau picaturi de diferite dimensiuni pe sol si plante.
Bruma este produsul de sublimare a vaporilor de apa in cristale fine gheata pe sol, obiecte sau
plante la temperaturi sub 00C.
Chiciura este reprezentata de o depunere de cristale de gheata pe ramurile copacilor, la
temperaturi scazute.
Poleiul este constituit dintr-un strat de gheata omogen, care se formeaza din picaturile de
ploaie ajunse pe suprafata solului, plantelor si drumurilor, in conditiile in care temperatura
acestora, in momentul contactului este sub 00C.
Precipitatii formate in aer
Ceata este formata din picaturi sau cristale de gheata care se produc in aerul din apropierea
solului. Se inregistreaza, de obicei seara si dimineata.
Norii sunt formati din picaturi fine sau cristale de gheata, rezultate in urma condensarii sau
sublimarii vaporilor de apa.
Ploaia este formata din picaturi foarte fine care cad cu o viteza de 3-8 m/s.
Zapada este formata din cristale de gheata care se constituie in fulgi cu diametru de 5 cm.
Lapovita se produce la inceputul si sfarsitul sezonului rece.
Grindina este reprezentata de sfere, fragmente de gheata cu 5-50mm
Burnita reprzinta picaturi, fragmente de gheata cu sub 5 mm.
Influenta precipitatiilor asupra animalelor
Actiunea directa poate fi favorabila si se manifesta la temperaturi ridicate prin asigurarea mai
usoara a homeotermiei si nefavorabila, determina scaderea productiei de lapte si aparitia
mastitelor la vaci si declansarea bolilor afrifore in special la tineret, a pasteurelozei la toate
categoriile de bovine si pasari, precum si a necrobacilozei la bovine si ovine.
Actiunea indirecta nivelul precipitatiilor influenteaza productia de furaje cu toate implicatiile
pe care aceasta le genereaza in cazul neasigurarii cantitative si calitative a ratiilor. Furajele
recoltate pe timp polios au o valoare nutritiva mai edusa, o salubritate indoielnica, ca urmare a
incarcaturii mari cu miceti si micotoxine si o umiditate ridicata.
Apa din roua consumata odata cu plantele verzi, sta la baza aparitiei colicilor, indigestiilor si
timpanismului acut la rumegatoare, creste incindenta necrobacilozei si a unor endoparazitoze.
Apa din bruma, consumata odata cu furajele actioneaza mai puternic prin temperatura mai
scazuta, conducand la aparitia de pareze, tulburari ale digestiei, iar in ultima faza a gestatiei
produce avort.
Chiciura produce aceleasi efecte ca bruma daca se administreaza animalelor furaje inghetate.
Poleiul sta la baza producerii unor accidente si avorturi la animale.

10
Ceata poate actiona direct prin stimularea termogenezei ca urmare a pierderilor de caldura la
animale si indirect fiind consecinta retinerii radiatiilor solare.

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Reprezinta forta cu care aerul apasa asupra scoartei terestre, corpurilor si vietuitoarelor aflate
pe aceasta. Variatiile sunt legate de zona geografica; valorile mari ale presiunii poarta numele
de maxime barometrice (anticicloni) iar valorile coborate minime barometrice (cicloni). La
poli se mentine un camp anticiclonic, iar la ecuator se constata un camp ciclonic. Variatia
presiunii cu altitudinea este consecinta scaderii densitatii aerului in raport cu inaltimea.
Aceasta scade odata cu cresterea altitudinii. Variatia periodica este conditionata de anotimp,
latitudine si natura suprafetei terestre. Variatiile neperiodice sunt consecinta incalzirii inegale
ale troposferei si a miscarilor turbulente ale aerului, generand schimbarea vremii. Variatiile
mari, produse intr-un timp scurt sunt resimtite puternic de om si animale fiind definite ca
manifestari de barosensibilitate.
Influenta presiunii atmosferice asupra animalelor este directa si indirecta. Presiunea
aerului in limite obisnuite are o influenta pozitiva prin cantitatea sporita de oxigen. Scaderea
brusca a presiunii produce fenomene de hipervigilenta si de modificare a tonusului sistemului
neurovegetativ. Oxigenarea buna a sangelui se realizeaza la o presiune partiala a oxigenului in
alveola pulmonara de minimum 100 mm Hg, situatie care se inregistreaza pana la altitudini de
360 m. Peste acestea, animalele compenseaza deficitul de oxigen prin modificari functionale
si organice. Prin cresterea mai multor generatii de animale la altitudine se realizeaza o
adaptarea la presiuni scazute. Animalele care nu se adapteaza fac boala de altitudine sau
boala salbei. Presiunea scazuta, gazele din corp tind sa egaleze presiunea atmosferica
generand barotraume (cand gazele din organism nu se pot elimina) boala de
descompresiune (azotul trece din forma de solutie din sange in aceea de bule de gaz) si
anoxia (consecinta scaderii presiunii partiale a oxigenului).

MISCAREA AERULUI ATMOSFERIC

In mediul exterior miscarea aerului poate fi perceptibila (vant) si imperceptibila (curenti de

aer) si prezinta importanta din punct de vedere al directiei, tariei si vitezei. Variatia directiei
vanturilor poate fi zilnica (poate fi periodica asa cum este cazul brizei de munte sau de mare),
sezoniera (legata de anotimp: pentru tara noastra directia dominanta este din nord si este in
timpul iernii si din sud si vest in timpul verii).Variatiile neperiodice sunt accidentale fiind
consecinta patrunderii maselor de aer cald sau reci intr-un anumit areal. Taria vantului se
exprima in kg f/m2 si este proportionala cu patratul vitezei vantului. Este maxima iarna si
minima vara. Se apreciaza cu ajutorul scarii Beaufort.
Influenta miscarii aerului atmosferic asupra animalelor
Vantul influenteaza functia de termoreglare iar prin temperatura maselor de aer pe care le
pune in miscare are efecte negative sau pozitive asupra animalelor.
In ambiante reci, la aceeasi lungime a fanerelor pierderea de caldura este mai mare la animale
cu invelis pilos mai rar (porcinele pierd mai multa caldura decat ovinele). Pierderile sunt mai
mari cu cat unghiul in care vantul intra in contact cu corpul animalelor se apropie de 900.
Vantul rece asociat cu temperaturi scazute si umiditati ridicate, determina pierderi mari de
caldura si aparitia de boli afrigore.
In ambiantele calde, actiunea directa a vanturilor are efecte benefice prin favorizarea
proceselor de cedare a caldurii catre mediul exterior si micsorarea riscului de aparitie a
socului caloric. In ambiante de neutralitate termica actiunea directa nu afecteaza
termoreglarea, deci nu are nicio influenta. Vantul constituie un factor biotrop al mediului, fapt

11
reliefat de manifestarea de catre animale a unor fenomene de sensibilitate specifica
anemosensibilitate.

RADIATIILE SOLARE TERESTRE SI ATMOSFERICE

Radiatia solara trecand prin atmosfera, este difuzata si absorbita, o parte ajungand la sol ca
radiatie directa, reprezentand principala sursa de energie pentru scoarta.
terestra. Radiatia solara directa prezinta variatii diurne si anuale, avand o maxima la amiaza
cand soarele se afla la zenit, iar in cursul unui an in aprilie-iunie, cand factorul de opacitate
este mic. Radiatia solara difuza este cantitatea de radiatii difuzata in atmosfera datorita
prezentei in aceasta in special a particulelor mari si a gazelor. Intensitatea radiatiei solare
variaza in raport cu diferiti factori cum sunt: amplasarea geografica, conditiile de relief,
anotimpul. Albedoul, este raportul dintre radiatia reflectata si radiatia incidenta, importanta in
iluminarea mediului si a adaposturilor. Cel mai ridicat albedou il are zapada proaspata 80-
90%, iar cel mai scazut suprafata apelor vara 6-7%. Principalele radiatii care intereseaza din
punct de vedere igienic sunt: radiatiile UV 290-400 nm; radiatiile vizibile 400-760 nm si
radiatiile infrarosii 760-300000 nm.
Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile ionizate au proprietatea de a ioniza
materia asupra careia actioneaza datorita energiilor mari pe care le elibereaza la locul de
contact. In aceasta categorie sunt cuprinse radiatiile electromagnetice si corpusculare care se
deosebesc intre ele sub raportul capacitatii de ionizare si de patrundere in diferite materiale
inclusive in tesutul organismului animal. Radiatiile electromagnetice au o mare capacitate de
patrundere in tesuturi, fapt ce permite utilizarea lor in radiodiagnostic si radioterapie.
Radiatiile corpusculare, au o capacitate redusa de patrundere. Efectul bilogic este consecinta
actiunii directe a energiei eliberate de radiatii (lezeaza sau distruge celulele); a actiunii
indirecte; a energiei eliberate de radiatii care actioneaza prin intermediul radicalilor instabili si
cu reactivitate crescuta. Radiatiile ionizante au actiune cu efecte somatice si genetice. Efectele
somatice se refera la leziunile anumitor organe sau sisteme cu aparitia de descendenti celulari
modificati (boala de iradiere, boala de iradiere acuta). Efectele genetice privesc modificarile
produse de radiatiile ionizante asupra celulelor germinale, afectand substratul ereditar.
Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile ultraviolete: se caracterizeaza prin
lungime de unda mica, patrundere redusa si energie ridicata, capabile de a distruge
microorganismele si de a induce modificari chimice in organismele animale cu care vin in
contact, precum si de a ioniza aerul. Actiunea directa este rezultatul patrunderii razelor UV
pana la nivelul dermului si a razelor UV mijlocii pana la nivelul stratului mucos al
epidermului. La nivelul pielii razele UVL produc eritem cutanat pe zonele depigmentate, iar
cele mijlocii produc transformarea provitaminelor D in vitamine D. Razele UV se folosesc cu
bune rezultate in tratamentul rahitismului si al afectiunilor chirurgicale, precum si in actiunile
de decontaminare datorita efectului de microbicid.
Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile luminoase sunt de sapte categorii:
violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu si rosu. Lungimea de unda mica, puterea de
penetratie redusa si actioneaza prin energia calorica in care se transforma. Caracteristic: ele
sunt receptionate de fotoreceptorii retinieni si conduse la centrii nervosi din scoarta cerebrala,
determinand perceptia vizuala.
Actiunea informationala
Prin senzatia vizuala animalelor intra in contact cu mediul exterior, stabilind relatii intra si
interspecifice fapt care le permite hranirea, adaparea, reproductia.
Reactia animalelor la stimuli luminosi este dependenta de intensitatea si durata luminii si de
alternanta perioadelor de iluminat si intuneric.

12
Intensitatea luminii determina raspunsuri fiziologice la animale, astfel la intensitatile mari,
animalele isi adapteaza ochiul pentru receptionarea unei cantitati mai reduse de radiatii.
Alternanta perioadelor de iluminat si intuneric determina la animale fotoperiodismul, care
este ansamblul reactiilor de raspuns al organismului animal la acest fenomen astral.
Fotoperioadele lungi favorizeaza cresterea si activitatea de reproductie.
Durata iluminarii are o importanta deosebita asupra activitatii animalelor si este dependenta
de anotimp si de alternanta lunima-intuneric.
Durata critica a zilei este intalnita la echinoctiu si corespunde la 12 ore lumina si 12 ore
intuneric.
Animalele care reactioneaza prin activarea unor functii la un numar de ore mai mare de 12
(durata critica) se numesc longitudiurne, iar cele care raspund la o iluminare mai mica de 12
ore se numesc brevidiurne.
Actiuneaenergetica, se exercita in mod indirect asupra animalelor de ferma prin participarea
la fenomenele de fotosinteza implicit la productia de furaje. Radiatiile luminoase solare
folosite in anumite limite sub forma de helioterapie pot contribui la cresterea capacitatii de
rezistenta la imbolnaviri si a activitatii de reproductie, la regenerarea tesuturilor la ameliorarea
sau vindecarea rahitismului. Importanta luminii in productia si sanatatea animalelor este
majora, devenind un factor tehnologic de productie in zootehnia intensiva sub forma
programelor de lumina.

ELECTRICITATEA ATMOSFERICA
Aeroionizarea se formeaza prin piererea sau castigarea de sarcini electrice de catre particule
materiale, molecule, atomi, devenind ioni sau aeroioni. Ionii pozitivi sau negativi se formeaza
sub actiunea radiatiei cosmice, solare, radioactivitatii terestre si a proceselor mecanice si
termice din atmosfera. Radiatia solara are efect ionizant moderat, continuu si pe intinderi
foarte mari (UV, ionosfera). Radiatia cosmica ionizeaza aerul din straturile superioare ale
atmosferei; intensitatea scade pe masura ce se apropie de pamant; difuzeaza partial in
atmosfera. Radioactivitatea terestra ionizeaza aerul prin emisiile de electroni (radiatii beta),
protoni si neutroni (radiatii alfa), radiatii electromagnetice (gamma), emanatii de izotopi
gazosi (radon, thoron, etc.); experimente nucleare

Actiunea aeroionilor
Aeroionii pozitivi, actiune nefavorabila manifestata prin: cresterea excitabilitatii nervoase, a
tensiunii sanguine, dificultati respiratorii si tuse la animalele cu afectiuni cornice (scade viteza
de ascensiune a mucusului in caile respiratorii producand vasoconstrictia capilarelor
sanguine), scade activitatea tiroidei, creste secretia de serotonina
Aeroionii negativi, efect favorabil asupra organismului (de oxigen, de a caror existenta este
conditionata viata, chiar daca aerul inspirat contine oxigen in concentratie normala) se
manifesta prin: actiunea hipotensiva, stimularea reactiilor de oxido-reducere din tesuturi,
creste cantitatea de O2Hb in sange, a permeabilitaii membranei hematiilor, imbunatateste
activitatea cililor vibratili, viteza de ascensiune a mucusului cailor respiratorii, stimularea
secretiei glandei tiroide si a hipofizei, inviorarea organismului. Sub actiunea aeroionilor
negativi, la toate speciile de animale se inregistreaza indici biologici superiori, ca urmare a
cresterii ingestei, indicelui de convertire a furajelor, morbiditatii, ca urmare a sporirii
rezistentei organismului si a reducerii nr. de microorganisme din aer.

Campul aeroelectric si influenta asupra animalelor

Sarcinile electrice ale norilor se separa in: pozitive la partea superioara si negative la partea
inferioara fapt ce determina cedarea de sarcini negative pamantului. Variatiile neperiodice
apar brusc, pe timp de furtuna si conduc la aparitia fenomenelor de hiperexcitabilitate la

13
animale. Influenta campului aeroelectric asupra animalelor se manifesta in locuri deschise
datorita diferentei de tensiune dintre sol si aer.In general animalele sunt adaptate la campul
aeroelectric al zonei in care s-au format, suportand fara dificultati vizibile variatiile diurne si
anuale ale acestuia.

Fenomenele electrice orajoase (de furtuna) si influenta asupra animalelor

Fulgerul: complexul de manifestari electrice din atmosfera, care conduc la descarcari
luminoase sub forma de scanteie.
Tunetul: datorita caldurii puternice aerul se incalzeste brusc, schimburile dintre aerul cald si
cel rece se fac cu mare viteza si forta producandu-se un zgomot puternic
Fulgerele si tunetele, desi nu lovesc animalele, le produc: hipervigilenta, hiperexcitabilitate,
tahicardie si incetarea temporara a digestiei fara a le afecta starea de sanatate si de productie
Trasnetul sunt descarcari electrice intre nori si suprafata pamantului, insotite de tunete scurte
si intense. Are o actiune obisnuit fatala asupra animalelor, denumita fulguratie. Frecvent
efectul este moartea instantanee. Cadavrele prezinta pozitia caracteristica din momentul
mortii, arsuri superficiale in regiunile expuse si leziuni traumatice contractate la cadere.

VREMEA
starea fizica a atmosferei la un moment dat, determinata de nivelul factorilor
meteorologici generati de radiatiile solare
Variatiile: periodice (zilnice, sezoniere si anuale) si neperiodice. Animalele au capacitatea de
a presimti schimbarile vremii, manifestandu-se neobisnuit si anume: isi cauta culcus, creste
consumul de furaje, fatarea la vaci inainte de furtuna etc. Influenta vremii asupra animalelor
este conditionata de sezon efectele fiind mai intense in perioada trecerii fronturilor
atmosferice.

CLIMA SI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA ANIMALELOR

Reprezinta ansamblul factorilor si proceselor meteorologice ce caracterizeaza o regiune
geografica; (radiatia solara, circulatia aerului, caracteristicile teritoriului, activitatile omului)
dupa intinderea zonei geografice: macroclima (climatul general al Terrei); mezoclima
(climatul specific unor zone geografice); microclima (suprafete terestre mici si stratul
atmosferei de 2 m inaltime de deasupra acestora)
dupa latitudine: tropicala, temperata si polara
Aclimatizarea animalelor influenta asupra animalelor
Aclimatizarea este procesul complex dirijat de om in care animalele domestice se adapteaza
unor conditii naturale si artificiale de mediu, diferite de cele in care s-au format, si care le
permit sa traiasca, sa se reproduca, sa-si mentina sau chiar sa-si imbunatateasca insusirile
productive.
Adaptarea reprezinta modificarile functionale si anatomice care au loc in conditii normale si
care se pot instala dupa perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Vietuitoarele sunt adaptate
la modificarile unui anumit climat si odata scoase din el sufera un process de acomodare cu
consecinte favorabile sau nefavorabile. Zonele asemanatoare sub raport climatic se numesc
homeoclimatice si sunt favorabile aclimatizarii, pe cand cele diferite se numesc
heteroclimatice si sunt impropii aclimatizarii. Se aclimatizeaza mai usor: speciile carnivore si
omnivore fata de cele ierbivore; animalele tinere fata decel batrane sau cu boli cornice; rasele
perfectionate fata de celeprimitive; animalele cu o constitutie robusta fata de cea debila; cele
cu o stare de intretinere buna fata de cea slaba. Animalele transferate in zone cu aceeasi
izoterma (climat cald si umed, in altul rece si mai uscat). Transferul animalelor se face in
sezonul de toamna sau de iarna, cand animalele provin dintr-un climat rece si primavara si
vara cand provin dintr-un climat mai cald.

14
Aclimatizarea si influenta asupra animalelor
Criza de aclimatizare (1-4 ani) este consecinta efortului de adaptare (de asimilare a noilor
conditii apropiate de cele in care s-a format animalul), care se realizeaza prin consumuri
energetice. Adapostirea, ingrijirea si calitatile noului mediu nu pot suprima influentele
negative ale conditiilor de mediu total diferite fata de acelea din locul de origine asupra
animalelor ducand la degenerare (fenomen opus aclimatizarii); consecinta neasimilarii noilor
conditii de viata de catre animalele transferate din alte zone. Poate fi economica cand se
manifesta prin reducerea masei corporale, conformatiei si nerealizarea productiilor standard si
biologica, manifestata prin reducerea sau pierderea fertilitatii, scaderea vitalitatii si a
rezistentei generale care duce in final la disparitia animalelor transferate.

COMPOZITIA CHIMICA A AERULUI ATMOSFERIC

Aerul pe care il respitam este un amestec relativ stabil de cateva sute de gaze de diferite
origini. Stratul gazos inveleste planeta si se misca odata cu ea. Masa ei este aproape
5,15x10E15 tone atrase de pamant datorita atractiei gravitationale.
Proportiile de gaze, excluzand vaporii de apa sunt aproape egale pana la aproximativ 80 km
deasupra pamantului. Componentele principale ale atmosferei, dupa volum, sunt oxigenul
(21%), azotul(78%), argonul(0,93%), dioxidul de carbon (0,03%) si cantitti mici de alte gaze
heliu, neon,kripton, hidrogen,xenon, radon si ozon intr-o proportie de 0,01%. Temperatura si
compozitia chimica a atmosferei se presupune ca sunt controlate de aceste gaze se schimba
datorita unor cauze naturale dar si artificiale. Exemple de gaze artificiale include
clorofluorocarburile(CFC-11 si CFC-12). Dioxidul de carbon, de azot si metanul din
atmosfera provin din arderea combustibililor fosili proveniti din biomasa moarta si vie si
degajata de procesele metabolice ale microorganismelor din sol si apa.
Azotul are rol de a dilua oxigenul pur si de a-i anula astfel efectul nociv. administrat in
cantitati mari, are efect sedativ asupra organismului iar inhalat sub presiune determina
tulburari ale sistemului nervos.
Oxigenul este un element indispensabil vietii, el patrunzand in organismele superioare la
nivelul pulmonilor, se dizolva in plasma in procent foarte mic iar cea mai mare parte se
combina cu hemoglobina formand oxihemoglobina. La concentratii ale acestuia sub 15%,
determina tulburari de hipoxie cerebrala, cu alcaloza, cianoza, fenomenele compensatorii fiind
inutile; sub 10% produce perturbari grave, iar la 7% produce moartea prin asfixie.
Dioxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, mai greu decat aerul, rezulta din: procesul de
respiratie al organismelor; combustii industriale si casnice, fermentatie, metabolism, eliminari
vulcanice. Concentratia variaza in functie de anotimp, grad de industrializare, intensitatea
circulatiei aerului, prezenta emanatiilor vulcanice si marine, CMA: adaposturi 3000ppm;
locuinte 1000ppm. Importanta igienica in respiratie, indicator in aprecierea calitatii mediului
si microclimatului. Concentratia acestuia in natura este in continua crestere putand produce in
viitor o modificare a climei prin cresterea temperaturii aerului ca urmare a efectului de sera.
Ozonul apare acum un miliard de ani, el fiind forma alotropica a oxigenului. Alege albastre-
verzi au inceput sa foloseasca energia solara pentru a descompune moleculele de H2O si OO2
si pentru a le recombina in compusi organici si oxygen molecular(O2). Aceasta transformare
bazata pe energia solara poarta numele de fotosinteza. O parte din oxigenul rezulatt in urma
fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de CO2. Oxigenul ramas,
acumulat in atmosfera a creat un dezastru ecologic in ce priveste organismele anaerobe. Pe
masura ce cantitatea de oxygen din atmosfera a crescut cea de CO2 a scazut. in atmosfera
superioara o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la razele ultraviolete ale
soarelui si s-au transformat in oxigen atomic. Acesti atomi combinati cu oxigenul molecular

15
ramas au format molecule de ozon(O3) care absorb eficient razele ultraviolete. Acest strat fin
de ozon actineaza ca un scut protector al planetei impotriva razelor ultraviolete.
Cantitatea de ozon necesara pentru protejarea Pamantului de razele ultraviolete nocive variaza
intre 200 si 300(nm) si se crede ca exista de peste 600 milioane de ani.
Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentratia actuala din atmosfera.
inainte de acest moment existenta vietii era posibila doar in ocean. Prezenta ozonului a dat
organismelor ocazia sa evolueze si sa traiasca pe uscat. Ozonul are efect bactericid si dispare
repede in atmosfera poluata cu pulberi.
Micsorarea stratului de ozon va conduce la sporirea incidentei tumorilor pielii, la afectarea
sistemului imunoformator al organismelor si la accentuarea efectului de sera, ca urmare a
cresterii cantittii de raze ultraviolete ce ajung la nivelul solului. in subtierea stratului de ozon,
este implicata poluarea cu unele substante chimice dintre care cele mai importante sunt:
clorofluorocarburile(CFC) si oxidul de azot.

PULBERILE DIN AERUL ATMOSFERIC

In afara componentelor gazoase, aerul contine numeroase particule solide care formeaza
pulberile, denumite frecvent praf atmosferic. Acesta este strain de compozitia normala a
aerului si apare ca factor poluant. Originea pulberilor este telurica, vulcanica si cosmica.
Dupa compozitia chimica pulberile din atmosfera pot fi de natura organica(32%) sau
anorganica(70%). Acestea din urma sunt formate din diferiti compusi din sol, materii prime
pentru industrie, produsi de ardere si chiar produse finite. Cele organice sunt reprezentate de
granule de polen, resturi vegetale fragmentate, spori de ciuperci si substante organice
sintetice.
Dupa compozitia chimica: organica (32%) reprezentate de granule de polen, resturi vegetale
fragmentate, spori de ciuperci si substante organice sintetice; anorganica (70%), formate din
diferiti compusi din sol, materii prime pentru industrie, produsi de ardere si chiar produse
finite
Dupa comportarea in atmosfera: sedimentabile ( praful propriu-zis): au particulelor > 10
mm , stabilitate relativ mica in aer, sedimenteaza in aerul fara curenti cu viteza uniform
accelerata, nu difuzeaza in aer si este reztinut in caile repsiratorii anterioare; in suspensie
(norii sau ceata): au particulelor 10 - 0,1 m, care sedimenteaza cu viteza uniforma
(Stokes), au o capacitate redusa de a difuza in aer si patrund in aparatul respirator pana la
nivelul alveolelor oulmonare fiind retinute in majoritate, in zona traheobronsica; in suspensie
(fum): au particulelor 1mm, nu sedimenteaza si au o mare putere de a difuza in aer.
Patrund in caile respiratorii pana la nivelul alveolelor, de unde sunt eliminate prin
expectoratie.
Cantitatea de pulberi din aer se masoara in mg/m3 de aer pentru pulberile in suspensie si in
g/m2/30 zile pentru cele care sedimenteaza
Pulberile clasificate dupa Gibbs sunt impartite in trei categorii: praful propriu-zis, norii sau
ceata si fumul.
Praful propriu-zis are dimensiunea particulelor peste10 u , sedimenteaza in aerul fara curenti
cu viteza uniform accelerata, nu difuzeaza in are si este reztinut in caile repsiratorii anterioare.
Norii sau ceata, sunt formati din particule cu dimensiuni cuprinse intre 0,10-10 u, care
sedimenteaza cu viteza uniforma( L. Stokes), au o capacitate redusa de a difuza in aer si
patrund in aparatul respirator pana la nivelul alveolelor oulmonare fiind retinute in majoritate,
in zona traheobronsica.
Fumul este constituit din particule cu dimensiunea cuprinsa intre 0,01-0,1, care nu
sedimenteaza si au o mare putere de a difuza in aer.

16
Patrund in caile respiratorii pana la nivelul alveolelor, de unde sunt eliminate prin
expectoratie. Cantitatea de pulberi din aer se masoara in mg/m3 de aer pentru pulberile in
suspensie si in g/m2/30 zile pentru cele care sedimenteaza.
Actiunea pulberilor asupra animalelor
Dupa modul de afectare a organismului actiunea poate fi:
Actiunea toxica: este consecinta patrunderii pe orice cale in organism a pulberilor capabile sa
provoace o intoxicatie cu acelasi mecanism fiziopatogenetic tablou climic si modificari
anatomopatologice.
ex.aerosolii cu Pb sau compusii cu Pb produc saturnism
Actiunea alergica este consecinta contactului repetat intre substantele alergizante din
atmosfera si organism. factori alergizanti cunoscuti: granulele de polen, praful, penele, lana,
firele de par, etc.
Actiunea fotodinamica este consecinta actiunii unor produsi ai carbunelui sau petrolului care
au proprietatea de a intensifica actiunea biologica a radiatiilor solare, cu manifestari la nivelul
tegumentelor si mucoaselor.
Actiunea cancerigena este consecinta unor aerosoli cu hidrocarburi aromatice, nicotina etc,
care actioneaza la nivelul pielii, laringelui sau pulmonului.
Actiunea infectanta sau infestanta se datoreaza vehicularii de catre pulberi a
microorganismelor patogene provenite de la oameni si animale sau din prelucrarea unor
produse de origine animala contaminate.
Actiunea imunogena se refera la prezenta anticorpilor ca elemente de aparare, in urma
contactului dintre organismului animal si diferite substante cu capacitatea antigenica.
Actiunea iritanta este consecinta densitatii sau compozitiei chimice a particulelor, care
declanseaza reactia de aparare a tesuturilor cu care vin in contact. Astfel pulberile inerte adera
la suprafata pielii si blocheaza eliminarea secretiei glandelor sudoripare si sebacee, producand
reactii inflamatorii, reducand capacitatea de transpiratiei si totodata aceea de termoreglare.
Actiunea fibrozanta sau pneumoconiogena, cuprinde fenomenele patologice ce apar in
urma expunerii la anumite categorii de pulberi. Imbolnavirea este caracteristica inhalarii
pulberii respective, cu un tablou climic si anatomopatologic specific (ex. pneumoconiozele-
antracoza, silicoza.)
Pentru a impiedica formarea pulberilor atat in adaposturi cat si in afara lor, se impun luarea
unor masuri cum ar fi: plantarea unor perdele de protectie in jurul fermelor; cultivarea
terenurilor cu plante perene; echiparea sistemelor de ventilatie cu filtre, stropirea cu apa a
furajelor; folosirea de furaje granulate, ionizarea aerului din adaposturi etc.

MICROORGANISMELE DIN AER

Microflora aerului este reprezentata de virusuri, bacterii si fungi de origine umana, animala si
din natura. Microorganismele de origine umana sau animala pot fi grupate in saprofite, ele nu
joaca niciun rol in patologie; conditionat patogene si patogene, care pot provoca imbolnaviri
specifice. Microorganismele din natura joaca un rol important in procesele biologice de
fermentatii, biodegradarea unor substante, cu importanta in patologia animala in masura in
care pot fi alergene.
In aer microorganismele sunt inglobate sau aderente la particulele de praf sau vaporii de apa
sub trei forme:
Picaturile de secretie, sunt de origine nazala, buco-faringiana sau bronsica, au dimensiuni
mari de 100 m si sedimenteaza repede dupa eliminare (30-60s; 5-6h). Se produc prin tuse,
stranut si muget putand fi proiectate pana la o distanta maxima de 5m; transmiterea bolilor
prin p.s.d intra in categoria contaminarii de contact.

17
Nuclee de picatura, rezulta odata cu picaturile de secretie, au dimensiuni mai mici dar o
stabilitate mai mare in aer, slaba tendinta de sedimentare.
Praful microbian este format din particule de praf pe care adera microorganismele de origine
animala si umana. Acesta poate provenii din picaturile de secretie sau nucleele de picaturi
care se depun pe diferite suprafete sau din dejectii, secretii si excretii patologice, care prin
uscare se transforma in pulberi.
Transmiterea bolilor prin aer poarta denumirea de boli aerogene. Acestea isi au originea in
activitatea de prevenire si combatere a bolilor.
Influenta microorganismelor din aer asupra animalelor
Imbolnavirile la animale apar indiferent de formele sub care microorganismele se gasesc in
aer - sedimentabile sau nesedimentabile. Prin inhalare pot declansa boli respiratorii, prin
ingerare boli digestive, prin sedimentare pe plagi, pot declansa supurarea acestora
Criterii de apreciere a contaminarii biologice a aerului
Importanta practica a examenului bacteriologic al aerului este de ordin sanitar, acesta
urmarind masura in care aerul adaposturilor este poluat cu microflora de origine umana sau
animala. Cele mai utilizate teste bacteriologice sunt: NTG care se dezvolta la 370C (flora
mezofila din aer, dau indicatii globale asupra conditiilor de igiena, ce favorizeaza transmiterea
aerogena), streptococii (constituie indicatorul contaminarii cu flora nasofaringiana si bucala),
stafilococii (se intalnesc in caile respiratorii anterioare si pe piele, sunt rezistenti in aer si
indica originea lor umana sau animala) si germenii din grupul coliformilor in atmosfera indica
un puternic grad de insalubrizare a mediului.

POLUAREA SI PROTECTIA ATMOSFEREI

Se poate vorbi despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante straine
sau amestecuri de substante, sunt prezente in atmosfera in anumite cantitati sau pe o perioada,
care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante, si contribuie la punerea in pericol
sau vatamarea activitatiilor sau bunastarii persoanelor

Sursele poluarii aerului sunt surse naturale: polenul, ceata, eruptiile vulcanice, cenusa
vulcanica, praful vulcanic, incendiile naturale, furtunile de praf, ape termale si surse
artificiale, transporturile

Poluantii emisi

Industria
surse provocate din activitati casnice

din arderea lemnului (incalzirea locuintelor pe anotimpul rece)

Sursele poluarii aerului

Poluanti de natura fizica

Depunerile radioactive

Ape folosite in uzinele atomice

Deseuri radioactive

Ape termale

Lichide calde provenite de la racirea instalatiilor indrustiale sau centrelor termoelectrice si
atomo-electrice
Poluanti de natura chimica
Mercurul, azotatii, plumbul, cadminul, zincul, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon,
ozonul, dioxidul de sulf, azotul, tigarile
Polunati de natura biologica

Microorganismele patogene

18

Substante organice provenite din procesul de fermentare

Efecte si fenomene rezultate in urma poluarii aerului

Smogul
smoke si fog = amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum format cand
umiditatea este crescuta.
se formeaza in zonele urbane, in locurile in care exista un numar mare de automobile, cand
dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul.
poate cauza probleme foarte mari: irita ochii si caile respiratori. In asezarile urbane cu
densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor
de expunere la smog.
Ploaia acida
este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu
vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care sunt transportati la
distante mari de locul producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie.
interactiuni daunatoare: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor
forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre si acvatice, distrugerea ecosistemelor.
Efectul de sera
este cresterea concentratiei de dioxid de carbon ce permite energiei solare sa patrunda in
atmosfera.
Principalii poluati care provoaca efectul de sera sunt: dioxidul de carbon, oxidul azotos,
metanul.
Reducerea stratului de ozon
Prin folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere,
detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar
putea fi suportate de atmosfera.
Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de
ozon.
Incalzirea globala
Rezultatul efectului de sera este cresterea temperaturii planetei care duce la schimbari ale
climei si ale reliefului, datorita topirii calotelor glaciare de la poli.
Masuri de protectie a aerului
Plantarea de arbori, extinderea zonelor verzi
Suprainaltarea cosurilor prin care se elimina o cantitate mare de fum si gaz
Umezirea suprafetelor inaintea curatirii lor, a furajelor generatoare de pulberi
Administrarea de furaje granulate
Amplasarea in locuri special amenajate a rampelor de gunoi
Existenta filtrelor la nivelul deschiderilor pentru ventilatie
Folosirea unor combustibili combinati

Igiena solului

Ecosistem bogat, stratul afanat, moale, friabil de la suprafata scoartei pamantului care
impreuna cu atmosfera invecinata, constituie mediul de viata al plantelor; partea superficiala
a scoartei terestre cu o grosime de 1,5 m. Este al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu
atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant. Sanogeneza depinde de
proprietatile mecanice, fizice, chimice, biologice. Rol de suport mecanic pentru animale si
constructii diverse; depozit si furnizor de elemente nutritive si oligoelemente, pentru plante si
animale; recipient si transformator de resturi organice vegetale si animale (sistem epurator)

19
Importanta in amplasarea fermelor si adaposturilor, depozitar al energiei cosmice,
microelemente esentiale
Compozitia solului
Humusul este un material organic amorf situat la partea superioara a solului, de culoare neagra
sau bruna, mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor.contine carbon,
oxigen, hidrogen, sodiu, potasiu, fosfor, substante care intervin in alcatuirea acizilor humici
(substante organice specifice cu molecule complexe si caracter slab acid). Asigura o buna
fertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le elibereaza treptat prin
procese chimice si microbiologice contribuind la formarea structurii afanate favorabile
dezvoltarii plantelor. Apa in sol poate deveni o solutie chimica complexa ce asigura reactiile
necesare functiilor solului; mediul in care au loc procesele biologice si vectorul principal
asigurand circulatia diferitelor componente din sol. Aerul cu rol de improspatare se realizeaza
prin difuziunea si actiunea intermitenta a unor factori fizici si biotici; variatia de temperatura,
presiunea si miscarea aerului participa la schimbul de aer din sol. Terenurile mlastinoase, cu
mai putin aer sunt insalubre din punct de vedere igienic.
Structura si proprietatile fizice ale solului
Structura solului = modalitatea de asociere a componentelor solului si de formare a
agregatelor
Porozitatea solului = spatiile dintre granule si din interiorul granulei. In functie de diametrul
lor porii: capilari sub 0,2 mm (se gasesc frecvent in interiorul granulei) si necapilari peste 0,2
mm (se gasesc mai ales intre granule).
Permeabilitatea solului = proprietatea de a se lasa traversat de apa de sus in jos sub actiunea
gravitatiei.
Capilaritatea = proprietatea solului de a se lasa traversat de apa de jos in sus prin pori.
Capacitatea de absorbtie = proprietatea de a retine pe suprafata granulelor ce compun solul,
apa, gazele, impuritatile si microorganismele.
Temperatura solului = consecinta radiatiilor calorice solare. Solurile uscate, pietroase,
nisipoase sunt mai calde decat cele umede si compacte.Pentru amplasarea retelelor de apa si
canalizare, este importanta cunoasterea adancimii de inghet a solului

Poluarea solului si influenta acesteia asupra sanatatii

Orice actiune ce produce dereglari in functionarea normala a solului ca factor de mediu,
exprimata prin afectarea capacitatii bioproductive sau prin aparitia de imbolnaviri la animale
si om. Se realizeaza prin: impurificarea cu diferite reziduuri, prin exploatarea nerationala
a solului, sau prin aplicarea de substante pentru combaterea daunatorilor. Pulberile si
gazelle toxice din aer, spalate de ploaie, ajung pe sol, iar apele de infiltratie pot impregna
solul cu diferiti poluanti antrenandu-i spre adancime.
Sursele de poluare si degradare a solului
Interioare: excesul de apa(zonele cu precipitatii abundente, suprafete irrigate irational,
pierderi de apa din sistemele de irigatie), lipsa de apa, stratul de nisip care apare in urma
pierderii humusului prin eroziune.
Exterioare reprezentate de activitatea umana casnica, industriala, agricola,transporturi
Sursele de poluare si degradarea interioara a solului
Eroziunea este un proces natural, intensificat de activitatile umane, de pasunatul excesiv, de
defrisarea padurilor, practicarea agriculturii intensive chimice care duc la pierderea humusului
din sol si implicit la pierderea fertilitatii solului si la desertificare.
In tara noastra, eroziunea medie este de 16,3 t sol/ha/an fata de 5 t sol/ha pe an pe plan
mondial.
Desertificarea consta in pierderea structurii granulare a solului si aparitia stratului de nisip.

20
Saraturarea reprezinta denumirea generica folosita pentru solurile cu un anumit continut de
saruri solubile sau prin sodium adsorbativ
Tasarea solului este consecinta folosirii unor utilaje prea grele pentru muncile agricole, care
distrug structura granulara a acestuia

Poluarea chimica (cu emisii nocive)

naturala: eruptii vulcanice
artificiala: rezultate din procesele industriale, din transporturi, din chimizarea agriculturii,
sunt dispersate pe cale aerului la distante mari de sursa si ajung la suprafata pamantului sub
forma ploilor acide sau a pulberilor sedimentare poluandu-l. Cele mai nocive sunt emisiile de
plumb, cadmiu, cupru, zinc, fluor, oxizi de sulf si azot, majoritatea afectand grav starea de
sanatate a efectivelor de animale (zona Copsa Mica, Baia Mare, Turnu Magurele, Bucuresti,
Acumulatorul). Pulberile sedimentabile provenite de la centrele termoelectrice, fabrici de
lianti se depun pe sol, impiedicand buna dezvoltare a plantelor.

Poluarea biologica a solului se realizeaza prin depunerea pe sol a apelor reziduale si

namolurilor din ferme zootehnice, abatoare, spitale umane si veterinare, intreprinderi de
ecarisaj ce contin germeni patogeni si vietuitoare parazite; secretii si excretii patologice;
ingroparea necorespunzatoare a cadavrelor. Microflora solului este constituita din virusuri,
bacterii, actinomicete, miceti si alge. Dupa provenienta si modul de transmitere germenii
patogeni din sol se impart in germeni patogeni excretati de om si transmisi prin
intermediul solului si germeni patogeni excretati de animale si transmisi prin
intermediul solului. Din acestia fac parte agentii etiologici ai tetanosului, antraxului si
carbunelui emfizematos care supravietuiesc in sol sub forma vegetativa 4-10 saptamani, iar
sub forma sporulata ani de zile >20 de ani.
Microflora solului este reprezentata de protozoare considerate factor limitativ pentru
bacterii, deoarece se hranesc cu ele. In cadrul poluarii biologice o grupa importanta o
reprezinta: biohelmintii si geohelmintii.
Microorganismele din sol nu au o raspandire uniforma, astfel in stratul superficial (2-3 cm)
sunt in numar redus, deoarece sunt distruse de razele UV. Densitatea mare se inregistreaza
intre 4 -30 cm dupa care scade, iar la 3 m dispar.Cea mai mare densitate a microflorei se
intalneste primavara si toamna.

Evaluarea poluarii solului

Poluarea solului este echivalenta din punct de vedere igienic cu insalubritatea si poate fi
apreciata prin indicatori directi si indirecti.
Indicatorii directi se refera la substantele chimice poluante ajunse in sol si care au o actiune
nociva asupra sanatatii omului si animalelor prin ele insele. Actiunea nociva a substantelor
chimice din sol se produce de cele mai multe ori prin intermediul aerului, apei sau a plantelor.
Indicatorii indirecti sunt stabiliti prin metode organoleptice, chimice si biologice.
Organoleptic solurile poluate au structura mai omogena, cu granule mici, de culoare mai
inchisa, si mirosuri particulare neplacute.
Chimic, adaosul de substante straine conduce la modificarea compozitiei solurilor, reflectata
in ph si raportul de elemente componente.
Biologic, solurile poluate prezinta o ridicata incarcatura de germeni microbieni si elemente
parazitare. Indicatorii poluarii biologice sunt: NTG/g sol, bact.coliforme/g sol, bacterii
perfingeus/g sol; bacteriofagi eneteric g/sol, bacterii termofile g/sol si nr. oua geohelminti
g/sol. Dupa nivelul poluarii biologice, solurile se impart in nepoluate, slab poluate, mediu
poluate si puternic poluate

21
Autopurificarea si asanarea solului poluat, sunt procese complexe fizice, chimice si
biologice care necesita existenta unui echilibru intre capacitatea de purificare si nivelul de
poluare. In functie de natura poluantilor, autopurificarea se realizeaza diferit, fiind:
anorganica si organica.
Poluantii anorganici sunt integrati in structura solului prin procese fizice, chimice si
biologice solurile puternic poluate fiind folosite in agriculturai dupa efectuarea unor lucrari de
ameliorare.
Poluantii organici sunt descompusi intai in compusi simpli si integrati apoi in structura
solului. In conditii normale, vara solul cu grad mediu de poluare se autoepureaza in circa 5
zile iar toamna si primavara in cca 10 zile. In solurile cu permeabilitate mare, umiditate
redusa si bine aerate, autoepurarea este mai rapida. Autoepurarea solului conduce la
mineralizarea substantelor organice in produsi intermediari si finali, sub actiunea microflorei
heterotrofe si in acelasi timp la autosterilizarea de germeni patogeni.

Influenta solului poluat asupra animalelor

Influenta directa se datoreaza contactului direct al animalelor cu solurile poluate biologic sau
chimic, generand aparitia unor boli infectocontagioase, parazitare sau chiar
intoxicatii.Contaminarea este posibila pe cale digestiva, aerogena si prin plagi deschise.Cele
mai poluate soluri sunt: padocurile, incintele fermelor, pasunile, targurile, locurile de
imbarcare a animalelor, terenurile fertilizate cu gunoi de grajd neprelucrate si zonele limitrofe
unitatilor zootehnice.
Influenta indirecta este consecinta ingerarii de catre animale prin biomasa vegetala, de
elemente straine compozitiei obisnuite sau de elemente normale in cantitati excesive sau
insuficiente.
Prin ph-ul lor modificat, solurile poluate duc la schimbarea structurii compozitiei floristice a
vegetatiei, a valorii nutritive a acesteia, reducerea productiei de unitati nutritive la ha
conducand la afectarea productiei, reproductiei si starii de sanatate a animalelor.

Masuri pentru reducerea eroziunii solurilor: reducerea pantelor; efectuarea de terasari;

constructia de valuri de pamant pentru protectie; aplicarea de culturi antierozionale;
impaduriri in zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere; constructia de
canale de coasta, pentru drenarea apelor

Poluarea chimica, afecteaza cca 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva este de circa 0,2
milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf produce
efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificata in special in zonele
critice: Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica. Desi in ultimii ani, o serie de unitati industriale au
fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in zonele
puternic afectate. Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este
prezenta pe circa 50 mii ha.

IGIENA APEI

Sub actiunea energiei solare calorice au loc procese de evaporare la suprafata maselor mari de
apa, a solului si a invelisului vegetal, a stratului de zapada sau de gheata si prin procesele de
respiratie si transpiratie a oamenilor, animalelor si plantelor. Denumit uneori ciclul hidrologic
sau ciclul apei este procesul de circulatie continua a apei in cadrul hidrosferei Pamantului,
pus in miscare de radiatia solara si de gravitatie. In cursul parcurgerii acestui circuit, apa isi
schimba starea de agregare fiind succesiv in stare solida, lichida sau gazoasa.

22
Sursele de apa si calitatile lor igienice
Stabilirea surselor de aprovizionare cu apa potabila a unitatilor zootehnice se face in functie
de marimea acestora si de disponibilul de apa din zona. Pe ansamblul economiei se folosesc
toate sursele de apa dulce existente: meteorice, de suprafata, subterane. Se caracterizeaza
prin apa de calitate diferita, incadrata in prevederile Legii nr.311/2004 privind apa potabila
care modifica si imbunatateste legea 458/2002.

Apa meteorica: provine din precipitatiile atmosferice, care in drumul lor spre suprafata
solului, incorporeaza diferite gaze, saruri si antreneaza pulberi de origine minerala si organica.
Contine putini ioni minerali (are gust fad), iar duritatea si incarcatura microbiologica scad
odata cu prelungirea timpului de cadere a precipitatiilor. Calitatea apei meteorice este
conditionata de gradul de curatenie a suprafetelor de pe care se colecteaza, a retelelor de
aductiune si a bazinelor de stocare. Nu indeplineste conditii de potabilitate motiv pentru care
prin administrare genereaza la animale, tulburari digestive cronice si obtinerea totodata de
productii scazute

Apele de suprafata curgatoare, dupa durata sunt permanente (rauri, fluvii), intermitente
(paraie, torente) si accidentale (viituri). Proprietatile variaza de la izvor la varsare fiind
dependente de debit, fenomene meteorologice, natura terenului, sursele de poluare. Debitul
variaza in functie de nivelul de precipitatii, maximele inregistrandu-se primavara, iar
minimele vara. Nu pot fi folosite ca surse de apa in general, decat dupa ce sunt supuse unor
procese de prelucrare. Se folosesc curent pentru irigatii.

Apa de suprafata statatoare sunt acumulari naturale sau artificiale de apa (mari si oceane)
sau lacuri; acumularile artificiale contin apa cu calitati superioare apei din lacuri, datorita
curatirii periodice a albiei si malurilor. Calitatea apei din lacuri este dependenta de sursa din
care provine: este mai buna din izvoare, ape de munte si deal.
Lacurile si acumularile artificiale pot fi folosite ca sursa de apa potabila, cu conditia ca
aceasta sa fie supusa unor procese de prelucrare.
Marile si oceanele nu pot fi folosite ca surse de apa potabila, decat in masura in care apa
acestora este desalinizata.
Apele stagnante, baltile si mlastinile sunt acumulari de ape meteorice in depresiuni cu
adancimi reduse.
In functie de conditiile tehnice de calitate, apele de suprafata se impart in trei categorii
categoria 1: se pot utiliza pentru alimentarea centralizata cu apa potabila, alimentarea
amenajarilor piscicole si in mod special salmonicole, stranduri organizate etc.
categoria a-2-a: se pot folosi pentru piscicultura, in scopuri urbanistice si de agrement.
categoria a-3-a: se pot utiliza pentru irigatii si necesitati tehnologice industriale.
Nu se admite existenta pe un curs de apa a vreunui tronson cu calitatea apei inferioara
categoriei a-3-a deoarece aceasta asigura conditiile minime necesare supravietuirii faunei si
florei acvatice si premisele autoepurarii naturale, deci o stare de igiena generala
corespunzatoare.

Apa subterana, se formeaza din apele meteorice si de suprafata infiltrate in sol deasupra
straturilor impermeabile unde se acumuleaza.
Dupa adancimea stratului acvifer apele subterana poate fi freatica: limpede, cu gust placut
duritate scazuta si mineralizare superioara apelor meteorice si de adancime fiind de cele mai
multe ori captiva sau sub presiune si se formeaza sub primul strat impermeabil. Prin formarea
sau fisurarea stratului impermeabil, apa subterana se poate ridica la nivelul terenului purtand

23
denumirea de arteziana, sau sub nivelul terenului apa ascensionala. Apele de adancime au o
compozitie constanta, un debit mare, precum si o calitate superioara tuturor celorlalte
categorii de apa.

POLUAREA SURSELOR DE APA

Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema
actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Dupa origine poluarea
poate fi naturala si artificiala, iar dupa dinamica de realizare poate fi permanenta, intermitenta
si accidentala.

Poluarea naturala, este intermitenta sau accidentala si se manifesta asupra tuturor surselor de
apa; meteorice, de suprafata si subterane. Apele meteorice se polueaza in trei etape: prima
etapa se produce pe nucleii de condensare in momentul condensarii vaporilor de apa; a doua
etapa are loc in procesul de spalare a atmosferei cind inglobeaza gaze, pulberi si
microorganisme, poluindu-le; a treia etapa pesupune inglobarea poluantilor intilniti dupa
caderea apei pe suprafata solului cum ar fi: pulberile de pe sol, ingrasamintele chimice,
dejectiile, apele reziduale. La randul lor pot polua apele de suprafata si cele subterane in
special cele freatice. Apele de suprafata: trecerea apelor prin zone cu roci solubile
(zacaminte de sare, de sulfati) constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, in
cantitati mari, in apele de suprafata sau in straturile acvifere. Un caz deosebit il reprezinta
rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane; trecerea
apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin
particulele solide antrenate, in special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt
cele din marne si argila, care se mentin mult timp in suspensie; vegetatia acvatica, fixa sau
flotanta, in special in apele cu viteza mica de scurgere si in lacuri, conduce la fenomene de
impurificare variabile in timp, in functie de perioadele de vegetatie; vegetatia de pe maluri
produce si ea o impurificare, atat prin caderea frunzelor, cat si prin caderea plantelor intregi.
Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o
impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.
Poluarea artificiala dupa modul de emisie al poluantilor este: permanenta cand emisia
poluantilor se realizeaza din surse organizate (ape reziduale) sau neorganizate (resturi
menajere); accidentala cand indepartarea diferitilor poluanti este necontrolata sau in cazul
accidentelor propriu-zise. Acest tip de poluare este determinat de gradul de dezvoltare
demografica, urbanistica, industriala si agrozootehnica. Dupa natura poluantilor este: fizica,
chimica si biologica
Poluarea artificiala fizica
Poluarea termica este data de deversarea apelor de suprafata, a apelor de racire de la diferite
industrii ,in special de la centralele atomoelectrice. Ca urmare are loc o crestere a temperaturii
apei, care duce la distrugerea biocenozei si alterarea proceselor de autoepurare a acesteia.
Poluarea cu substante cu densitate redusa poate fi de doua feluri in functie de tipul
poluantilor; cu poluanti plutitori (detergenti) care raman la suprafata apei, reducand procesele
de autoepurare si cu poluanti sedimentabili in timp (dupa intrarea in combinatie cu alte
substante).
Poluarea radioactiva se datoreaza depozitelor naturale de roci radioactive si a radionuclizilor
proveniti din activitatile umane.
Poluarea artificiala chimica se realizeaza cu substante chimice ce pot modifica caracterele
organoleptice si fizice ale apei facad-o improprie consumului. efecte ecologice si economice.
Efectele ecologice apar ca urmare a distrugerii sau intirzierea dezvoltarii microorganismelor,
a dezvoltarii luxuriante a organismelor, care duc toate la poluarea apei ca urmare a blocarii
proceselor de autoepurare. Efectele economice se datoreaza distrugerii florei si faunei

24
acvatice limitand astfel sfera de utilizare a apei. Poluarea chimica se realizeaza cu substante
toxice; indezirabile; micropoluanti chimici organici; cu substante indicatoare ale poluarii.
Poluarea biologica este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si substante
organice fermentescibile) care ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere ce
contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.
In functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei categorii: polisaprobe (foarte
puternic poluate ), categoria I; mezosaprobe (impurificate puternic pana la moderat) categoria
II, III; oligosaprobe (considerate practic curate) categoria I
Eutrofizarea - reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii
unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.
In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte lent (la
scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand succesiunea
sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Poluarea biologica
Categoria I: apa nepoluata in care procesele de autoepurare s-au terminat; este limpede;
substantele organice sunt mineralizate, continutul in fosfati si nitrati creste, oxigenul ajunge la
saturatie; biocenoza este reprezentata de organisme oligosaprobe, cu specii variate, dar cu
indivizi mai putini din fiecare; bacteriile scad sub 100/ml; se reduc numeric, algele, ciliatele si
flagelatele, devin dominante macronevertebratele; se poate folosi ca atare in scopuri
productive, iar dupa tratare, ca apa potabila.
Categoria a II-a: superioara ca si grad de epurare; cantitatea de oxigen creste la peste 50%
din gradul de saturatie; biocenoza reprezentata de organisme a mezosaprobe<10000/ml; creste
proportia plantelor cu clorofila si a pestilor; nu se preteaza consumului ca atare
Categoria a III-a: mai putin poluate; procese de descompunere mai complexe; scade
turbiditatea; biocenoza este constituita din organisme mezosaprobe (alge verzi, spongieri,
gasteropode, lamelibranhiate, crustacee, larve de insecte si pesti rezistenti); numarul de
bacterii <100000/ml; nu corespund consumului ca atare si nici prelucrarii
Categoria a IV-a: cele mai poluate predomina lipsa de oxigen si procesele de putrefactie;
organisme polisaprobe (bacterii anaerobe, viermi, flagelate) >1 mil./ml; nu corespund
consumului si nici prelucrarii.
Dupa principalele domenii de utilizare, apa poate avea urmatoarele categorii de calitate:
Calitatea I: cuprinde apele utilizabile pentru alimentarea centralizata cu apa potabila,
alimentarea intreprin-derilor din industria alimentara, alimentarea pentru anumite culturi
irigate, a amenajarilor piscicole salmonicole, a strandurilor.
Calitatea II: cuprinde ape ce pot alimenta amenajarile piscicole, cu exceptia celor
salmonicole, unele procese tehnologice si industriale sau se pot folosi in scopuri urbanistice si
de agrement.
Calitatea III: cuprinde ape utilizabile in sistemele de irigatii si pentru alimentarea industriilor
in scopuri tehnologice.
Calitatea IV: cuprinde ape degradate, poluate, improprii consumului sau prelucrarii pentru
potabilizare.

APA POTABILA este apa buna de baut care satisface senzatia de sete, indeplineste
anumiteconditii de calitate si nu afecteaza starea de sanatate a consumatorului. In tara noastra
normele de calitate ale apei potabile sunt stabilite prin Legea 458/2002, modificata si
completata de Legea 311/2004: parametrii microbiologici, parametrii indicatori
Parametrii microbiologici: numar de colonii la 370C , germeni coliformi, enterococi,
germeni sulfito-reducatori, bacteriofagi enterici

25
Parametrii indicatori: organoleptici, fizici, radioactivi, chimici, micropoluantii chimici
(plumb, fluor, arsen, selenium, crom, cianuri, nitrati) care au actiune daunatoare directa
asupra organismului; indicatori toxici reprezentati de metale grele, hidrocarburi policiclice
aromatice, trihalometani, pesticide).
Pentru toate substantele chimice,legea prevede concentratii maxime admise exprimate in g/l.

Necesarul de apa al unitatilor zootehnice

Asigurarea cantitativa si calitativa a apei are un rol determinant in mentinerea starii de
sanatate si de productie a animalelor, prin cunoasterea necesarului cantitativ de apa.
Calcularea lui se face pentru a acoperi consumul util constituit din: nevoile de productie:
consumul biologic (de baut, de preparare a hranei) si tehnologic (spalare, dezinfectie,
prelucrarea produselor animaliere); nevoile de igienico-sanitare: apa folosita de salariati
pentru baut, la filtrul sanitar-veterinar si dezinfectoare rutiere, statii de spalare, dezinfectie;
nevoile social-gospodaresti: apa ce se consuma pentru alimentarea cladirilor administrative si
sociale, igiena incintelor etc.; nevoile pentru stingerea incendiilor: se constituie ca rezerva de
siguranta.

Alimentarea cu apa a unitatilor de cresterea animalelor

Amenajari locale si instalatii locale pentru efective mici de animale, ferme zootehnice si
localitati rurale mici (ape meteorice, apa raurilor, ape subterane - izvoare si fantani)
Instalatii centrale care alimenteaza cu apa localitati mari, incluzand consumatorii industriali si
fermele zootehnice (captare, tratare-decantare, filtrare, corectarea insusirilor organoleptice,
dezinfectia apei, inmagazinarea si distributia apei, biofilmul microbian)

ADAPAREA ANIMALELOR
Importanta apei pentru organism si reglarea apei in organism
In organism rol plastic, intrand in componenta majoritatii tesuturilor si lichidelor organice;
asigura mediul de desfasurare a proceselor metabolice din organism si vehicularea
substantelor plastice, energetice, precum si a acelora de catabolism; are rol in termoreglare
conditionand nivelul productiilor animaliere. Organismul animal contine 72% apa din care
43,2% este intracelulara si 28,2% extracelulara; la fetusi continutul in apa este mai mare decat
la adulte, iar animalele grase au un continut mai redus de apa decat cele slabe. Asigurarea
echilibrului hidric al organismului se face prin mecanisme fizico-chimice, hormonale si
nervoase. Retinerea apei se datoreaza variatiei concentratiei de sodium si potasiu. Senzatia de
sete apare la pierderi de 0,5-2% din totalul apei in organism.
Bilantul hidric se realizeaza prin: aportul de apa se asigura prin ingesta (care este reglabila) si
prin apa metabolica(din metabolizarea principiilor nutritivi); eliminarea apei din organism se
realizeaza prin urina, fecale, produse animaliere si prin evaporare; poate fi echilibrat,
carcteristic animalelor sanatoase; negativ este rezultatul eliminarii apei din organism in
cantitati mai mari decat aportul. Consecintele acestuia sunt deshidratarea sau chiar moartea;
pozitiv se inregistreaza cand aportul de apa este mai mare decat eliminarea acesteia din
organism. Apare in cazul gestatiei si a unor afectiuni renale, hepatice si cardiace.
Consumul biologic de apa al animalelor este conditionat de factori ce tin de animal si de
mediul ambiant. Consumul de apa se determina prin masurarea cantitatii ingerate de animal.
In functie de specia si categoria de varsta a animalelor, cantitatile de apa consummate sunt
variate: cabaline adulte 40-50l/animal/24h, vaci cu lapte 45 -50l, vieri si scroafe 15-20l, porci
la ingrasat 15l, oi si berbeci 8l, gaini 0,3l, iepuri 0,4-0,6l.
Tehnica adaparii animalelor in stabulatie si pe pasune
Dupa recventa adaparii poate fi: in tainuri: se foloseste in unitati care nu dispun de instalatii
mecanice, pe pasune, pe timpul transporturilor si a muncii; sunt obligatorii 3-4 tainuri de

26
apa/zi la vaci, 2-3 tainuri la boii si caii de munca, 2 tainuri la ovine si adapare la discretie la
restul speciilor si la discretie: se practica in situatia existentei instalatiilor necesare; asigura
valorificarea superioara a furajelor si cresterea productiilor animaliere deoarece satisface
senzatia de sete cand aceasta apare.
In functie de numarul de animale ce consuma apa dintr-o adapatoare poate fi:
individuala (cand consuma un singur animal) poate fi manuala: se face la galeata si se practica
la animalele mari pe timpul transportului, in perioadele de izolare profilactica sau de
necesitate si in unele gospodarii individuale. Din punct de vedere igienic este corespunzatoare
daca se face la timp si fiecare animal beneficiaza de galeata proprie, care se mentine intr-o
stare de curatenie si dezinfectie buna; sau mecanicanizata
colectiva (cand consuma mai multe animale) poate fi manuala si mecanizata; din punct de
vedere igienic prezinta riscuri deosebite, in efectivele in care evolueaza boli transmisibile,
favorizand difuzarea lor, dar si in cele indemne, datorita poluarii si a cosumului de apa cu
caracteristici necorespunzatoare. Dezavantajele adaparii in jgheaburi colective, pe perioada de
stabulatie sau pe pasune, se pot reduce daca acestea sunt confectionate din materiale, care sa
permita o igienizare corespunzatoare (materiale usor lavabile, cu orificii pe fund pentru golire,
cu despartitori transversale). Igienizarea jgheaburilor este recomandata sase execute zilnic, iar
decontaminarea saptamanal.
Adaparea mecanicanizata, asigura apa la discretie fara interventia omului si exista in toate
sistemele de crestere si se extinde si in sectorul gospodariilor
Adapatori pentru bovine si cabaline
Cu nivel constant: dezavantaje: stagnarea apei in cupe timp indelungat; contactul cu aerul;
caderea furajelor in cupa favorizeaza alterarea proprietatilor initiale ale apei; animalele nu
beneficiaza de o apa curata decat cateva ore dupa curatirea adapatorilor, aceasta facandu-se
greu fara sa fie scoasa toata apa murdara.
Cu supapa: avantaje: asigura animalelor o apa curata
Adapatori pentru ovine si caprine
Cu nivel constant, cu supapa si cupa, mobila pentru pasune
Adapatori pentru porcine
Cu nivel constant: dezavantaje
Tip suzeta avantaje: nu exista pierderi de apa; lipsa impurificarii apei
Adapatori cu cupa si supapa: pierderi de apa; nu exista corelatie intre debitul apei si
posibilitatile de consum
Adapatori pentru pasari
Vacuumatice (pui in primele zile de viata)
Suspendate (cu jgheab circular)
Lineare
Cu picurator (niplu)
Cu picurator si recuperator
Adaparea pe pasune
Direct din apele curgatoare, locurile respective trebuie sa fie stabile, line, inclinate spre
exterior si prevazute cu gratare pentru a impiedica poluarea apei; in adapatori cu cupa si
supapa sau cu nivel constant, montate pe autocisterne sau din adapatori racordate la pompe cu
membrana actionate de animale evitandu-se astfel deplasarile lungi pana la sursa de adapare.
Raza de adapare (distanta pana la sursa de adapar) este in zona de ses de 3,5 km pentru
bovinele adulte, 2,5 km pentru tineret si de 3km pentru ovine si caprine, iar in zona de deal si
munte de maximum 2km pentru bovinele adulte 1,5 km pentru tineretul bovin si 1,8 km
pentru ovine si caprine.

Consecintele adapatului neigienic de ordin cantitativ

27
 Privarea totala de apa are cele mai grave efecte asupra productiei si sanatatii animalelor
generand consecinte mai grave decat privarea totala de furaje. Supravietuirea animalelor
private de apa ca durata este este influentata de continutul in apa al furajelor si de temperatura
mediului, fiind in medie de 10 zile la cabaline, 14 zile la bovine, 7 zile la ovine, 15 zile la
porcine si 10 zile la pasari. Moartea survine cand animalele pierd 20-30% din greutatea
corporala. Animalele pot fi private de apa in perioadele de seceta prelungita, cand sunt:
izolate pe pasune fara surse de apa, in timpul transporturilor prelungite etc.
Privarea partiala de apa (consumul sub necesarul biologic zilnic) poate fi determinata de:
cantitatea insuficienta de apa la sursa, de frontul de adapare comun, adapare rara in 24h,
amplasarea necorespunzatoare a adapatoarelor in adaposturi; consumul de apa cu calitati
organoleptice si fizico-chimice modificate. Efectele acestui consum sunt: scaderea
productiilor, a raportului carne/grasime, a indicelui de convertire a furajelor, intarzierea
maturitatii sexuale etc.Revenirea productiilor si a parametrilor fiziologici la valorile normale
se realizeaza in 7-14 zile timp in care animalul consuma apa.
Consumul excesiv de apa se produce cand animalele sunt febrile, au suferit hemoragii mari,
sunt hranite cu nutreturi ce necesita mai multa apa, sau cand au fost private de apa mai mult
timp. Cand ingesta de apa depaseste 10% din masa corporala apare intoxicatia hidrica.

Consecintele adapatului neigienic de ordin calitativ

Gustul si mirosul apei: este refuzata de cabaline, consumat in cantitate redusa de bovine,
ovine, caprine si consumata normal de porcine, carnasiere si pasari. Efectele asupra
animalelor sunt variate, atat ca forma de manifestare cat si ca gravitate. Apa tulbure
(turbiditate ridicata) nu este consumata de bovine si cabaline, dar este consumata normal de
ovine si pasari si mai putin de porcine. Apa cu temperatura scazuta, prin consumarea de catre
animale poate determina aparitia faringitei, laringitei, gastritei, enteritei, bronhopneumoniilor,
avorturilor. Aceasta apa este consumata in cantitati reduse, iar dupa 36h de privare de apa
iarna apare consumul de zapada. Apa cu tempertura ridicata este consumata in cantitati reduse
deoarece are un gust fad si nu satisface senzatia de sete.
Cosumul de apa cu mineralizare ridicata duce la aparitia tulburarilor digestive, fenomene de
scadere a rezistentei organice si reducerea productiilor.
Apa cu insusiri bacteriologice modificate, devine o sursa importanta de infectii hidrice,
transmitandu-se prin ea boli ca: leptospiroza, botulismul, enterotoxiemiile anaerobe, tetanosul,
rujetul, buceloza. Apa poate fi contaminata la nivelul tuturor partilor componente a
instalatiilor de alimentare, frecventa cea mai mare fiind la nivelul adapatorilor. Agentii
patogeni supravietuiesc in apa suficient pentru a putea fi ingerati in stare vie de catre animale,
doza minima infectanta fiind conditionata de: poluarea apei, de timpul scurs de la contaminare
si de cantitatea de apa consumata.
Apa cu insusiri de potabilitate modificate reprezinta si o sursa de boli parazitare pentru
animale, imbolnavirea realizandu-se prin elemente infestante formate in apa (fascioloza) sau
elemente aduse si mentinute in suspensie in aceasta (strongiloza, ascaridioza, trichineloza).

ROLUL ADAPOSTURILOR IN CRESTEREA ANIMALELOR

Constructii realizate pe baza unor proiecte, elaborate de echipe constituite din specialisti de
diverse profesii (arhitecti, constructori, energeticieni, medici veterinari) in functie de
necesitatile fiziologice a efectivelor ce urmeaza a fi cazate
Avantajele si dezavantajele adapostirii animalelor
protectia animalelor fata de actiunea nefavorabila a factorilor excesivi de mediu (temperaturi
scazute sau ridicate, precipitatii reci, vanturi, radiatii solare excessive, amplitudini diurne mari
ale temperaturii)

28
 posibilitatea dirijarii programului de iluminat sub raportul duratei si intensitatii
asigurarea parametrilor optimi ai factorilor de microclimat, prin folosirea instalatiilor de
conditionare a acestora
mecanizarea si automatizarea furajarii, adaparii, ingrijirii, recoltarii productiilor, eliminarii
dejectiilor care conduc la cresterea productivitatii muncii
supravegherea usoara a animalelor si executarea facila a actiunilor medico-veterinare.
privarea animalelor de efectul variatiilor moderate al factorilor mediului natural
reducerea posibilitatilor de miscare;
expunerea animalelor la niveluri peste cele sanitare a factorilor de microclimat;
cresterea riscului de difuzare a bolilor transmisibile;
aparitia in masa a bolilor carentiale datorate greselilor de alimentatie

Sistemele moderne de crestere a animalelor

alegerea corecta a zonei de amplasare a fermei
asigurarea perimetrului de protectie
dispunerea adaposturilor in cadrul fermei in asa fel incat sa nu se intersecteze circuitul
animalelor pe fluxul tehnologic
construirea adaposturilor din materiale cu insusiri igienice corespunzatoare
dotarea corespunzatoare a adaposturilor cu echipamente necesare asigurarii si mentinerea
microclimatului optim
asigurarea corespunzatoare a masurilor de sanitatie veterinara
se bazeaza pe integrarea actiunilor tehnologice cu cele epidemiologice

Solutiile constructive
Timpul de exploatare a unui adapost este calculat la aproximativ 40 de ani si trebuie sa
corespunda unor eventuale modificari a tehnologiei (instalatii) de 4 -5 ori. Aceasta s-a impus
ca urmare a reevaluarii tehnologiilor de crestere din ultimele decenii, ce obliga la modificari
constructive si reprofilari.
Dezvoltarea normala a organismului animalelor cat si pastrarea sanatatii lor, sunt posibile
daca impreuna cu factorii de mediu se asigura o suprafata si un volum minim pentru fiecare
animal. Nerealizarea acestor deziderate duc la stres prelungit, oboseala, agresivitate si alte
manifestari de disconfort, animalele nemaiputandu-si manifesta comportamentul teritorial si
relatiile de tip ierarhic.
Comasarea adaposturilor presupune mecanizarea complexa a lucrarilor, reducerea terenurile
ocupate si a pierderile de caldura prin pereti. Adaposturile modulare (tip container) sunt
produse pentru maternitati de scroafe,porci la ingrasat, vitei la ingrasat si au o lungime de
12,4 m, latime 3m si inaltime 2,20m nu depasesc greutatea de 5t, fiind astfel usor de
transportat; sunt dotate cu boxe, hranitori, adapatori, canalizare, instalatie electrica etc.

Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice sunt: amplasarea fermelor zootehnice in

teritoriu; a constructiilor in interiorul fermelor, deosebit de importante, putand influenta
favorabil sau nu desfasurarea procesului de productie, starea de sanatate a animalelor si
confortul populatiei; alegerea locului si sistematizarea interioara a fermelor nu costa mult, dar
prezinta efecte pe o perioada indelungata, acestea trebuie bine gandite in perspectiva
dezvoltarii fermelor si a localitatilor din jur, valorificanduse la maximum conditiile naturale
pe care le ofera terenul. La baza optiunilor privind incadrarea fermelor intro anumita zona
stau studiile de organizare si de sistematizare a teritoriului.
Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - deziderate economice
Legatura fermelor cu locul de prelucrare si desfacere a produselor obtinute (fermele de vaci
cu lapte, de gaini ouatoare si de animale la ingrasat se amplaseaza in zona preoraseneasca;

29
fermele de reproductie, de crestere si de selectie, in zona rurala, mai departe de marile orase).
Amplasarea fermelor zootehnice este conditionata si de situatia cailor de comunicatie, de
volumul si distantele de transport pentru furaje, produsele animaliere si de sursa de energie,
care influenteaza in mare masura eficienta economica a productiei. Amplasamentul fermelor
de vaci, de gaini ouatoare si de animale la ingrasat in apropierea marilor centre industriale
cresc riscurile de supraincarcare cu poluanti a organismelor, care nu numai ca imbolnavesc
animalele, dar se elimina prin produsele alimentare si influenteaza negativ si sanatatea
oamenilor. Pentru localizarea amplasamentului fermei in cadrul aceleiasi solutii generale, se
iau in considerare o serie de deziderate de ordin economic si igienicosanitar, intre care
trebuie sa se realizeze un echilibru
Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - deziderate igienico-sanitare
Conditioneaza riscul de aparitie a unor boli infectioase si parazitare, protectia mediului
ambiant si apararea sanatatii publice. Alegerea locului pentru amplasarea fermei se face dupa
un prealabil studiu din punct de vedere igienic a solului, apei si a climei (directia vanturilor
dominante, nivelul si repartitia precipitatiilor etc.)
Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - terenul
Trebuie sa fie ferit de vanturile dominante, puternice si reci, preferanduse pantele dealurilor
opuse acestora. Terenurile plane nu se recomanda, deoarece complica lucrarile pentru
scurgerea si evacuarea apelor meteorice si a dejectiilor. Pantele sudice, uniforme, de
aproximativ 0,5-3 %, sunt avantajoase, permiti o buna expunere la radiatia solara. Fermele de
animale se amplasaza mai jos decat nivelul localitatilor apropiate, pentru a preveni scurgerea
apelor meteorice si a dejectiilor spre acestea. Se prefera solurile cu permeabilitate mare pentru
apa si aer, capilaritate si capacitate de retinere a apei mica, deoarece aceste soluri prezinta o
capacitate maxima de autopurificare naturala. Se evita vaile stramte, neinsorite si terenurile
din apropierea baltilor, unde se dezvolta usor insectele transmitatoare de boli si generatoare de
disconfort. Locul trebuie sa fie cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor
in cursul inundatiilor. Sursele de apa potabila conditioneaza direct amplasarea fermelor de
animale. Trebuie sa asigure apa potabila la calitatile cerute de standardele in vigoare si in
cantitati suficiente, luand in considerare si perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se
iau numai dupa studierea atenta a hartilor hidrografice ale regiunii si a forajelor de proba.
Obiectivele zootehnice genereaza mirosuri, gaze nocive, pulberi si microorganisme;
potentialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult redus, prin respectarea regulilor
de igiena in incinta lor si prin utilizare a filtrelor pentru retinerea prafului si a
microorganismelor.
Initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa
obtinerea acordului de mediu, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului care se
solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea
autorizatiei de mediu:
Distantele dintre constructii in cadrul fermelor se stabilesc in raport cu cerintele igienice, de
asigurare a iluminarii naturale si de paza contra incendiilor. Cerintele igienice au in vedere
prevenirea transmiterii unor boli, de la un adapost la altul, prin sistemele de ventilatie si
asigurarea unui aer curat, neviciat; in cazul adaposturilor cu guri de ventilatie corect
executate si amplasate corespunzator, este necesar sa se asigure distanta minima de 10 m intre
adaposturile cu parter si etaj si cel putin 6 m intre adaposturile parter fara padocuri.
Asigurarea iluminarii naturale a adaposturilor distanta dintre acestea trebuie sa fie cel putin
egala cu de doua ori inaltimea adaposturilor.
Normele de prevenire si de stingere a incendiilor prevad asigurarea distantelor in raport cu
gradul de rezistenta la foc al constructiilor; distanta minima (10 m), derivata din cerintele de
ordin igienic, este suficienta si pentru protectia contra incendiilor, in cazul adaposturilor din

30
materiale rezistente la foc; pentru adaposturile din materiale semirezistente la foc, semi-
combustibile, combustibile si inflamabile, trebuie sa se asigure distante mai mari (12-20 m).
Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice
Orientarea cladirilor: in raport de vanturile dominante si punctele cardinale: adaposturile
inchise se vor dispune cu axa longitudinala pe directia principala a vanturilor dominante,
pentru a se expune vantului o suprafata cat mai mica din adapost; constructiilor zootehnice
deschise pe o latura (saivane) si a celor cu ferestre si usi pe o singura parte (puiernite in sistem
semi-intensiv) este indicata orientarea cu partea inchisa pe directia vantului, deoarece iarna la
nivelul ferestrelor si a geamurilor se realizeaza pierderi importante de caldura mai ales sub
actiunea vantului. Fata de punctele cardinale orientarea adaposturilor trebuie sa se faca astfel
ca in interiorul acestora sa se realizeze o iluminare maxima. Adaposturile cu ferestre pe
ambele laturi lungi sa fie orientate cu axa longitudinala pe directia N - S, iar cele cu ferestre
pe o singura parte sau cu o latura deschisa, sa fie orientate cu aceasta latura spre sud. Pentru
localitatile in care vanturile dominante au o alta directie decat cea nordica, este necesara o
conciliere intre cele doua cerinte de orientare (dupa vantul dominant si punctele cardinale).
Pentru astfel de situatii si pentru adaptarea la conditiile impuse de teren (panta) se admit
devieri de la directiile indicate cu 25-45.

INSUSIRILE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Calitatile mediului interior al adaposturilor depind esential de insusirile specifice ale

materialelor de constructie si de modul lor de folosire. Fiind utilizate in scopul izolarii
mediului adaposturilor de cel exterior, intre materiale si insusirile fizice ale mediului (aerul,
apa caldura , lumina etc) se stabilesc anumite conditii din care rezulta calitatile deosebite ale
materialelor folosite. Permeabilitatea materialelor pentru aer si vapori de apa, capacitatea
materialelor de a transmite caldura.
Permeabilitatea materialelor de constructie pentru aer si vapori de apa
Este dependenta de porozitate. Materialele poroase usureaza schimbul de aer (interior,
exterior) nu acopera necesarul de ventilatie. Odata cu aerul prin pori patrund si vaporii de
apa care sunt retinuti de materialele higroscopice, care se pot degrada mai usor contribuind la
cresterea UR in adapost;
Capacitatea materialelor de a transmite caldura
Prin inlocuirea aerului cu apa provenita din condens creste k, accentuandu-se pierderea de
caldura din adapost. Se recomanda ca materialele poroase (cu o buna capacitate de izolare
termica) sa fi protejate la interior de staturi hidrofuge care impiedica imbibarea cu apa
(tencuire, varuire, sclivisire, vopsire, folii de material plastic, etc.)
Transmiterea caldurii se face prin conductie, convectie, radiatie.
Capacitatea materialelor de a transmite caldura - conductivitatea este calea principala de
transmitere a caldurii, dependenta de: structura, densitatea aparenta, porozitatea si umiditatea
materialelor. Se exprima prin coeficient de conductivitate termica (kcal/m2/h/C), caldura ce
traverseaza printr-un strat gros de 1m din materialul respectiv avand suprafata de 1m in timp
de o ore si la o diferenta de 1C intre cele doua suprafete. Pe masura cresterii densitatii
materialelor creste si conductivitatea termica: adaposturile bine izolate termic sunt calde iarna
si racoroase vara; in practica se utilizeaza coeficientul de transmisie temica (k exprimat in
kcal/m /h/C), caldura ce traverseaza prin conductie si radiatie o suprafata de 1m, in timp de
o ora si la o diferenta de 1C intre cele doua suprafete. Caracterizeaza elementele de
construtie in ce priveste raporurile cu caldura
Piatra: fundatie, lucrari de zidarie; conductivitate termica ridicata (racoroase vara, reci si
umede iarna)
Produse ceramice (caramida plina, cu goluri): calitati termoizolante foarte bune

31
Betonul: folosit pentru scheletul de sustinere al constructiilor; datorita porozitatiiau calitati
termoizolante (adapost tineret izolarea termica a peretilor foarte importanta)

CERINTE IGIENICE PRIVIND PARTILE COMPONENTE ALE ADAPOSTURILOR

Cerinte de ordin tehnic si igienic in functionalitatea de ansamblu a unui adapost: rezistenta si

stabilitate sub actiunea incarcaturilor interioare si exterioare; durabilitate (pastrarea timp
indelungat a insusirilor de baza nemodificate); siguranta contra incendiilor; confort adecvat
destinatiei (permite amenajari tehnico-sanitare); estetica (aspect placut); cerinte specifice
Fundatia
Strat izolator intre soclu si zid (bitum, carton asfaltat, materiale care intrerup capilaritatea)
Hidroizolatie buna: strat suport (tencuiala obisnuita), izolatia propriu-zisa, protectia izolatiei
la actiuni mecanice, asigura pe termen lung o podea calda, uscata. Structura autoportanta fara
fundatie
Peretii
Delimiteaza constructia si compartimenteaza spatiul corespunzator necesitatilor (lut, lemn,
piatra naturala, beton, elemente prefabricate, zidarie, caramida). Pereti de rezistenta- portanti
(materiale rezistente, k mica, higroscopicitate redusa) caramida, beton si elemente
prefabricate. Pereti de umplutura- neportanti, separa spatiile, izoleaza termic si fonic,
suprafata neteda, fara denivelari, crapaturi, evitand depunerea prafului, a murdariei, pentru a
se curati si dezinfecta cat mai usor, odata pe an se varuiesc.
Tavanul
Simplu (scanduri batute la partea superioara a grinzilor);
Dublu (doua randuri de scanduri: spre interior tavaneala; spre pod podeala), limiteaza
pierderea de caldura; element de rezistenta orizontala 2-3,5m; bine izolat termic (ascensiunea
aerului cald si umed)
Acoperisul
Inchide cladirea la partea superioara; izoleaza higrotermic mediul adapostului. Materiale
impermeabile pentru apa, usoare, cu o conductivitatea termica redusa - balanta termica
echilbrata, pierderi prin acoperis 48% din caldura adapostului; 35% prin guri de ventilatie,
acoperis ventilat (in doua straturi); tip terasa, spatiu de ventilatie intre izolatia termica si
hidrofuga, adaposturi cu sau fara tavan si pod, acoperisul tip terasa - compact sau cald, nu
prezinta spatii de aer rece, iar straturile se succed unul dupa altul
Usile
Pozitia, numarul si dimensiunile usilor sunt determinate de solutia tehnologica adoptata
privind:furajarea, evacuarea gunoiului, popularea si depopularea, prescriptiile de protectie
contra incendiilor (30m animale legate, 50m animale in stabulatie libera). Obligatoriu
deschiderea spre exterior in sensul de evacuare a animalelor (k este de 2-2,2kcal/m/h/C).
Pivotante simple; pivotante in doua canaturi; glisante, latimea minima (taurine si cabaline:
2m; vitei: 1,5m; porci: 0,90m)
Ferestrele
Asigura iluminatul natural, permit ventilarea suplimentara a adapostului; geam dublu cu strat
de aer cu rol izolator; deschiderea ferestre simple, ferestre duble, sheduri, luminatoare.
Pardoseala
Cea mai importanta parte a adapostului cu care animalele vin in contact, influenteaza
microclimatul si sanatatea animalelor. Cerinte igienice si tehnic-constructive: conductivitate
termica redusa; rezistenta la uzura fizica, la actiunea de curatire mecanica sau manuala, sa nu
se deformeze sub greutatea animalelor sau a vehiculelor; impermeabile, rezistente la actiunea
dejectiilor si substantelor dezinfectante; nealunecoase; elastice; panta de scurgere (0,5-1%);

32
netoxice; indice de pret si cheltuieli ulterioare (ex. pardoseala din beton greu: ieftina, calitati
termice necorespunzatoare, alunecoasa, produce pierderi importante la porcine)
Zonele pardoselilor: de odihna; de depunere a dejectiilor si purinului; de colectare si transport
a dejectiilor; de furajare; de adapare; de circulatie; de copulatie; de depunerea oualor; de
imbaiere; de amplasare a utilajelor (indeplinire cerinte la sol)
Pardoselile continui, servesc ca suprafata de odihna pentru animale (pat, stand), suprafete
(alei) de circulatie pentru animale, oameni, vehicule tehnologice
Pardoseli continui din pamant batut - adaposturi de taurine pe asternut permanent, saivane,
adaposturi cabaline; conductivitatea termica medie; elastica, nu strica aplomburile la cabaline;
putin rezistenta, formeaza denivelari; absoarbe lichidele, se imbiba cu dejectii, conserva
germenii patogeni, genereaza UR mare si concentratie crescuta de gaze nocive
Pardoseli continui din lemn - in gospodariile private, elastica, calda, nerugoasa, suficient de
rezistenta; uzura prin invechire; se imbiba cu dejectii; alunecoasa; se spala si dezinfecteaza
greu.
Pardoseli continui din elemente ceramice, caramida arsa, blocuri ceramice de diverse tipuri,
strat de uzura in zona paturilor la toate speciile; conductivitate termica medie; rugozitate
medie; rezistenta la coroziune medie; se spala si curata usor
Pardoseli continui din beton in anexe; adaposturi pentru pasari in baterii si pe asternut
permanent; in celelalte adaposturi pe culoarele de circulatie; nu se utilizeaza la nivelul
paturilor la taurine, cabaline, fiind prea dur, rece, alunecos; impermeabila; rezistenta la uzura;
elastica; nealunecoasa; bune calitati termice. Se introduc agregate elasto-plastice din granule
de cauciuc vulcanizat, mineralizat prin tratarea cu rasini sintetice pentru cresterea aderentei
dintre ciment si cauciuc
Pardoseli continui din cauciuc si mase plastice in adaposturi pentru taurine, se aplica sub
forma de placi sau covoare (conductivitate termica redusa, elasticitate, rezistenta la uzura
chimica, nealunecoasa)
Pardoseli discontinui - tip gratar, sunt specifice adaposturilor cu evacuare hidraulica a
dejectiilor prin canale adanci, pot acoperii toata suprafata de stabulatie sau numai anumite
zone, gratare din lemn, metal (fonta, tabla de otel, aluminiu), beton armat sau mase plastice
(la pasari, porci, miei), aplicarea finisajelor din cauciuc sau mase plastice, avantaje: evacuarea
rapida a dejectiilor
Asternutul, asigura conditii optime de odihna, pat moale, uscat, calduros ex.odihna pe o
pardoseala dura cu rugozitati, favorizeaza aparitia depilatiilor, a iritatiilor, plagilor cutanate la
nivelul articulatiilor si al glandei mamare. Stationarea indelungata a animalelor in pozitie
patrupedala determina tocirea intensa a ongloanelor si a copitelor si favorizeaza aparitia
afectiunilor podale. Cerintele igienice si economice: capacitatea de izolare termica (ex.
porcii pierd pe 1m de pardoseala fara asternut 290kcal/h; pe acceasi pardoseala acoperita cu
strat de rumegus gros 150kcal/h; cu asternut de paie 70 kcal/h), capacitate de absorbtie mare a
lichidelor, gazelor, sa nu produca praf, elasticitate superioara, lipsa toxicitatii si a capacitatii
de iritare a pielii, de aderare la par, lana, pene, valoare fertilizanta ridicata, pret de cost redus,
disponibilitate pe piata
Calitatile sunt dependente de materialele folosite: reziduri vegetale ( paiele, pleava de
cereale, vrejii de leguminoase, cocenii de porumb); adera la corpul animalelor; reziduri
industriale (coji de seminte de floarea soarelui si de orez, puzderia de in si canepa, rumegusul
de lemn, talas); produc pulberi si adera la invelisul pilos; materiale care provin din natura
papura, rogozul, frunzele,trestia,turba, nisip; absorbtie redusa
Clasificare dupa modul de folosire: temporar - in gospodariile private pentru bovine,
cabaline, porcine (cai 2-3 kg/zi; bovine adulte 3-8 kg/zi) si permanent- stabulatie libera la
bovine, cabaline, porci, saivane, in cresterea pasarilor la sol (40-50cm la sfarsitul ciclului de
productie)

33
 INSTALATII SI SISTEME CARE ASIGURA FUNCTIONALITATEA
ADAPOSTURILOR

Sistemul de iluminat natural

Radiatia solara directa (influenteaza bilantul termic al adapostului, incalzind acoperisul si
zidurile, sticla 99% UV) si reflectata (lumina difuza, se distribuie mai uniform in adapost si pe
suprafetele cu care vine in contact). Indicele de iluminare naturala (i) aria geamurilor
reaportata la aria pardoselii. Coeficientul de iluminare naturala (CIN %) nr.lucsi interior
reaportat lanr.lucsi exterior x100. Importanta: dezvoltarea normala a animalelor; asigurarea
productiilor la nivelul potentialului biologic; nu creste proportional cu marimea suprafetei
geamurilor. Este dependent de: anotimp, nebulozitate, orientarea daposturilornumarul, forma
si dimensiunea ferestrelor, inaltimea parapetului ferestrelor, puterea de reflexie a suprafetelor
din exterior si interior, calitatea sticlei (materialului transparent), compartumentarea
adapostului

Sistemul de iluminat artificial, completeaza iluminatul natural sub raportul duratei si a

intensitatii, efectul iluminarii asupra organismului depinde de fotoperioada si mai putin de
intensitate, orientarea animalelor in spatiu, hranirea, adaparea si dezvoltarea normala a
functiei de reproductie
Lampi incandescente = becuri obisnuite cu filament ajuns la incandescenta - randament
luminos: 2-3% (r. luminoase si calorice); spectrul bogat in r.galbene si rosii; recomandate in
hale pentu pasari efect sedativ (r.rosii)
Lampi cu descarcari in gaze si vapori metalici = luminescente (fenomen de luminiscenta); cu
neon (lumina rosie-portocalie); cu heliu (alb-galbui); cu argon (albastra-albicioasa); cu vapori
de mercur in balon de cuart (alba-albastruie, bogata in UV); se folosesc pentru iluminatul
exteriorului; nu deranjeaza animalele
Lampi fluorescente, cu vapori de mercur: (la care radiatiile uv emise de descarcare sunt
transformate in radiatii vizibile de luminoforii ce captusesc peretii interiori ai tubului).
Necesita investitie initiala mare; curent de intensitate constata
Sistemul de iluminat artificial: becuri dispuse pe randuri paralele, distribuire uniforma la toate
nivelurile custilor la nivelul jgheaburilor de furajare (doua inaltimin diferite)
Programe de lumina la pasari: in prima etapa intensitate mare la pui pentru a observa picatura
de apa suspendata la nivelul adapatorilor si hrana, in a doua etapa se reduce cu ajutorul
reostatului, instalatii automate care variaza intensitatea luminii in trepte sau continuu imitand
amurgul sau zorile, broileri: pentru obtinerea de sporuri maxime in greutate cu un consum
specific de furaje minim, intensitatea optima sub 1lux, prima luna 8-10 lucsi, restul perioadei
de crestere 5 lucsi.
Sistemul de ventilatie al adaposturilor pentru animale se bazeaza pe ti-te si actiunea
vantului, este direct proportionala cu ti-te, fiind eficienta in anotimpul rece (diferenta de
10C)
Ventulatia naturala: neorganizata, organizata (pe orizontala, pe verticala, mixta), iar cea
artificiala (mecanica): aspiranta, refulanta, cu presiune echilibrata (aspiro-refulanta)
Ventilatia naturala neorganizata realizeaza schimbul de aer prin deschiderea usilor si
ferestrelor, neetansietati ale constructiei, porii materialelor de constructie, schimb de aer
redus, curenti de aer reci, nu se recomanda pentru adaposturile de animale
Ventilatia naturala organizata realizeaza admisia aerului curat si evacuarea celui viciat prin
deschideri reglabile special amenajate in elementele de inchidere. Este pe orizontala
dependenta de directia vantului; deschideri (patrate, rotunde, dreptunghiulare) de ventilatie, in
peretii laterali deasupra ferestrelor cat mai aproape de tavan; la exterior plase de sarma; la

34
interior clapeta sau capac basculant; nu se reuseste evacuarea aerului viciat; pe verticala
prin cosuri de ventilatie dispuse vertical, compartimentate; scanduri geluite, cu pereti dubli si
material termoizolant; nu asigura un schimb corespunzator de aer si mixta - guri (goluri) de
ventilatie, cosuri de evacuare, schimb de aer satisfacator, eficienta schimbului de aer depinde
de: suprafata pesectiune a cosului, inaltimea acestora, si ti-te.
Ventilatia artificiala
inlocuirea fortata a aerului viciat cu un volum egal de aer atmosferic curat din exterior prin
intermediul electroventilatoarelor
ventilatoare, regulatoare, prize de aer, canale de aer, guri de aspiratie si de refulare,
dispozitive pentru reglarea debitului de aer, baterii de incalzire si filtre de praf, instalatii
pentru umidifierea si racirea aerului
aspiranta, refulanta, cu presiune echilibrata (aspiro-refulanta)

Ventilatia artificiala aspiranta

in adaposturi cu bilant termic pozitiv, cu numar mare de animale
aspirarea se face prin ventilatoarele axiale amplasate la nivelul tavanului sau direct in
acoperis; pe un singur perete
admisia se face pasiv prin ferestre sau fante protejate cu jaluzele amplasate in peretii laterali
Ventilatia artificiala aspiranta transversala
Ventilatoarele se monteaza pe un singur perete, in grup sau individual
Sensul de miscare al aerului este transversal si de sus in jos

Ventilatia artificiala refulanta

introducerea fortata cu ajutorul ventilatoarelor
evacuarea se face prin guri practicate in pereti, sau canale amplasate de-a lungul adapostului
In functie de anotimp aerul poate fi incalzit sau racit (baterii de incalzire sau aeroterme)
evitand aparitia bolilor afrigore

Sisteme si instalatii pentru conditionarea aerului

Totala
Partiala: complex de metode folosite in scopul mentinerii parametrilor de microclimat in
limitele optime ale speciilor de animale adapostite
Incalzire
Racire
Umidifiere
Uscare
Filtrare
Dezinfectie

Incalzirea aerului
caldura sensibila insuficienta pentru asigurarea confortului termic al animalelor (tineret)

prin consum de combustibil sau energie

generala

locala
Incalzirea generala a aerului
incalzirea uniforma a intregului volum de aer din adapost
centrale termice,

35
 incalzirea se realizeaza cu apa calda la 80-90C, sau cu vapori de apa sub presiune; nu se
recomanda , se decontamineaza foarte greu
instalatii individuale de incalzire

apa calda trece prin conducte amplasate sub pardoseala fiecarui nivel de custi; producerea
unei kcal la un pret de cost redus; se decontamineaza ceva mai usor
aeroterme mobile

incalzirea aerului se face prin recirculare; foloseste energie electrica sau gaze naturale ca
sursa calorica
Incalzirea locala a aerului
este utilizata ca incalzire de baza sau suplimentara (maternitate de scroafe cu purcei)

radianti (becuri cu infrarosu, elemente de ceramica cu rezistenta electrica, arzatoare de
gaze naturale, eleveuze); se suspenda la o inaltime mica

incalzire in pardoseala (retele de conducte cu apa calda sau rezistente electrice 24V); in
zonele destinate purceilor din boxele de fatare (32C); in zonele de odihna din boxele de
crestere a tineretului intarcat (20-24C)
Racirea aerului
se impune cand temperatura aerului depaseste valorile optime pentru animale
directa: trecerea aerului atmosferic cald printr-o baterie de racire ( in adaposturi cu ventilatie
aspiranta)
indirecta: producerea de ceata, evaporarea apei pulverizate pe suprafetele de inchidere ale
adaposturilor sau suprafata corporala a animalelor si cresterea vitezei de circulatie a aerului
Umidifierea aerului
In sezonul cald cand deficitul de saturatie este mare; se realizeaza prin umidificarea aerului
Uscarea aerului
in sezonul rece, datorita tendintei de crestere a umiditatii peste limitele optime;
se realizeaza prin scaderea surselor de vapori de apa si eliminarea apoi prin ventilatie
Filtrarea aerului
pentru mentinerea unui status sanitar in adapost;
se folosesc diferite filtre la deschiderile de ventilatie
Dezinfectia aerului
prin filtre,
aeroionizare negativa,
dezinfectie: cea mai folosita; se aplica substante netoxice si neiritante sub forma de ceata;
efectul maxim dupa 1-2 h si dureaza 3-5 zile

Tipuri de sisteme de ventilatie in mijloacele de transport

Ventilatia naturala
 apare ca urmare a diferentelor de presiune dezvoltate intre deschiderile de ventilatie,
datorita densitatii aerului, temperaturii sau vantului
in cazul unui mijloc de transport aflat in miscare ventilatia naturala este suportata de
diferentele de presiune ce rezulta in urma miscarii vehicului, a fortei vantului si a directie.
exista trei aspecte care trebuie avute in vedere la reglementarea sistemelor de ventilatie in
cazul mijloacelor de transport cu ventilatie naturala:
viteza vehicului aflat in miscare;
reglarile operate la sistemul de ventilatie;
situatia stationarii vehicului
Viteza vehicului
campul de presiune din jurul vehicului si din interiorul acestuia, se schimba in functie de
viteza de deplasare a vehicului, de directia dominanta si viteza vantului

36
vanturile frontale creaza conditii diferite in comparatie cu vanturile laterale care lovesc
vehiculul dintr-o parte; ca urmare, valorile efective ale ventilatiei sunt greu de anticipat
in conditii normale, cand sunt deschise trapele de ventilatie iar camionul ruleaza pe
autostrada, se asigura suficient aer chiar si pe timp de vara; in timpul iernii, cand majoritatea
trapelor sunt inchise, nivelul poluarii cu gaze si al umiditatii aerului din camion poate sa
creasca foarte mult; in functie de lungimea calatoriei si compozitia asternutului pentru
animale.
Reglarea sistemelor de ventilatie naturala
 mijloacele de transport sunt echipate cu sisteme de ventilatie naturala care prezinta
deschideri (trape, fante) pe peretii laterali
nivelul ventilatiei este reglat folosind trapele flexibile care acopera partial deschiderile, in
cazul in care temperatura mediului inconjurator este mai scazuta si sunt indepartate pentru a
asigura maximum de ventilatie pe timp de vara.
aceste facilitati sunt operate de sofer
unele mijloace de transport folosite doar in conditiile unor temperaturi ridicate, au o
deschidere laterala foarte larga.
Vehiculul in stationare
se intampla cand autovehiculele sunt incarcate sau descarcate, ceea ce poate sa dureze o ora
sau mai mult, cand sunt blocate in trafic sau cand soferii fac pauza.

in reducerea stresului determinat de caldura pe timp de vara deschiderea usilor, a trapelor de
ventilatie si a rampelor de incarcare pot sa fie de ajutor

multe camioane au posibilitatea sa deschida acoperisul cu 20 - 30 cm asigurand mai mult
spatiu/cap animale de pe puntea superioara si creste nivelul ventilatiei cand vehiculul este in
stationare.

Stropirea regulata cu apa pe acoperis si/sau folosirea unor izolatii in constructia acoperisului
poate determina o scadere intr-o oarecare masura a stresului cauzat de caldura.

Se pot lua foarte putine masuri in cazul in care camionul este blocat in trafic pe o autostrada.

In conditiile unor temperaturi joase circulatia slaba a aerului are drept rezultat cresterea
nivelului de gaze si umiditate.
Ventilatia artificiala
sistem in care fluxul de aer este furnizat prin ventilatoare care asigura circulatia unei anumite
cantitati de aer proaspat in functie de capacitatea si reglarea acestora.
aspect important: localizarea trapelor pentru aspirarea aerului din cabina de transport.
daca se utilizeaza un vehicul cu un singur etaj iar acesta se afla in stationare iar aerul este
propagat in interior prin ventilatoare frontale plasate la nivelul acoperisului, atunci aerul
proaspat circula din fata spre spate. Daca exista trape pe peretele din spate, aerul va iesi din
vehicul prin acestea.
trapele trebuie amplasate la nivelul capului animalelor.
daca vehiculul se afla in miscare directia fluxului de aer se schimba; campul de presiune care
se acumuleaza in jurul vehicului pe masura ce acesta isi mareste viteza, atrage aerul in
interiorul camionului prin deschiderile din spate, si iese din vehicul prin fata sau prin
deschiderile laterale.
aerul trebuie sa circule pe toata lungimea camionului
cele mai recente sisteme de ventilatie artificiala cu care sunt dotate camioanele, sunt instalate
pe peretii laterali propagand curentul de aer peste animale dintr-o parte in alta.
sistemele pot fi perturbate cu usurinta atunci cand vantul bate din directia opusa
nu prezinta mari avantaje cand camionul se afla in miscare.
Avantaje
asigura un nivel controlat al ventilatiei si un anumit flux de aer independent de conditiile
inconjuratoare de mediu.

37
 mai buna distributie a aerului proaspat in incinta vehicului in stationare, prin canale, trape si
deschideri ale sistemului
Dezavantaje
calcularea volumului adecvat de aer ventilat este foarte dificila
anticiparea greoaie a modalitatii de circulatie si distributie a aerului intr-un vehicul semi-
inchis.

SISTEME DE COLECTARE, EVACUARE SI PRELUCRARE A DEJECTIILOR

ANIMALE

Importanta evacuarii dejectiilor din adaposturile pentru animale

prezinta aspecte economice, igienice pentru sistemele de crestere intensiv-industrial a
animalelor, de la care rezulta cantitati foarte mari de reziduuri

realizarea unui microclimat corespunzator
genereaza gaze nocive, cresterea UR
continut mare de specii de microorganisme dintre care unele sunt potential patogene
Sisteme traditionale: in cresterea extensiva, semi-intensiva
colectarea si evacuarea fara diluare cu apa, scurgerea urinei facandu-se prin panta
pardoselii, rigole, canale colectoare si bazine speciale
evacuarea gunoiului de grajd se face in amestec cu asternutul: manual, mecanic, 2-3x/zi
Sisteme moderne: in cresterea intensiva,
canalizarea si evacuarea difera si se coreleaza cu tipul pardoselii si modul de intretinere a
animalelor;
tratarea si valorificarea nepoluanta a dejectiilor semilichide, a apelor reziduale, si a
namolului

SISTEME DE CANALIZARE PENTRU COLECTAREA SI EVACUAREA

PURINULUI - aspecte generale

Purinul = un amestec lichid, care rezulta din procesul de crestere a cabalinelor, bovinelor si
porcinelor
urina
apa folosita pentru igiena corporala a animalelor,
apa pentru igienizarea adaposturilor,
lichidele din fecale si substantele organice din fecale si din asternut
rezulta
sistemul de crestere gospodaresc la cabaline, bovine si suine,
din sistemul intensiv de crestere al bovinelor in stabulatie libera
din maternitati in sistemul de crestere si exploatare intensiv (adaposturi cu pardoseala
continua si asternut temporar), in care evacuarea purinului se face separat de gunoi
in 24h: 20 l la vacile in lactatie, 7l la tineretul taurin, 14 l la scroafe cu purcei, 4 l la tineretul
porcin la ingrasat, 15 l la cabaline

Sisteme de canalizare pentru colectarea si evacuarea purinului este compus din rigole, guri de
scurgere, colectoare situate in interiorul adaposturilor si bazinul de purin
Rigolele = santuri construite la marginea posterioara a standului si boxelor
scurgerea purinului in rigole este asigurata de inclinatia lor in sensul lungimii adaposturilor,
panta recomandata fiind de 0,5-2%.
pe sectiune forma ovala, dreptunghiulara si triunghiulara.

38
 construite din materiale impermeabile (beton, asfalt, caramizi sclivisite cu ciment) si
acoperite cu gratare din metal, scandura si prefabricate din beton.
Gurile de scurgere
se amplaseaza pe traiectul rigolelor,
sunt acoperite cu gratare din metal sau prefabricate din beton pentru retinerea particulelor
grosiere.
sunt prevazute cu sifoane hidraulice, care impiedica refularea gazelor de descompunere
din gurile de scurgere prin colectoarele de purin din fonta sau beton amplasate sub
pardoseala, purinul este condus in bazinul colector
pe traiectul canalelor colectoare exista camine de vizitare, acoperite cu capace care permit
interventia in cazul infundarii canalelor
Bazinul de purin se amplaseaza inafara adaposturilor la o distanta de 5m.
construit din beton si acoperit cu capac simplu sau dublu pentru a evita pierderile de azot si
difuzarea gazelor urat mirositoare.
capacitatea acestor bazine se calculeaza dupa numarul de animale cazate, dupa consumul de
apa tehnologica si dupa frecventa evacuarii purinului.
pentru fermele mici bazinele de purin se pot amplasa langa platforma de balegar, iar din
punct de vedere al posibilitatilor de construire, intretinere si functionare se prefera bazinele
mici, celor mari.

Prelucrarea sau inactivarea purinului

 fertilizant valoros pentru plantele de cultura, pentru cele furajere
 se aplica diluat (1/10) prin aspersiune cu autocisterne sau vidanje tractate de tractor (solutie
neecologica);
 inglobare in sol cu dispozitive speciale pentru reducerea emisiilor de amoniac si pentru a
preveni distrugerea structurii granulare a solului
 potential poluant microbiologic ridicat, dupa fertilizarea cu purin a pasunilor se interzice
aducerea animalelor pentru pasunat mai devreme de 21-30 zile.
 purinul rezultat de la efective de animale afectate de boli transmisibile, se va folosi ca
fertilizant numai dupa inactivarea sub raport microbiologic prin stocare prelungita sau
dezinfectie cu substante active cunoscute ca eficacitate, prevazute in normele sanitare
veterinare

Prelucrarea dejectiilor lichide

inactivarea sub raport microbiologic prin stocare prelungita = mentinerea 6 luni in bazine de
colectare
decontaminare cu substante chimice care modifica puternic pH-ul acestuia in sensul
reducerii nivelului sau sub 2 unitati pH, sau al cresterii lui la valori de peste 12 unitati pH;
timpul de contact 4-7 zile; inainte de folosire sau stocare purinul se neutralizeaza
varul stins, soda caustica, acidul peracetic, formaldehida si clorura de var

COLECTAREA, EVACUAREA SI PRELUCRAREA DEJECTIILOR PAIOASE

amestec de asternut, fecale, urina , apa de spalare, resturi de furaje rezultate in sistemul de
crestere si exploatarea animalelor in stabulatie legat sau liber, pe asternut temporar sau
permanent
cel mai complex ingrasamant agricol prin componentele sale
10-12 t/an/vaca,
8-10 t/an/cal,

39
1,5 t/an/ porc,
0,5 t/an/oaie,
50-6 kg/an/ gaina ouatoare

Mijloacele mecanice de colectare si evacuare :

 instalatia cu racleti unilaterali ficsi
 instalatia cu racleti unilaterali batanti
 instalatia cu racleti bilaterali batanti: lopata mecanica, plug raclor, racleti fluture, etc.
 transportoarele pneumatice
tractorul cu lama
Depozitarea si prelucrarea gunoiului de grajd
contin minim 18% s.u.
potential poluant direct prin gazele nocive, odorante, pulberi si microorganisme patogene si
conditionat patogene; indirect prin favorizarea inmultirii insectelor si rozatoarelor ca vectori
reprezinta o sursa de infectii si infestatii parazitare pentru animale si om, constituind un
mijloc de mentinere si difuzare a infectiilor in ferme si in afara lor
nu poate fi utilizat imediat ca ingrasamant deoarece are o valoare fertilizanta scazuta si
contine un numar mare de microorganisme patogene si elemente invazionale, permitand astfel
difuzarea infectiilor in afara fermei
trebuie prelucrat prin depozitare si fermentare pe platforme de gunoi special amenajate si
amplasate fie in incinta unitatii zootehnice mici fie in afara unitatii

Depozitarea si prelucrarea gunoiului de grajd

conditii de amplasare:

terenul sa fie ridicat pentru a evita acumularea apelor meteorice

sa fie situat in asa fel incat vantul dominant sa nu bata spre ferma

distanta minima pana la adaposturi sa fie de 100 m, de 300-400 m fata de locuinte si 500 m
fata de sursele de apa

drumurile de acces spre platforma sa nu intersecteze drumuri intens circulate de animale
sau de mijloace folosite la transportul furajelor
Platforma dreptunghiulara betonata
Platforma tip sergent
Platforma tip capcana
Prelucrarea gunoiului de grajd
fermentarea incepe din adaposturi si continua in platforme, modificand continu compozitia
chimica sub actiunea microorganismelor
in prima faza predomina procesele de dezintegrare a substantelor complexe (celuloza,
proteina,uree) in produsi mai simpli, determinand modificarea temperaturii din profunzimea
gunoiului
se asigura distrugerea germenilor patogeni mezofili si a elementelor parazitare ducand la
sterilizarea biotermica a gunoiului.
fermentarea gunoiului poate fi dirijata: aeroba, anaeroba si mixta
Manipularea, transportul si comercializarea gunoiului de grajd trebuie sa respecte prevederile
Regulamentului CE care stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale,
ce nu sunt destinate consumului uman - Regulamentul 1774/2002 -

40
 COLECTAREA SI EVACUAREA DEJECTIILOR PASTOASE
Se obtin in adaposturile in care se practica cresterea pe pardoseala fara asternut.
Colectarea se face manual in canalele colectoare sau pe suprafetele de colectare, se face
numai mecanic in functie de sistemul de crestere si exploatare. Instalatiile sunt reprezentate
de: transportoare cu racleti bilaterali batanti; lame racloare si benzi transportoare.
Transportorul cu racleti bilaterali batanti - utilizat pentru evacuarea dejectiilor pastoase din
adaposturile cu pardoseala continua si discontinua in adaposturile destinate cresterii si
exploatarii ovinelor pe gratar si a pasarilor la sol, pe plasa de sarma sau gratare si in baterii.
Lama racloare este montata pe un cablu mobil si serveste la evacuarea dejectiilor de pe placa
colectoare. Benzile transportoare se intalnesc in bateriile verticale folosite pentru exploatarea
pasarilor; servesc la colectarea si transportul dejectiilor pana la capatul bateriei.

Prelucrarea dejectiilor pastoase

se realizeaza pe paturi de uscare - bazine impermeabile, care au in pardoseala mai multe
canale colectoare (drenuri orizontale) acoperite cu un filtru (gratare care acopera canalele
colectoare), prin care se scurge faza lichida din dejectii,
partea lichida este dirijata din canalele colectoare in bazinele de decantare amplasate la
capatul paturilor de uscare, pentru inactivarea biologica
partea solida ramasa pe patul de uscare sufera un proces de biosterilizare asemanator cu cel
al dejectiilor paioase; dupa 3 luni este folosita ca fertilizant
ingrasamantul organic obtinut din dejectiile pastoase este inferior aceluia obtinut din
dejectiile paioase, datorita ph-ului acid, valorii fertilizante mai scazute si a potentialului
poluant sub raport microbiologic mai ridicat.
pentru imbunatatirea valorii nutritive si reducerea potentialului poluant al fertilizantului
rezultat din dejectiile pastoase, se practica cu bune rezultate compostarea; consta in
amestecarea partii solide a dejectiilor pastoase in raport de 1/3 cu resturi vegetale uscate
tocate; se aseaza in platforme in care prin fermentarea aeroba se dezvolta temperaturi de
peste 600C

COLECTAREA SI EVACUAREA DEJECTIILOR SEMILICHIDE

sunt constituite din fecale, urina si apa tehnologica
tehnologiile moderne de crestere a animalelor au adoptat evacuarea hidraulica a dejectiilor
din adaposturi. In acest fel se elimina total sau partial asternutul, iar munca pentru colectarea
si evacuarea dejectiilor este redusa substantial.
sunt colectate in canale colectoare situate sub pardoseala-gratar in care ajung prin cadere
libe, construite din materiale impermeabile si fose colectoare care sunt bazine betonate,
amplasate in afara adaposturilor.
evacuarea dejectiilor semilichide se poate face prin scurgere rapida sau lenta.
cea lenta se inregistreaza in trei variante 1. in canale colectoare cu sau fara panta si fara
stavilar, prin alunecare si spalare cu apa 2. cu panta si stavilare successive si 3. in canale
colectoare fara panta cu stavilar fix spre fosa.
prelucrarea dejectiilor semilichide este dificila, datorita cantitatilor mari si potentialului
poluant deosebit de ridicat al acestora.

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

sunt constituite din fecale, urina, cantitati reduse de nutret combinat si diferite cantitati de
apa de dilutie folosita pentru usurarea transportului acestora pana in statiile de epurare
au o compozitie chimica si biologica variata,

41
 un volum de 10 ori mai mare fata de dejectiile pastoase si contin 90-95% apa restul fiind
reprezentat de substantele organice dizolvate sau in suspensie; acestea din urma dau
dejectiilor un aspect intens tulbure, o culoare galben cenusie si un miros puternic caracteristic
de dejectii
ca si grad de poluare, prezinta un nivel mai ridicat de 5-6 ori ca cel al apelor reziduale
fecaloid menajere iar potentialul poluant este accentuat de continutul in medicamente,
pesticide, detergenti, decontaminanti si microorganisme.

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

pasteurizare,
oligoliza,
sterilizare cu microunde metode care nu s-au extins datorita costurilor ridicate

stocare pe termen lung,

epurare in statii cu una pana la trei trepte,

epurare in statii de biogaz

epurare in statii biotehnologice orizontale si verticale de tip piramidal metode care se
practica curent

Stocarea pe termen lung

presupune ca inainte sa fie folosite ca fertilizante acestea sa fie mentinute cel putin 6 luni in
bazine de diferite marimi in scopul reducerii titrului celor mai rezistenti germeni la niveluri
sub cele minime infectante.

Prelucrarea apelor reziduale

metode si mijloace mecanice, chimice si biologice
apele reziduale provenite din unitatile zootehnice, rezulta in urma lucrarilor de igienizare
si pot fi colectate si prelucrate separat sau odata cu dejectiile semilichide si lichide.
apele reziduale care proven din activitatea unitatilor de industrie alimentara sunt
prelucrate fie separat fie odata cu apele fecaloid-menajere orasenesti.

Epurarea mecanica (primara) se realizeaza prin diferite constructii si amenajari cum sunt
gratarele si sitele, deznisipatoarele, separatoarele de grasimi si decantoarele, cu scopul de a
separa faza solida de faza lichida.
Epurarea biologica (secundara) utilizeaza mijloace naturale reprezentate de campurile de
irigare si de infiltrare ce folosesc capacitatea de autoepurare a solului si a apei si mijloace
artificiale reprezentate de filtre, biofiltre si bazine de epurare cu namol activ.
 Epurarea chimica (tertiara) de dezinfectie, se realizeaza in acelasi fel si are acelasi scop ca
prelucrarea dejectiilor semilichide si lichide.

MANAGEMENTUL DEJECTIILOR

Reprezinta ansamblul de actiuni referitoare la colectarea, evacuarea, transportul de la

adapost la locul de stocare, depozitarea, prelucrarea, transportul de la locul de
prelucrare la cel de utilizare si modul lor de utilizare
un management rational creste profitul in agricultura si minimalizeaza impactul negativ
asupra mediului

42
 dejectiile de origine animala constituie suportul si locul de dezvoltare al unor vectori ce
afecteaza starea de confort si de productivitate a animalelor si care sunt implicati in
transmiterea a peste 30 de boli
managementul corespunzator al dejectiilor de origine animala este foarte important de
realizat in special in zonele in care se practica cresterea si exploatarea intensiva a animalelor
altfel efectul poluant asupra mediului, este deosebit de grav

Dezavantaje
poluarea produsa de dejectiile de origine animala poate fi de natura chimica si biologica,
potentialul lor poluant fiind dat de continutul lor in substante organice, microorganisme
patogene si conditionat patogene
poluarea chimica este data de gazele toxice, de cele odorante, fiind rezultate din
fermentarea substantelor organice, unele dintre ele avand un puternic efect de sera. Alti
poluanti chimici rezultati din ingrasamintele organice aplicate in exces, care polueaza in
primul rand solul, apoi apele de suprafata si de adancime sunt reprezentati de compusii
azotului, fosforului, cuprului etc.
poluarea biologica este cauzata de dejectiile de origine animala provenite de la animale cu
forme clinice sau subclinice de boala si care nu au fost prelucrate corespunzator, prin aparitia
atat la om cat si la animale de boli hidrice, telurice si aerogene

MICROCLIMATUL ADAPOSTURILOR PENTRU ANIMALE

Microclimatul reprezinta complexul factorilor fizici, chimici si biologici ai aerului

adaposturilor care actioneaza concomitent asupra animalelor.
Microclimatul este dependent de factorii climatici, fiziologici si tehnologici, iar calitatile lui
depind de numarul de animale din adapost, de specie, categorie de varsta elementele de
inchidere ale adaposturilor si de dotarile din adapost.

FACTORII FIZICI
Temperatura
sunt cei mai importanti deoarece supun organismul animal la cele mai intense reactii de
adaptare
cel mai important factor fizic ce determina nivelul altor factori de microclimat ca: umiditatea,
curentii de aer, gazelle nocive si odorante, pulberile si microorganismele.
Nivelul marimii temperaturii din adaposturi este consecinta raportului dintre marimea
surselor si pierderilor de caldura.
Sursele sunt reprezentate de caldura:

sensibila dependenta de nivelul furajarii, greutatea corporala, suprafata pielii si calitatea
invelisului pilos al animalelor.

solara contribuie pe timp de iarna la incalzirea adaposturilor la inceputul primaverii si la
sfarsitul toamnei

artificiala se obtine cu ajutorul instalatiilor de incalzire, pentru a suplimenta caldura
sensibila si cea solara
Pierderile de caldura din adapost sunt permanente (temperatura aerului este superioara celei
din mediul exterior), si se realizeaza prin:

transmisie termica se inregistreaza la nivelul elementelor de inchidere fiind proportionale
cu coeficientul de transmisie termica, suprafata elementelor si diferenta de temperatura a

43
aerului din adapost si mediul exterior. Pierderile sunt maxime iarna si minime vara. Pe timp
de vara caldura este transmisa dinspre elementele de inchidere spre interiorul adapostului.

ventilatie se datoreaza inlocuirii aerului mai cald din adaposturi cu aer mai rece din mediul
exterior.

evaporarea tehnologica se inregistreaza la nivelul dejectiilor, furajelor, adaposturilor si a
suprafetelor umede din adapost.
Umiditatea aerului din adaposturi
Sursele de umiditate sunt reprezentate de cantitatea de vapori cu care aerul atmosferic intra
din exterior si de evaporarea fiziologica si tehnologica.
evaporarea fiziologica este proportionala cu numarul de animale cazate si se produce prin
respiratie, perspiratie si transpiratie.
evaporarea tehnologica reprezinta in sistemul gospodaresc 10-38% din evaporarea
fiziologica, iar sistemul intensive 30-50% in adaposturile pentru bovine si pana 100% in cele
pentru porcine.
nivelul UR este conditionat si de temperatura aerului, fiind cu atat mai mare cu cat
temperatura acestuia este mai scazuta.

Miscarea aerului in adaposturi

in adaposturile neincalzite artificial, miscarea aerului se produce pe verticala dinspre animale
spre tavan datorita caldurii sensibile.
in adaposturile incalzite artificial, sensul curentilor de aer datorita sistemului de ventilatie
este de la admisie spre evacuare.
viteza curentilor de aer este mai mare iarna decat vara datorita diferentelor mari de
temperatura dintre exterior si interiorul adaposturilor.

Radiatiile
cele mai importante sunt cele

infrarosii,

luminoase

UV naturale si artificiale

Radiatiile infrarosii naturale au origine solara, vin in contact cu elementele de inchidere ale
adaposturilor pe care le incalzesc; prin deschiderile de iluminat contribuie la incalzirea
organismului animalelor.
Radiatiile infrarosii artificiale sunt produse de sursele locale de incalzire.
Radiatiile luminoase naturale au origine solara si ajung in adaposturi prin supratele
transparente, iar cele artificiale sunt produse de lampile incandescente sau fluorescente
amplasate in adaposturi.
Radiatiile UV naturale datorate capacitatii reduse de penetrare a suprafetelor transparente
sunt retinute de acestea in proportie de 30-90%, in timp ce radiatiile UV artificiale din
adaposturi sunt produse de lampi speciale cu vapori de mercur si cuart.
Starea electrica a mediului adaposturilor
reprezentata de campul electromagnetic, curentii de scurgere si aeroionii
aeroionii: naturali (provin din cei existenti in aerul atmosferic) si artificiali (produsi de
aparate speciale numite aeroionizatoare)

FACTORII CHIMICI

44
 sunt reprezentati de gazele din adaposturi ce provin din procesele metabolice ale animalelor,
din fenomenele de descompunere a dejectiilor, din actiunile de dezinfectie, dezinsectie si
deratizare.
Azotul = provine din atmosfera fara sa ridice probleme, deoarece proportia lui ramane aceeasi
nefiind folosit in procesele metabolice.
Oxigenul = cantitatea acestuia scade in aerul adaposturilor ca urmare a proceselor respiratorii
si de descompunere aeroba a substantelor organice. Consumul de O este mai mare in
adaposturile cu densitate mai mare pe unitatea de suprafata,in care sunt cazate specii cu masa
corporala mai redusa, categorii de varsta mai mica,animale cu productii mari si in adaposturile
cu temperaturi scazute.
cel mai scazut procent de O (18%) se inregistreaza iarna dar fara a afecta starea de sanatate
a animalelor.
Ozonul din aerul adaposturilor poate fi de origine naturala, sau poate fi produs de aparate
numite ozonizatoare. Se gaseste in cantitati reduse in adapost numai vara la orele pranzului, in
restul timpului, lipseste, datorita instabilitatii ridicate.
Dioxidul de carbon
in adapost provine din aerul atmosferic, procesul de respiratie ala animalelor (300 cm/h/kg
masa vie), procesele de fermentare a substantelor organice din dejectii si asternut (5 l
CO/m/h; 4 l CO/m/h) si din activitatea digestiva a rumegatoarelor.
cantitatile eliminate de animale sunt dependente de specie, categorie de varsta, numar de
animale
concentratia CO in aerul expirat este de pana la 4000ppm.
norma recomandata este de 3000 ppm pentru mamifere, 2500 ppm pentru pasari adulte
si 1500 ppm pentru pui de pasare (0,1-0,3%); nu reprezinta o un prag toxic ci o limita test
pentru aprecierea ventilatiei
depasiri se pot inregistreaza numai in situatia deficitului de ventilatie; polipnee, tahicardie,
cresterea tensiunii arteriale, apatie, scaderea brusca a productiei de oua
concentratii de 10000ppm (10) duc la cresterea CO din sange cu 2-3-% iar
metabolismul energetic scade cu 10%, starea de acidoza determina la reducerea proceselor
de oxidare si perturbarea metabolismului animal
concentratii de 50.000 ppm cu actiune prelungita determina o respiratie profunda, secretie
traheala si leziuni congestivo-hemoragice la nivelul cailor respiratorii si ale pulmonilor,
concentratii de 100.000 ppm la animalele duc la moarte prin toxicitate proprie a CO
Amoniacul
gaz incolor, cu miros caracteristic intepator; rezulta din descompunerea substantelor
organice azotate, principala sursa fiind reprezentata de ureea din urina
formarea si prezenta NH3 in adaposturi este dependenta de stagnarea dejectiilor, evacuarea
defectuoasa a purinului, temperaturilor ridicate, exploatarea necorespunzatoare a canalelor
colectoare si a foselor de dejectii, densitate mare a animalelor pe m2, ventilatie insuficienta si
intretinere necorespunzatoare a asternutului permanent.
indicator principal al starii de igiena din adaposturi
norma igienica este stabilita la nivelul de 26ppm (0,0026%) cu exceptia iepurilor 10ppm si
cainilor 15ppm
perceput la o concentratie de 20 ppm are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi (in
secretia nazala si oculara solubilizeaza usor si este retinut 65-85%)
Factorii chimici
efectu NH3 asupra animalelor este diferit in functie de concentratie si durata actiunii local si
general; nefavorabil asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii anterioare ca atare sau

45
sub forma de hidroxid de amoniu; concentratiile mari de ammoniac declanseaza edemul
pulmonar
absorbit in circulatie, are o actiune toxica generala, interferand sinteza hemoglobinei intra in
combinatie cu acidul glutamic reducand reactiile de oxido-reducere; toxicitatea se manifesta
prin spasme ale musculaturii bronsice, gemete, tremuraturi, convulsii, edem pulmonar si
moarte.
la porci se manifesta prin: cresterea incidentei unor boli-pleuropneumonia infectioasa a
porcului, rinita atrofica, pneumonia enzootica, pasteureloza, reducerea sporului de crestere in
greutate si a indicelui de conversie a furajelor, si prin deprecierea carcasei la expertiza
sanitara-veterinara de abator.
la pasari: mai sensibile la depasirea normei igienice de amoniac; efectele negative: cresterea
incidentei bolilor respiratorii, a canibalismului, a intarzierii instalarii maturitatii sexuale si la
reducerea indicatorilor de productie.
Hidrogenul sulfurat
gaz incolor, cu miros caracteristic de oua alterate, perceput la o concentratie de 0,13ppm cu
efect paralizant olfactiv.
provine in adapost din descompunerea substantelor organice ce contin aminoacizi cu sulf din
dejectii, asternut si microflora moarta.
nivelul H2S in adaposturi, depinde de marimea sursei si de rata de ventilatie, avand tendinta
de cumulare in partea inferioara a adaposturilor.
gaz foarte toxic, cu actiune iritanta locala la nivelul mucoaselor si asfixianta generala;
absorbit ca atare in circulatie se combina cu hemoglobina, producand sulfmethemoglobina,
compus care nu fixeaza oxigenul.
H2S produce intoxicatii cronice ca urmare a concentratiilor reduse cu actiune indelungata si a
intoxicatii acute in mod accidental
Gazele de canal (odorante) apar concomitent cu CO,NH3 si HS prin descompunerea
substantelor organice existente sub actiunea microflorei in conditii de anaerobioza; in urma
proceselor de fermentatie fiind reprezentate de gaz metan, scatol, indol, mercaptol, amine,
aledehide, cetone.
cantitatea de gaze odorante produsa este direct proportionala cu marimea densitatii
animalelor, a temperaturii si umiditatii aerului, a deficitului de ventilatie si a suprafetei de
depunere a dejectiilor.
prin mirosul lor, genereaza disconfort pentru om si polueaza mediul exterior

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, indoor, insipid, apare in urma arderii incomplete a
diferitelor materiale
prin inspiratie ajunge in pulmon si de aici in circulatia sanguina unde se combina cu
hemoglobina, formand carboxihemoglobina; intoxicatiile cu monoxid de carbon se
inregistreaza la toate categoriile de animale. Norma igienica este de 30ppm.
Formaldehida are un miros patrunzator si o actiune iritanta asupra mucoaselor producand
lacrimare, stranut; patruns in circulatia generala afectand sistemul nervos central, asupa caruia
actioneaza ca un paralizant.
Factorii biologici
Pulberile
provin din aerul atmosferic si din activitatea de intretinere si exploatare a animalelor in
adapost
cantitatile produse sunt dependente de specia, categoria de animale, marimea efectivului,
felul furajelor utilizate si tehnologia de crestere folosita; producerea lor este favorizata de

46
cresterea temperaturii, a ratei de ventilatie si scaderea UR a aerului sub 75% si a asternutului
sub 30%.
3 2
norma igienica este de 15mg/m pentru pulberile in suspensie si de 20g/m / luna pentru
cele sedimentate
cele mai mari cantitati de pulberi se inregistreaza in perioadele de furajare, de igienizare, de
efectuare a unor actiuni zootehnice sau medical veterinare
unitati avicole: material de asternut (55-68%); furaj combunat uscat (24-40%); fragmente de
pene (2-12%); excremente uscate (2-6%)
Microorganismele
aeromicroflora adaposturilor este reprezentata de un numar foarte mare si variat de germeni,
care provin din surse exogene (1000/m3 )si endogene (dejectii, asternut, furaje, secretiile si
excretiile patologice ale animalelor).
NTG variaza in functie de specia si categoria de animale cazate, de tehnologia de crestere,
de nivelul celorlalti factori; creste paralel cu durata de mentinere a animalelor in adapost,
calculata de la ultima dezinfectie sau de la momentul popularii
microorganismel sau microbismul de grajd se caracterizeaza prin concentratie mare,
pondere mare a germenilor saprofiti si conditionat patogeni, variabilitate ridicata, circulatia
rapida a microorganismelor intre animale si intre acestea si mediu si producerea de infectii
asociate
actiune negativa prin virulenta agentilor microbieni, capacitatea de invazie a tesuturilor,
toxinele bacteriene, micotice, endotoxinele (compuse din poteine, lipide si complexe
lipopolizaharidiceLPS constituent major al membranei externe a bacteriilor Gram-negative)
continute de bacteriile Gram-negative
nivelul endotoxinelor se coreleaza pozitiv cu cantitatile de pulberi in adaposturile pentru
animale; creste odata cu cresterea contaminarii microbiene; produc efecte sistemice,
obstructie pulmonara
reducerea concentratiei germenilor microbieni din aerul adaposturilor: intensificarea
ventilatiei pana la nivelul optim;

reducerea surselor de praf; filtrarea aerului;

dezinfectia aerului (aerosoli, ioni, radiatii);

modernizarea echipamentului tehnoic de ventilatie;

dispzitive pentru retinerea si distrugerea germenilor exhaustati pentru prevenirea poluarii
aerului, etc.
adaposturi de vaci cu lapte, vitei la ingrasat:

stafilococii 41-51,2%

streptococii 20-85%

germeni Gram-negativi 0,5-5,8%

ciuperci 1,7-4,5%
adaposturi de pasari pe sternut permanent:
3

100000-300000 UFC/ m
adaposturi de pasari in baterii de custi:


200000 UFC/ m3
sub raport calitativ se apreciaza ca favorabila urmatoarea structura a aeromicroflorei:

stafilococii sub 50%; streptococii sub 25%; germeni Gram-negativi su 25%; ciuperci sub 5%

NIVELUL FACTORILOR DE MICROCLIMAT

Microclimatul de confort

47
 0

T C nivel optim, maxim si minim; UR si curentii de aer niveluri minime si maxime;
iluminat niveluri minime; zgomote nivel maxim (50-60 dB pentru sistemul gospodaresc si de
80-90 dB pentru sistemul intensiv)

aprecierea globala a microclimatului se face cu ajutorul cheii de apreciere a microclimatului
elaborata de Petkov si modificata de Draghici si Lungeanu.

pentru fiecare factor de microclimat apreciat in functie de nivelul acestuia si gradul de
influenta asupra animalelor se acorda un numar de puncte.

punctajul maxim se acorda pentru nivelul optim al factorilor iar abaterile se penalizeaza cu
scaderea punctajului

microclimatul poate fi: bun intre 90-100 puncte, mediu intre 70-90 puncte si
necorespunzator sub 70 de puncte

Microclimatul in mijloacele de transport

Temperatura
definirea zonelor termice ale animalelor de ferma
animalele de ferma sunt homeoterme
T corporala relativ constanta intre anumite limite, fiind diferita de temperatura mediului
inconjurator;
T corporala creste atunci cand pierderile de caldura sunt insuficiente;
caldura se poate pierde prin conductie, convectie, radiatie si evaporare;
cand pierderile de caldura sunt mai mari decat caldura produsa survine hipotermia si in cele
din urma moartea.
nivelul de pierdere al caldurii prin transpiratie sau respiratie accelerata creste in functie de
specie
evitarea activitatilor, diminuarea consumului de hrana, cresterea consumului de apa sau a
distantei dintre ele
Umiditatea
pe masura ce umiditatea creste, eficienta racirii prin evaporare descreste.
pe masura ce temperatura inconjuratoare se apropie de temperatura corpului, racirea
sensibila devine mai putin eficienta iar animalul se bazeaza din ce in ce mai mult pe racirea
prin evaporare.
cele mai dezavantajoase conditii pentru pierderile de caldura se inregistreaza la temperaturi
inalte si umiditate crescuta.
Gazele nocive
Animalele elimina dioxid de carbon si produc amoniac si acid sulfhidric din fecale
Dioxidul de carbon este un asfixiant la concentratii relativ mari
este acceptabila o concentratie de 2% dar numai pentru putin timp catre sfarsitul calatoriei
nivelul producerii de amoniac nu este previzibil, prin urmare nu poate fi practicat un control
al nivelului de ventilatie bazat pe nivelul valorilor de amoniac; trebuie evitate valori mai mari
de 20 p.p.m
acidul sulfhidric rezulta in urma unui proces de descompunere anaeroba pe termen relativ
lung ce are loc in fecale.
Biosecuritatea unitatilor de crestere
concept polivalent, managerial, tehnic si stiintific, important din punct de vedere practic.
complex de masuri organizatorice si tehnice ce trebuie aplicat intr-o ferma pentru prevenirea
introducerii, persistentei si raspandirii de agenti patogeni astfel incat sa fie prevenita aparitia
unor boli transmisibile
garantie a calitatii productiei zootehnice, a salubritatii produselor alimentare de origine
animala si a protectiei sanatatii publice de agentii patogeni zoonotici, transmisibili la om
(peste 150 de specii de virusuri, prioni, bacterii, ciuperci, agenti parazitari).

48
 1. gradul de protectie sanitara
zona administrativa
zona de productie
2. delimitarea sectoarelor zonei de productie
3. circulatia animalelor in fluxul tehnologic
4. distantele dintre constructii
5. nr. intrari in zona de productie
6. filtru-vestiar
7. intrarea interzisa
8. tranzitarea numai a spatiilor amenajate
9. adaposturi pentru carantina profilactica
10. respectarea, ritmul si calitatea masurilor de profilaxie generala

Gradul de protectie sanitara

spatiul tehnologic, alcatuit din adaposturile pentru animale si o serie de anexe toate cu rol
determinat in procesul de productie ce permit realizarea unui flux convenabil si aplicarea
masurilor de profilaxie generala si epidemiologica.
la elaborarea proiectelor unitatilor zootehnice, se tine seama de gradul de protectie sanitara
veterinara in functie de specia de animale si situatia epidemica din tara:
gradul I protectie sanitara completa;
gradul II protectie sanitara partiala;
gradul lII protectie sanitara minimala;
in toate tipurile de unitati zootehnice, este necesara o delimitare stricta a cel putin doua zone
distinctive functional:
zona administrativ gospodareasca si
zona de productie
Delimitarea sectoarelor zonei de productie

imprejmuire cu gard care exclude contactul dintre personalul celor doua zone si
introducerea diferitelor materiale
in unitatile mixte cu mai multe specii de animale, delimitarea se face in sectoare
in unitatile mixte un numar mic de animale, despartirea nu se practica
in unitatile zootehnice tip intensiv cu o singura specie de animale, se constituie sectoarele
functionale separate printr-un gard prevazut cu loc de trecere si cu dezinfector
Circulatia animalelor in fluxul tehnologic
se face fara intersectarea acestuia;
corelata pentru asigurarea aplicarii principiului igienic "totul plin - totul gol
Distantele dintre constructii
Intrarea in zona de productie

o singura intrare (cu exceptia celor de taurine care au doua),

pentru vehicule, se recomanda amplasarea pe drumul de acces al acestora a unui dezinfector
rutier acoperit
Filtru-vestiar

in fermele de tip industrial intensiv trebuie sa existe o constructie speciala numita filtru-
sanitar,
aplicarea masurilor sanitare veterinare in cadrul filtrului se face sub supravegherea
unui personal instruit si controlat de medicul veterinar.
se amplaseaza la limita zonei de productie,
prezinta trei compartimente:
camera pentru echipamentul de strada,
camera pentru dusuri si mijloace dezinfectante,

49
 camera pentru echipamentul de lucru.
atat la intrarea cat si la iesirea din filtru se amenajeaza dezinfectoare pentru
incaltaminte
Intrarea interzisa
persoanele straine de ferma, a celor care detin acasa animale sau vin in contact cu
acestea sau cu produsele de origine animala
aprobarea vizitei trebuie sa fie temeinic motivata si insotita intotdeauna de masuri
severe de protectie:
Tranzitarea numai a spatiilor amenajate

in cadrul fermelor de taurine, depozitele de furaje fibroase, suculente, si silozurile, se
amplasa la marginea fermei, in partea care are legatura directa cu drumurile de acces din
camp.

in afara de acestea, intr-o unitate zootehnica mare trebuie sa mai existe obiective sanitare
veterinare cum ar fi: un punct sanitar veterinar (medicamente, instrumentar, produse
biologice) sau un pavilion sanitar veterinar corespunzator cu specificul fermei (stationar,
punct de taieri de necesitate, dulapuri frigorifice, sala de autopsie, containere pentru
depozitarea confiscatelor, crematoriu etc.)
Adaposturi pentru carantina profilactica. Unitatile zootehnice trebuie sa detina adaposturi
pentru carantina profilactica, in care se introduc animalele aduse din alte unitati sau din
import, in scopul depistarii unor boli cronice transmisibile si preintampinarii introducerii lor
in unitati respective. Carantina profilactica se efectueaza sub supravegherea serviciului sanitar
veterinar si incepe cu identificarea si individualizarea animalelor, verificarea documentelor
care au insotit animalele, examinarea clinica amanuntita si apoi stabilirea programului
actiunilor sanitare veterinare ce vor fi efectuate in perioada de carantina.
Respectarea, ritmul si calitatea masurilor de profilaxie generala
in vederea prevenirii contaminarii mediului din unitatile zootehnice se impune aplicarea
masurilor de decontaminare, dezinsectie si deratizare, colectare, neutralizarea si distrugere a
reziduurilor zootehnice (cadavrelor si a confiscatelor de origine animala, dejectii, etc.)
realizate corespunzator si la intervale de timp bine stabilite
Categoriile de reziduuri animaliere si importanta neutralizarii riscurilor asociate din procesul
de crestere si de taiere a animalelor, de prelucrare a carnii si a altor produse de origine
animala, se obtin numeroase reziduuri considerate necorespunzatoare din considerente: etice,
a contaminarii fizice, chimice, biologice, datorita alterarii. Categoriile de reziduuri animaliere:
cadavre de animal de ferma, de agrement, de laborator, inclusiv avortonii, animale ucise in
actiunile de eradicare a unor boli epizootice, placente, deseuri din statiile de incubatie, deseuri
necomestibile din abatoare:
carcase si organe confiscate, fetusi, raturi, coarne, picioare, copite, ongloane, piei
pentru industrie, pene, par, etc
fragmente de carne de la transare, resturi din fasonarea pieselor cazute pe podea
peste si deseuri de peste confiscate
resturi din materialele trimise laboratoarelor pentru examinare
carne si produse de carne confiscate sau alterate, continut gastro-intestinal
grasime recuperata prin separatorul de grasimi din intreprinderile de prelucrare a carnii si
abatoare, resturi din industria de pielarie si altele
Importanta neutralizarii, distrugerii, si valorificarii cadavrelor si a altor resturi organice este:
igienica prin continutul in agenti etiologici ai bolilor infectioase si parazitare, suport nutritiv
pentru inmultirea microorganismelor saprofite si epifite si a vectorilor de boli (insecte si
rozatoare), prin descompunere emana produsi volatili cu miros dezagreabil si polueaza mediul
si economica: sursa de proteine ce se valorifica in hrana animalelor.

50
 Ecarisarea reprezinta activitatea de colectare a cadavrelor, deseurilor si subproduse de origine
animala ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul procesarii sau
incinerarii/coincinerarii acestora, incluzand activitatile de colectare, transport, depozitare,
manipulare, sortare
Legislatia in domeniu este reprezentata de:
LEGEA nr. 73/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47/2005 privind
reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala
Regulamentul Parlamentului si Consiliului Europei nr.1069/2009, cuprinzand norme sanitare
privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate
consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002
Norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt
destinate consumului uman pentru a preveni si minimiza riscul afectarii sanatatii publice si
animale generat de aceste produse si in special, pentru a proteja siguranta lantului alimentar si
furajer
Obligatii igienice la colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea, utilizarea,
procesarea, comercializarea deseurilor pentru: persoanele fizice si juridice; unitatile de
ecarisare si neutralizare a deseurilor de origine animala; cazuri specifice: importul, exportul,
tranzitul deseurilor. Se interzice abandonarea, ingroparea sau depozitarea in alte conditii decat
cele stabilite de legislatia in vigoare pentru a putea functiona, exploatatiile zootehnice,
unitatile de productie, depozitare, procesare sau comercializare a carnii sau altor produse de
origine animala sunt obligate sa detina instalatii proprii de neutralizare, procesare sau
incinerare autorizate sau sa incheie un contract cu unitati de ecarisare autorizate (sa
construiasca sau sa amenajeze cu acordul organelor sanitare veterinare, spatii sau locuri
speciale pentru pastrarea pana la ridicarea lor de unitatile specializate). Detinatorii de animale
sunt obligati sa anunte toate cazurile de moarte a animalelor in maxim 24h, Consiliul local iar
acesta la randul lui unitatea de ecarisare. Consiliile locale au obligatia de a-si asigura
contractual serviciile unei unitati de ecarisare autorizate conform legislatiei in vigoare
activitatea de neutralizare a deseurilor animale este supusa inspectiei si controlului sanitar
veterinar
Regulamentul CE 1069/2009 prin care subprodusele de la animale se refera la cadavre intregi,
parti de cadavre de animale sau produse de origine animala, grupate in 3 categorii:
Categoria 1
cadavre intregi, toate partile organismului, inclusiv piei de la: animale suspecte de a fi
infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST); animale ucise ca masura de
eradicare a (EST); animale salbatice cand sunt suspectate de a fi infectate cu boli transmisibile
la om sau animale alte animale decat cele de ferma si salbatice, incluzand animalele de
companie, cele din gradinile zoologice animale de circ; animale de experienta definite de OG
37/2002; materii cu risc specific si cadavre de animale moarte continand materiale cu risc
specific (EST) subproduse de la animale carora le-au fost administrate substante interzise;
subproduse de origine animala colectate in momentul tratarii apelor reziduale din
intreprinderile de prelucrare a subproduselor din categoria 1, deseuri alimentare de tip
catering de la mijloacele de transport international amestecuri de material de categoria 1 fie cu
material de categoria 2, fie cu material de categoria 3 sau cu ambele
Categoria 2
reziduuri animaliere colectate de la instalatiile de tratare a apelor reziduale provenite din
abatoare, produse de origine animala ce contin reziduuri ale medicamentelor veterinare sau
alti contaminanti care depasesc nivelul permis, produse de origine animala declarate improprii
consumului uman din cauza prezentei corpurilor straine, animale moarte altfel decat prin
sacrificare sau ucidere in vederea consumului uman, inclusiv animale ucise din motive de

51
 combatere a bolii; fetusi; ovule, embrioni si material seminal care nu este destinat
reproducerii; si pasari moarte in ou;
Categoria 3
parti de animale taiate respinse improprii consumului uman care provin de la animale ce nu au
fost afectate de boli transmisibile; parti de animale taiate la abator proprii consumului uman
care nu sunt destinate consumului din motive comerciale, piei prelucrate sau neprelucrate,
ongloane, coarne, capete de pasari, de la animale supuse inspectiei ante-mortem si declarate
corespunzatoare pentru a fi taiate pentru consum uman, sange de la alte animale decat
rumegatoarele, declarate corespunzatoare pentru a fi taiate pentru consumul uman la
examenul ante-mortem etc.
lapte crud de la animale ce nu prezinta semne clinice ale bolilor transmisibile pesti sau alte
animale marine cu exceptia mamiferelor marine pescuite in largul marii in scopul productiei
de faina de peste coji de oua, subproduse din statia de incubatie, subproduse derivate din oua
sparte provenite de la pasari ce nu au prezentat semne clinice de boli transmisibile piei
prelucrate sau neprelucrate, ongloane, coarne, par de porc, pene, blana de la animale moarte,
ce nu au prezentat semne clinice ale bolilor transmisibile
produse de origine animala sau alimente care contin produse de origine animala, care nu mai
sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de
fabricatie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate aparea niciun risc
pentru sanatatea publica sau animala; hrana pentru animale de companie sau furaje de origine
animala sau alimente care contin subproduse de origine animala sau produse derivate, care nu
mai sunt destinate hranei animalelor din motive comerciale sau din cauza unor probleme de
fabricatie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate aparea niciun risc
pentru sanatatea publica sau animala;
Fainurile proteice obtinute din materiile de categoria 3 pot fi folosite in hrana altor specii de
animale, decat aceea din care sunt obtinute, cu exceptia celei de peste care poate fi folosita la
toate speciile de animale.
Prelucrarea industriala se realizeaza in unitati din reteaua SC Protan SA sau altora
acreditate de ANSVSA
Metode de valorificare, neutralizare si distrugere a cadavrelor si deseurilor de origine animala
deseurilor de origine animala care nu prezinta riscuri deosebite pot fi supuse prelucrarii in:
industrie cu exceptia celei cosmetice, farmaceutice si a dispozitivelor medicale; producerea de
fainuri de carne, oase, sange, sau fainuri mixte pentru diferite tratamente termice, compostare
in amestec cu alte deseuri organice vegetale = compost de uz agricol
fermentare lactica a cadavrelor de pasari = supliment nutritiv sau ingrasamant organic
gricultura ca fertilizant, statiile de biogaz (prin fermentare metanica in asociere cu alte deseuri
vegetale) = biogaz si namol fermentat lipsit de riscuri infectioase si parazitare

Valorificarea industriala a cadavrelor si subproduselor

Producerea fainurilor proteice prelucrare in 24h de la primire
obligatii sanitar veterinare ale unitatilor prelucratoare: sa ridice si sa transporte mijloace
proprii, cadavrele, confiscatele si subprodusele de origine animala de la unitatile agricole,
intreprinderile de industrializarea carnii si alte intreprinderi de industrie alimentara, sa
prelucreze industrial intregul material ecarisat in scopul obtinerii de fainuri proteice, sa
distruga prin metode fizico-chimice materialul ecarisat care este impropriu pentru obtinerea
produselor finite sau care depaseste capacitatea de prelucrare a instalatiilor, sa se asigure toate
conditiile pentru prevenirea difuzarii bolilor infecto-contagioase si prevenirea poluarii
mediului ambiant
organizarea intreprinderilor de producere a fainurilor proteice: imprejmuire cu gard plin
pavarea in totalitate incinta separata in 2 sectoare, existenta a 2 vestiare-filtru

52
Sectorul contaminat cu peron acoperit, incaperi pentru depozitare temporara, necropsie,
transarea cadavrelor, crematoriu, loc amenajat pentru curatirea si dezinfectia mijloacelor de
transport, statia pentru tratarea si dezinfectia apelor reziduale, dotarea incaperilor cu sistem de
iluminare si ventilatie, peretii si pardoseala din materiale impermeabile si neabsorbante,
netede, usor de curatat
imbinarea rotunjita dintre pereti si pardoseala
Sectorul necontaminat cu: sali pentru autoclavare, extragerea si decantarea grasimilor,
ambalarea produselor finite, examenul de laborator fizico-chimic, microbiologic al sarjelor de
productie
Conditiile speciale presupun: autoclavarea la 133C/20 min pentru distrugerea gemenilor din
fragmentele de oase si de carne, masurarea si monitorizarea temperaturii si presiunii la
punctele critice, filtre speciale pentru aerul evacuat
statii eficiente de epurare a apelor reziduale. Incepand cu 1 ian 2005este interzisa
administrarea proteinelor animale procesate in hrana animalelor de ferma (extinderea
encefalopatiilor)

Neutralizarea si distrugerea cadavrelor si a deseurilor

Cadavrele si subprodusele ce nu sunt destinate consumului uman si care nu pot fi colectate
pentru prelucrarea industriala, cadavrele animalelor cu valoare economica redusa, obligatoriu
vor fi neutralizate sau distruse
Neutralizarea este activitatea de ecarisare a deseurilor de origine animala urmata de
procesarea sau de incinerarea/coincinerarea acestora, prin transformarea lor in produse stabile
biologic, nepericuloase pentru mediul inconjurator, animale sau om, respectiv activitatea de
ingropare a acestora in conditiile stabilite de ordonanta (gropi)
Distrugerea inafara intreprinderilor de incinerare, se poate realiza prin ardere in crematorii
(electrice, cu gaz metan, pacura), gropi.

Eliminarea cadavrelor si a deseurilor prin incinerare/co-incinerare

Este o metoda folosita pentru distrugerea certa a tuturor germenilor patogeni (cu/fara
prelucrare), se aplica materialelor din categoria , se realizeaza in crematorii, intreprinderi de
incinerare sau co-incinerare (unitati mobile sau stationare destinate pentru producerea de
energie sau alte produse materiale care folosesc reziduurile pentru ardere ca si combustibil sau
doar pentru inactivarea termica a acestora), rampa de gunoi autorizata
Eliminarea cadavrelor si a deseurilor a materialelor din categoria 3se realizeaza prin pentru:
fabricarea furajelor pentru animalele de ferma, altele decat animalele pentru blana, fabricarea
furajelor pentru animalele pentru blana, fabricarea hranei pentru animalele de companie,
fabricarea ingrasamintelor organice sau a amelioratorilor de sol. Utilizat pentru fabricarea
hranei neprelucrate pentru animale de companie, transformat in compost sau biogaz;

Operatorii care efectueaza una dintre urmatoarele activitati creeaza, implementeaza si intretin
o procedura scrisa sau proceduri bazate pe principiile corespunzatoare metodei analiza
riscurilor si punctele critice de control (HACCP) referitoare la: prelucrarea subproduselor de
origine animala; transformarea subproduselor de origine animala in biogaz si compost;
manipularea si depozitarea a mai mult de o categorie de subproduse de origine animala sau
produse derivate in aceeasi unitate sau instalatie; fabricarea de hrana pentru animalele de
companie.
Operatorii, trebuie sa: identifice toate riscurile ce trebuie sa fie prevenite, eliminate sau aduse
la un nivel acceptabil; identifice punctele critice la nivelul carora un control este indispensabil
pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil;
stabileasca, in punctele critice de control, limitele critice care diferentiaza acceptabilitatea de

53
inacceptabilitate, in scopul prevenirii, eliminarii sau reducerii riscurilor identificate;
stabileasca si sa aplice proceduri de supraveghere eficienta a punctelor critice de control;
stabileasca actiunile de corectie care trebuie sa fie aplicate atunci cand supravegherea indica
faptul ca un punct critic de control nu este controlat; stabileasca procedurile destinate
verificarii caracterului complet si eficient al masurilor descrise la literele. Procedurile de
verificare se efectueaza periodic; intocmeasca documente si dosare, in functie de natura si de
marimea intreprinderii, pentru dovedirea aplicarii efective a masurilor definite la literele.

Decontaminarea este un complex de masuri si mijloace folosite pentru distrugerea,

neutralizarea sau indepartarea microorganismelor din mediul ambiant sau de pe tegumente,
astfel incat sa nu se mai produca infectia sau infestatia
infectie=gazduirea unui microorganism de catre macroorganism
infestatie=prezenta agentilor parazitari macroscopici pe diferite suprafete si interactiunea
acestora cu organismul gazda
Clasificare dupa zona de aplicare generala: in toata unitatea si partiala: pe suprafete
restranse; dupa momentul aplicarii si scop urmarit, profilactica: in unitati indemne de boli
transmisibile, de necesitate: pentru combaterea bolilor transmisibile, de necesitate curenta: pe
tot parcursul evolutiei bolii (zilnic, sau la cateva zile), de necesitate finala: dupa lichidarea
ultimelor cazuri de boala, dupa dezinsectie si deratizare
Metode de combatere: mecanice: aerisire, umezire, scuturare; fizice: caldurii uscate sau
umede, a radiatiilor ultraviolete, ultrasunetelor; chimice: substante chimice cu actiune
distructiva asupra bacteriilor, virusurilor, ciupercilor si parazitilor din mediul ambiant:
dezinfectante, biocide.
Etapele decontaminarii
Curatirea mecanica
Curatirea sanitara
Curatirea chimica dezinfectia propriu-zisa

DEZINSECTIA este un complex de mijloace si metode folosite in combaterea insectelor si

acarienilor care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la animale,
produc pagube economice importante prin degradarea sau distrugerea produselor animaliere si
crearea de disconfort la om si animale.
dupa momentul aplicarii masurilor de combatere poate fi profilactica si de necesitate
Mijloacele de combatere
Mecanice: pansajul animalelor, plase de sarma sau tifon, benzi adezive sau capcane de
capturare a, astuparea crapaturilor
Fizice: caldura uscata, radiatiile UV, electrocutarea
Chimice: insecticide

DERATIZAREA cuprinde un complex de masuri si mijloace de prevenire si combatere a

infestatiilor cu rozatoare sinantrope si asinantrope, ce constituie vectori importanti ai bolilor
infectocontagioase si parazitare si care produc importante pierderi economice
Mijloacele de combatere
Mecanice: capcane, santuri capcana, butoaie sau galeti cu capac mobil, statiilor permanente de
intoxicare, inundarea galeriilor cu apa sub presiune sau aer comprimat (motocompresoare)
Fizice: ultrasunetele, undele electromagnetice
Chimice: raticide
Biologice: conservarea dusmanilor naturali
Mixte: folosirea asociata a tuturor posibilitatilor de combatere

54
 PROTECTIA MEDIULUI IN DOMENIUL SANITAR VETERINAR

Substante si deseuri periculoase in domeniul sanitar veterinar

In conformitate cu H.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase, in categoria SUBSTANTE PERICULOASE este cuprinsa orice substanta care
indeplineste cel putin una din urmatoarele proprietati: de a fi exploziva, oxidanta, inflamabila,
iritanta, nociva, toxica, cancerigena, coroziva, infectioasa, teratogena, mutagena,
sensibilizanta, ecotoxica.
SUBSTANTELE TOXICE sunt incadrate in categoria substantelor periculoase si sunt
reprezentate de acele substante care, atunci cand sunt inhalate sau ingerate sau patrund prin
piele, pot produce vatamari corporale si chiar moarte. Simbolul prin care se eticheteaza
recipientele in care sunt pastrate substantele toxice este un craniu cu doua oase incrucisate.
Toxicitatea este influentata de doza, solubitatea toxicului, starea de sanatate, starea
imunologica si fiziologica, varsta, sexul, greutatea corporala, rezistenta ereditara, specia.

Identificarea riscurilor substantelor si deseurilor periculoase in domeniul sanitar

veterinar
Substantele si deseurile periculoase pot avea un impact negativ asupra omului si mediului
inconjurator.
Explozive = care pot exploda sub efectul unei scantei.
Oxidante = care produc reactii puternic exoterme in contact cu alte substante.
Foarte inflamabile = care au punctul de aprindere sub 21C; care se pot incalzi pana la
aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta fara aport de energie; care se pot
aprinde usor dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se
consume si dupa indepartarea sursei de aprindere; care se inflameaza in aer la presiune
normala; care in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitati
periculoase.
Gestionarea riscurilor substantelor si deseurilor periculoase in domeniul sanitar
veterinar se realizeaza prin adoptarea de masuri in administratie; unitatea de invatamant,
de cercetare; cabinetul medical veterinar; unitate farmaceutica veterinara
Masuri de protectie a apelor (de suprafata si subterane) si a ecosistemelor acvatice ce au ca
obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul
evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii omului si animalelor, precum si asupra
bunurilor materiale; a atmosferei; masuri de protectie a solului, subsolului si a
ecosistemelor terestre, sunt masuri de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a
teritoriului; masuri de protectie a asezarilor umane au ca scop asigurarea unui mediu de
viata sanatos
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI
Regulamentul (CE) nr. 142/2011 al Comisiei Europene de punere in aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, de stabilire a
unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu
sunt destinate consumului uman si de punere in aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului
in ceea ce priveste anumite probe si produse care sunt scutite de la controalele sanitar-
veterinare la frontiera in conformitate cu directiva mentionata
Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, de stabilire a
unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu
sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002
(Regulament privind subprodusele de origine animala) Directiva 2008/98/cE a Parlamentului
European si a Consiliului, privind deseurile si de abrogare a anumitor directive Legislatie
romaneasca:

55
 Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor:
Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari si
completari prin legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor; modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr.
61/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 27/2007;
H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si
a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata si completata prin H.g. nr.
358/11.04.2007;
H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
Directiva 2006/66/cE a Parlamentului European si a Consiliului, privind bateriile si
acumulatorii si deseurile baterii si acumulatori si de abrogare a Directivei 91/157/CE, cu
amendamentele ulterioare
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de
baterii si acumulatori
Directiva 1999/31/cE a consiliului privind depozitarea de deseuri
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, completata prin Hg nr. 210/2007
pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in
domeniul protectiei mediului;
Ordin MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor modificat de Ordin mmga nr. 1230/2005 privind modificarea anexei la Ordinul
mmga nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
Ordin MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in
fiecare clasa de depozit de deseuri;
Ordin MMGA nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot
depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor
prevederi ale Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor completat de
Ordinul mmga nr. 27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun
acquis-ul comunitar de mediu Directiva 2000/76/cE a Parlamentului European si a
consiliului, privind incinerarea deseurilor. Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin H.g.
nr. 427/2010;
Ordin MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea
deseurilor; Directiva 94/62/cE a Parlamentului European si a consiliului, privind ambalajele si
deseurile de ambalaje.
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje,
modificata si completata prin H.g. nr. 1872/2006;
Ordin MMGA nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje si deseuri de ambalaje;
Ordin MMGA 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective;
Legea nr. 132 /2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutii publice
Decizia 2000/532/cE a comisiei de inlocuire a Deciziei 94/3/cE de stabilire a unei liste de
deseuri in temeiul articolului 1, litera (a) din Directiva 75/442/cEE a consiliului privind
deseurile si a Directivei 94/904/cE a consiliului de stabilire a unei liste de deseuri periculoase
in temeiul articolului 1, alineatul
(4) din Directiva 91/689/cEE a consiliului privind deseurile periculoase.

56
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 856 /2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, modificata prin Hg nr. 210/2007 pentru
modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in
domeniul protectiei mediului
Regulamentul (cE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European si al consiliului din 14 iunie
2006 privind transferurile de deseuri, cu amendamentele ulterioare.
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
Directiva 2000/53/cEE a Parlamentului si consiliului privind vehiculele scoase din uz.
Legislatie romaneasca:
H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
H.G. nr. 1313/2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.
2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
Directiva 2002/96/cE a Parlamentului si consiliului privind deseurile de echipamente electrice
si electronice.
Legislatie romaneasca:
HG nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
OUg nr. 195/2005 privind protectia mediului
Ordin mSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza
nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

LEGISLATIA PRIVIND SUBSTANTELE TOXICE

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16
decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor,
de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006
H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase
LEGEA nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
LEGEA nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003
LEGEA nr. 254/2011 pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 360/2003 privind
regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase

CERINTE DE IGIENA GENERALA ALE ALIMENTATIEI ANIMALELOR

alimentatia = unul dintre factorii importanti alaturi de asigurarea parametrilor de

microclimat, cu rol deosebit in cresterea, dezvoltarea si reproductia animalelor
o alimentatie rationala si igienica presupune:

continuitate in aportul de principii nutritivi,

constanta a compozitiei ratiei,

calitatea nutrientilor,

asigurarea frontului de furajare

alte principii importante privind elaborarea ratiilor si modul lor de administrare

57
 Continuitatea in aportul de principii nutritive
organismul animal este consumator de energie,si in conditii de inactivitate aparenta
asigurand conditiile necesare unei digestii fiziologice ce duce la evitarea tulburarilor digestive
si la cresterea eficientei furajelor
daca hranirea animalelor nu are un caracter permanent, atunci se produce sistarea productiei
dupa care consuma din rezervele organismului cand acestea exista.
discontinuitatea in alimentatie conduce la instalarea unei stari de stres alimentar.
eforturi de adaptare, pentru echilibrarea functiilor vitale ceea ce conduce la scaderea
rezistentei generale fata de factorii de mediu
discontinuitatea in alimentatie si productia pierduta nu pot fi compensate printr-un fortaj
alimentar ulterior, care ar duce la aparitia tulburarilor digestive, accidentelor datorate
aglomerarii animalelor la frontul de furajare.

Constanta compozitiei ratiei si trecerea treptata de la un regim la altul, sunt importante

pentru toate speciile, mai ales pentru rumegatoare;
 mentinerea constantei compozitiei ratiei, asigura capacitatea optima de transformare a
nutrientilor ingerati, in principii asimilabili.
 schimbarea brusca a regimului alimentar poate genera tulburari importante in digestie,
datorita dezvoltarii insuficiente a florei si faunei specifice, din diferite motive

Asigurarea frontului de furajare cerinta ce nu trebuie neglijata

procesul tehnologic trebuie conceput si dirijat, incat animalele sa poata consuma
nestingherite tainul, fara sa se produca aglomerari la jgheabul de furajare;
suprapopularea adaposturilor si distribuirea neregulata a furajelor creaza de cele mai multe
ori o stare de agitatie in efectivul de animale in preajma furajarii acestora
se ingramadesc la jgheab, se lovesc si se calca ducand la aparitia de accidente sau chiar
moartea prin asfixie

Igiena pasunatului si a pasunilor

= pasunatul este modul de furajare al animalelor prin autoservire, in conditiile oferite de
mediul exterior, cu plante de pe pasunile naturale sau cultivate, fara vreo operatiune de
recoltare.
in functie de modul de organizare si de pregatire a animalelor, ca mijloc biologic de
productie si a pasunilor, iar ca sursa de nutrienti, poate prezenta avantaje si dezavantaje de
ordin igienic si economic
furajele verzi, provin fie de pe pajistile naturale a caror vegetatie ierboasa este utilizata prin
pasunat fie prin cultivarea plantelor furajere care sunt administrate sub forma de cositura
proaspata sau sunt consumate direct de animale in cazul pajistilor amenajate.
prin pasunat animalele beneficiaza de efectele bune ale miscarii, sunt mai sanatoase,
intrunesc indici ridicati de fecunditate si realizeaza productii de lapte mari si economice.
economicitatea este asigurata de faptul ca masa verde de pe pajisti costa cu 40-50% mai
putin decat fanul si cu 50-60% mai putin decat silozul.
Avantajele pasunatului sub raport igienic rezulta din:
accesul ad libitum la un furaj de calitate superioara, sub raportul compozitiei in principii
nutritivi si cu grad ridicat de asimilare;
cresterea robustetii si a rezistentei sale nespecifice; dezvoltarea si consolidarea aparatului
locomotor; cresterea capacitatii respiratorii si cardiace; stimularea sistemului nervos central si
neurovegetativ; sinteza vitaminei D etc.

58
 animalele isi imbunatatesc starea de sanatate sub raportul bolilor nutritional-metabolice,
locomotorii, cardiovasculare, respiratorii si de reproductie, asigurand astfel o serie de avantaje
economice.
Dezavantajele pasunatului sub raport igienic
insolatia si socul termic apar in cazul pasunarii pe canicula.
fotodermatoza apare la animalele care consuma plante cu continut de substante
fotosensibilizante si sunt expuse la radiatii solare intense.
bolile frigore si de purtator apar la animalele care pasuneaza pe timp de ploaie, vant si
temperaturi scazute.
bolile telurice si parazitare apar in cazul revenirii mai devreme de 21 de zile pe aceeasi
parcela, a prelungirii pasunatului mai mult de 4-6 zile pe o parcela (geofage) si a neaplicarii
tratamentelor pe pasuni.
tulburarile digestive (colici, pareza prestomacelor, indigestii gazoase etc.) apar daca se
practica pasunatul pe roua si bruma
intoxicatii cu plante toxice pe parcelele infestate in situatia in care se prelungeste pasunatul
pe acestea si nu se asigura supliment alimentar in cazul pasunilor cu productii slabe.
intoxicatii cu unele plante furajere apar in cazul in care pasunatul se face in conditii speciale
(variatii mari de temperatura si precipitatii abundente), pe suprafete cu vegetatie luxurianta
fapt care favorizeaza sinteza in acestea a unor principii toxici
Dezavantajele pasunatului sub raport economic
directe, sunt consecinta reducerii productiei, din punct de vedere cantitativ si calitativ.
reducerile cele mai importante de productie se inregistreaza in cazul pasunatului pe canicula
sau la temperaturi scazute, cu sau fara precipitatii reci si vanturi, pe perioade prea scurte sau
prea lungi
in cazul pasunatului pe suprafete cu productii mici si de slaba calitate, pe suprafete situate la
distante mari de ferme sau de locul de innoptare, pe suprafete fara surse suficiente de apa
potabila sau cu surse de apa potabila amplasate la distante mari.
pentru a beneficia de avantajele oferite de pasunat, trebuie respectate o serie de norme, care
privesc animalele si pasunile
Pregatirea animalelor pentru pasunat
acomodarea treptata a animalelor la conditiile mediului exterior se realizeaza prin scoaterea
in padocuri, pentru plimbari in incinta unitatii sau pentru pasunat pe suprafetele din imediata
vecinatate a fermei pentru perioade din ce in ce mai lungi.
trecerea lenta de la furajarea de stabulatie la aceea cu masa verde se obtine prin cresterea
treptata in ratie a cantitatilor de suculente, iar apoi prin amestecul de furaje verzi cu grosiere.
actiunile sanitare veterinare prevazute in Programul actiunilor strategice de supraveghere,
prevenire si combatere a bolilor la animale" se refera la depistarea unor boli transmisibile, la
operatiuni imunoprofilactice, la tratamente generale antiparazitare si la curatirea si toaletarea
ongloanelor si copitelor.
inainte de scoaterea la pasunat, toate animalele vor fi supuse unui atent examen clinic, fiind
admise pentru pasunat numai animalele capabile sa suporte deplasarea sau solicitarile
acesteia, cele fara boli cronice care le-ar putea pune in pericol viata.
practicarea pasunatului este interzisa fara aprobarea medicului veterinar de stat, in cazul
animalelor cu boli cronice infectocontagioase
actiunile zootehnice se refera la individualizare, cantarire si clasare; scoaterea animalelor la
pasune se face in loturi formate pe specii, categorii de exploatare si stare fiziologica
Pregatirea si organizarea pasunatului
Lucrari ameliorative pentru atragerea in circuitul economic de noi suprafete de pasuni prin:
combaterea eroziunii solului, umiditatii excesive, aciditatii, impaduririi, aplicarea de
amendamente, ingrasaminte naturale,

59
infiintarea de culturi perene valoroase,
tarlalizarea, amenajarea surselor de apa,a drumurilor
Lucrari inainte de pasunat
curatirea pasunilor de arbusti, nivelarea terenului, drenarea locurilor cu exces de umiditate,
distrugerea buruienilor, a plantelor toxice, dezinfectia surselor de apa, amenajarea de tabere
de vara

Tehnica pasunatului
se declanseaza in momentul in care terenul este zvantat si cand plantele au o inaltime
minima de 15 cm pentru oi si 20 cm pentru bovine si cabaline
la inceput dureaza 1-2h/zi, prelungindu-se treptat in urmatoarele zile, pana la 8-10h/zi, in
functie de productia animalelor si a pasunii
se va evita:
pasunatul pe roua, bruma, imediat dupa ploaie sau in zilele cu variatii mari de temperatura si
precipitatii abundente;vegetatia luxurianta; revenirea pe aceeasi parcela la intervale mai mici
de 21 zile; tinerea pe o parcela a animalelor o perioada mai mare de 4-6 zile, pentru a
preintampina geofagia; scoaterea animalelor pe parcele cu plante toxice, inainte de
identificarea si marcarea suprafetelor si distrugerea vegetatiei vizate
incepe cand roua sau bruma se ridica; se desfasoara in doua reprize, cu o pauza la amiaza
pentru odihna, adapare, muls, dupa caz, si pentru evitarea efectelor negative ale caniculei; in
zile foarte calduroase, se face dis-de-dimineata si se prelungeste seara tarziu sau se face
noaptea; se face pe tarlale pentru realizarea unui randament mare de valorificare a resurselor
de masa verde, pasunatul ; portionarea tarlalei se face pentru necesarul unei singure zile (cu
oameni, garduri mobile sau electrice in adancime, pe masura ce se consuma masa verde);
pasunatul de noapte prezinta riscul unei infestari mai mari, datorita particularitatii larvelor
infestante de a se ridica spre varful plantelor.
pe pasunile netarlalizate se poate realiza un pasunat eficient prin dirijarea avansarii treptate si
grupate a animalelor de catre ingrijitori, cu sau fara ajutorul cainilor.
concentratele, ca supliment de hrana, se administreaza pe cat posibil la aceleasi ore ca in
stabulatie; sarea si brichetele cu diferite microelemente se asigura la discretie, prin expunere
in suporti speciali sau jgheaburi in locurile de retragere a animalelor, iar adaparea se face de
minimum 3 ori/zi.
fibroasele, pentru completarea ratiei se dau dimineata inainte de scoatere la pasune
in anumite zone, in perioada iulie-august, pasunatul trebuie obligatoriu completat cu anumite
cantitati de fibroase, concentrate si chiar de borhoturi de masa verde de pe fanete cultivate,
pentru a mentine nivelul de productie a animalelor.
accesul la tarlale sau la sursele de apa trebuie sa se faca direct.
este dependenta de productia de masa verde data de pasunile naturale sau artificiale
se poate organiza rational numai pe pasuni care produc peste 10 t masa verde/ha
pentru mentinerea raportului leguminoase-graminee este obligatorie efectuarea cel putin a
unei coase pe fiecare tarla, o data la 2 ani.
repartizarea pasunilor se face in functie de categoria de exploatare si starea fiziologica
vacile de lapte, oile cu miei si tineretul de structura mica trebuie sa beneficieze de pasunile
cele mai valoroase si apropiate
la distantele cele mai mari se repartizeaza oile (cu exceptia oilor mame) si tineretul bovin de
peste 12 luni

IGIENA CORPORALA A ANIMALELOR

60
urmareste mentinerea integritatii structurale si functionale a organismului si in mod
exceptional a tesuturilor in raport cu mediul inconjurator.
Masurile igienice practicate riguros si cu constiinciozitate contribuie la obtinerea unor
animale viguroase, armonios dezvoltate, blande, fara tulburari de comportament.
Igiena corporala se asigura printr-o serie de operatiuni efectuate zilnic sau periodic, care
constau in:
pansaj,
tundere,
imbaiere,
ingrijirea copitelor, ongloanelor si coarnelor.

Pansajul
manual sau mecanic,
la animalele cu parul scurt (cabaline, taurine, porcine)
succesiune de operatii prin care se activeaza circulatia sanguina periferica (tesalat, periat,
pieptanat, indepartarea transpiratiei, busumarea, stergerea corpului)
se va executa cel putin odata pe zi la toate animalele si recomandabil de 2 ori pe zi la cele de
reproductie
tesalatul urmareste indepartarea murdariei grosiere de pe par si tegument si se executa cu
tesala, care este trecuta in lungul firelor de par si invers, dar numai in regiunile corporale cu
musculatura bine dezvoltata.
murdaria acumulata in tesala se depune intr-o cutie de lemn sau metal si se transporta la
platforma de gunoi.
periatul, se realizeaza pe toate regiunile corporale prin trecerea cu peria atat in directia firelor
de par cat si invers.
murdaria este depusa de asemenea in cutii colectoare.
pansajul se incheie prin curatirea orificiilor naturale cu un burete umed sau o carpa curata,
care se spala si se decontamineaza dupa fiecare animal.

Tunderea animalelor
operatiune aplicata periodic, cu mai multe scopuri:

igienic se efectueaza la cabaline si bovine;

terapeutic la toate speciile;

economic la ovine si iepuri;

estetic la cabaline si caini.
igienic, se recomanda tunderea parului din regiunea organelor genitale externe, precum si de
pe coapse si fese la femelele gestante inainte de parturitie. La vacile cu lapte se tunde parul de
pe glanda mamara si fata interna a coapselor.
estetic se practica la unele rase de caini in functie de specificul rasei; la cabaline si consta in
scurtarea parului din coama, mot si coada.
terapeutic, se recomanda in cazul aplicarii unor substante medicamentoase, pentru a facilita
contactul acestora cu tegumentul, sau a interventiilor chirurgicale (laparatomii, deschideri de
abcese, flegmoane etc.).
locul de tundere: amenajat la adapost de ploaie, soare vant, in saivane, magazii sau grajduri
goale care permit amenajarea unui compartiment de asteptare pentru oile care merg la tuns si
compartiment pentru tuns unde:
se amplaseaza mese sau se intind pe jos, pentru a evita murdarirea lanii;
se instaleaza cantare pentru cantarirea oilor si a lanii tunse si mese de sortare.
pentru a se evita imbolnavirea oilor, in caz de ploaie se amenajeaza un loc acoperit pentru
oile tunse.

61
 la 10-12 zile dupa tundere se face imbaierea obligatorie pentru prevenirea scabiei.
manuala se poate efectua cu foarfeca sau cu masina manuala, dar are un randament scazut si
este obositoare
mecanica se realizeaza cu masini de tuns actionate mecanic sau electric
se recomanda folosirea masinilor actionate fie electric, fie cu vid, intrucat ofera urmatoarele
avantaje:
diminuarea efortului fizic atat al omului cat si al animalului;
reducerea timpului de recoltare al lanii;
obtinerea unei tunsori uniforme, cu randament ridicat al lanii; reducerea leziunilor cutanate ce
apar in timpul tunsului.
dupa tundere, oile vor fi examinate clinic, iar plagile pensulate cu tinctura de iod.
indiferent de scop, tunderea poate fi: locala sau generala
generala se practica in mod obisnuit la ovine, dar se poate aplica si la unele rase de cabaline
sau taurine. In conditiile climatice din tara noastra, tunderea oilor se face odata pe an, in lunile
mai-iunie.
masuri organizatorice: se vor amenaja locuri sau incaperi bine luminate, ventilate si uscate,
in care animalele vor fi tunse; cu 12-24 ore inainte de tundere, oile vor fi tinute la dieta si vor
fi adapostite in saivane curate si uscate; dupa tundere, animalele vor fi pasunate in apropierea
fermei, pentru a fi adapostite la timp in caz de intemperii.

Imbaierea animalelor
constituie un mijloc de igienizare a corpului animalului
se poate efectua in scop igienic sau terapeutic avand caracter general sau local
Imbaierea generala
cabaline, bovine, ovine si porcine: prin introducerea animalelor in
ape de suprafata (rauri, lacuri), in
bazine special amenajate sau prin dusare
in bazine la ovine (in incinta fermei) si porcine (se amplaseaza in boxe, padocuri); construite
din materiale impermeabile, avand la un capat un plan inclinat, iar pentru schimbarea apei o
deschidere la baza
dusarea se practica manual la toate speciile cu par, prin proiectarea apei sub forma de jet sau
ploaie si mecanizat in instalatii de spalare si dezinfectie
Bovine: instalatii automate in care deschiderea dusurilor se face cu ajutorul unei celule
fotoelectrice cand animalul se gaseste in dreptul duzelor de pulverizare.
Ovine: instalatie de dusuri intr-o incapere prin care trec oile.
Porcine: dusuri automate amplasate in padocuri sau tuneluri de spalare si dezinfectie prin
care trec scroafele gestante inainte de introducerea in maternitate.
operatiunea reduce considerabil pericolul contaminarilor noilor produsi prin scroafa mama,
intrerupand lantul microbismului local
prin aspersiune, consta in aruncarea unei cantitati de apa pe unele regiuni corporale sau pe
intregul corp

Imbaierea locala
se practica:

pe regiunile corporale murdare de dejectii sau noroi,

in regiunea ugerului la vaci inainte de muls si inainte si dupa fatare;

dupa spalarea cu apa calda se face dezinfectia regiunilor spalate
baile locale simple sau medicamentoase se fac si pentru tratamentele aplicate pe diferite
regiuni corporale.
62
Ingrijirea copitelor, ongloanelor si coarnelor
lipsa de miscare a animalelor crescute in sistemul intensiv de crestere si exploatare, apar
tulburari ca tocirea ritmica a cornului, productia cornoasa excesiva deformeaza unghia,
confera ongloanelor forme anormale bizare, sprijinul este defectuos, animalele acuzand dureri
se deplaseaza greu.
prevenire prin curatirea zilnica a copitelor, a ongloanelor, atentie acordandu-se spatiului
interdigital, unde se pot colecta cantitati mari de murdarie si unde exista o umiditate foarte
ridicata.
periodic se indeparteaza excesul de corn, operatiunea fiind executata de lucratori bine
instruiti; vor folosi instrumente taioase, animalele fiind bine contentionate in travalii.
Bovine: folosite la munca pe terenuri dure, pietruite, se impune protejarea ongloanelor, prin
aplicarea potcoavelor separat pentru fiecare onglon; la interval de 6 -8 saptamani potcoavele
vor fi inlocuite.
Miscarea in aer liber, in padocuri, pe distante de 1-2km zilnic pe drum asfaltat pentru:
tocirea ongloanelor
pastrarea sanatatii
manifestarea plenara a functiei de reproducere (alimentatia, microclimatul, miscarea si
odihna)
Cabaline: indepartarea murdariei, prevenirea uscarii cornului si ungerea lui cu unguente care-
i conserva elasticitatea (vaselina neutra); controlul copitelor se recomanda a fi facut la un
interval de 4 -6 saptamani.
potcovitul igienic al cailor se practica la animalele care executa munci pe terenuri pietruite,
dure.
potcoavele se schimba la interval de 2 -3 luni, iar la 4 -6 saptamani se executa primenitul,
care consta din scoaterea potcoavei, curatirea copitei si folosirea aceleiasi potcoave.
Potcovitul se face de catre persoane bine instruite si numai in situatii de necesitate
se practica la bovine, cu scopul de a imprima acestora o dezvoltare estetica, folosind tutori
din lemn sau metal (tineret); la bovinele adulte se scurteaza coarnele sau se fixeaza in varful
lor bile metalice.
ecornarea se practica tot mai des la 2 -5 zile de la nastere,
dupa contentionarea animalului in decubit lateral; se tunde parul din dreptul mugurilor
cornali, pe o suprafata circulara cu diametrul de 2-3 cm, zona limitrofa se unge pe o latime de
0,5 cm cu vaselina neutra, la care se adauga 2% acid citric; suprafata tunsa se umecteaza, apoi
se freaca 30 secunde cu un creion de hidroxid de sodiu; in zona tratata se formeaza in zilele
urmatoare o crusta, care va dispare dupa 10-15 zile

Igiena cresterii animalelor de renta

 Adapostire
 Cazare
 Microclimat
 Igiena corporala
Igiena cresterii bovinelor
Tauri de reproductie
Vaci pentru reproductie
63
 Vitei
Tineret taurin la ingrasat

Igiena cresterii taurilor de reproductie

Stabulatie legata sau libera
Adaposturi:

unitati specializate pentru producerea materialului seminal congelat;

statiuni si puncte de monta

volum mare de aer (50-200m/h),

iluminat mixt,

ventilatie naturala organizata mixta; artificiala,

sistem de colectare si evacuare a dejectiilor
Cazare:

standuri lungi (4,7-6m) prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala

boxe individuale (16-18m/animal) cu acces in padoc

culoar pentru protectia personalului dupa fiecare doua standuri

pardoseala din caramida sau beton asfaltat cu asternut gros din paie
Miscarea ca gimnastica corporala

plimbare la baston (1km); carusel cu viteza reglabila

Igiena cresterii vacilor pentru lapte

stabulatie legat (stand); stabulatie libera (adaposturi semideschise, inchise)
Adapostire

volum mare de aer (50-200 m/h),

iluminat mixt,

ventilatie naturala organizata mixta; artificiala,

sistem de colectare si evacuare a dejectiilor
Igiena corporala

pansaj zilnic

ajustarea periodica a ongloanelor

dusari generale

Igiena cresterii vacilor pentru lapte stabulatie legat

cazare cu acces in padoc
Avantaje: confort sporit, urmarirea individuala usoara (sanatate, reproductie, consum de
furaje, productie), efectuarea facila a actiunilor medical veterinare (deistari, actiuni
imunoprofilactice, tratamente), furajare diferentiata
Dezavantaje: limitarea posibilitatii de miscare, hipotonie generala, a aparatului
reproducator, oboseala aparatului locomotor

cazare pe doua, patru randuri

stand scurt (1,76-2,16m):
mastite, afectiuni podale,prolaps
stand mijlociu (2,07-2,4m) maternitate
stand lung (2.8-4,2m)
pardoseala: caramida, elemente ceramice, beton asfaltat

Igiena cresterii vacilor pentru lapte - stabulatie libera -

64
 Avantaje: reducerea consumului de forta de munca, imbunatatirea indicatorilor de
reproductie, efectuarea actiunilor medical veterinare, urmarirea productiei, asigurarea unei
furajari diferentiate
Dezavantaje: dificultati in supravegherea animalelor
Adaposturi semideschise:

trei pereti,

fara tavan,

pardoseala,

asternut,

4m/animal; padoc 8m/animal;

front de furajare si adapare

construite din materiale usoare, lemn sau metal si se recomanda a fi utilizate

pentru 20 vaci; constructiv, acestea pot fi realizate in mai multe modele si

variante structurale:
Adaposturi inchise:

organizare interioara,

fara tavan,

pardoseala: panta de 1,5-2%, incepe dinspre o intrare si se continua spre iesire; la capatul spre
care este orientata panta (capatul situat mai jos), se recomanda plasarea bazinului pentru purin
si a platformei de depozitare a gunoiului; in plan transversal, aleea are, de asemenea, o panta
de 1,5%. Aceasta este orientata in directie opusa fata de intrarea in sala de muls, astfel ca
purinul sa nu patrunda in aceasta incapere.

zonele pardoselilor
Zona de odihna
cusete individuale odihna,
standuri-boxe (jug/opritor)
Zona aleilor de circulatie:
Zona aleilor de circulatie-furajare:
Zona de furajare:
Zona de adapare:

Igiena mulsului
inaintea mulsului (igiena adapostului, igiena corporala, igiena operatorului)
in timpul mulsului (igiena in sala de muls)
dupa muls (igiena vaselor, instalatiei)
Mulsul trebuie sa se faca la platforma de muls
sala de muls: tip tandem, bradulet, side by side, rotativa;
sala de asteptare;
sala de colectare,
sala de racire si pastrarea laptelui;
sala cu generatorul de muls

Platforma de muls trebuie sa fie :

separata de adapostul pentru animale
sa aiba pardosea rezistenta, impermeabila, peretii acoperiti cu materiale ce pot fi usor
curatate si dezinfectate
curata, luminoasa, bine ventilata si protejata impotriva insectelor si rozatoarelor
dotata cu sursa de apa potabila curenta si cu posibilitati de incalzire a apei

65
prevazuta cu rafturi pentru pastrarea si scurgerea bidoanelor de lapte, a vaselor de muls, a
aparatelor de muls, etc.
dotata cu aparatura necesara pentru examenul cantitativ si calitativ al laptelui

Igiena cresterii viteilor

Maternitate,

Profilactoriu,

Cusete

Masuri de biosecuritate in cresterea bovinelor din exploatatiile comerciale

- Ordin ANSVSA 34/2009 -
inregistrare/autorizare sanitara-veterinara in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
asistenta sanitara veterinara realizata de medicul veterinar de libera practica;
aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, protectia si bunastarea bovinelor si
a programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea evidentelor prevazute de
normele sanitare veterinare
spatii pentru schimbarea hainelor si a incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie,
instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor persoanelor care intra si ies din incinta
exploatatiei;
interzis accesul persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de productie; exceptie
organele de indrumare si control din cadrul ANSVSA, DSVSA, care pot intra numai cu
respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;
adapostirea separata a bovinelor nou-introduse in exploatatie pana la clarificarea statusului
de sanatate;
spatii pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate
distrugerii;
facilitati pentru realizarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare de catre o
societate comerciala autorizata sau de catre o echipa proprie coordonata de medicul veterinar
de libera practica din exploatatia agricola comerciala de crestere a bovinelor;
depozitarea si prepararea furajelor, ca activitate integranta a exploatatiei;
evacuarea si depozitarea dejectiilor, a gunoiului, astfel incat sa nu constituie surse de
difuzare a bolilor;
notificarea prin sistemul TRACES, DSVSA privind intentia de introducerea/scoaterea de
bovine in/din exploatatie si alte miscari interne de bovine;
notificare fara intarziere a medicului veterinar de libera practica imputernicit de DSVSA
privind aparitia unor modificari in starea de sanatate a bovinelor;
masuri pentru izolarea animalelor bolnave si suspecte, a celor moarte sau taiate de urgenta
sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de
la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului si a altor materiale.
Pentru prevenirea introducerii de boli infectocontagioase, detinatorul exploatatiei inregistrate /
autorizate sanitar-veterinar poate sa intocmeasca si sa implementeze un program de
biosecuritate propriu, dezvoltat pe proceduri care sa aiba la baza regulile generale de
biosecuritate, specifice exploatatiei, avizat de DSVSA
asigurarea reproducerii bovinelor din exploatatie numai prin utilizarea reproducatorilor
autorizati sanitar-veterinar;
declararea medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre DSVSA si la primarie
bovinele proprii, pe rase, sexe si categorii de varsta;
sa nu introduca timp de cel putin 15 zile bovinele nou-achizitionate in efectivele constituite
in turme sau cirezi; aceste animale vor fi tinute in perioada de 15 zile numai in exploatatia
proprie;

66
 sa intretina bovinele si adaposturile acestora in conformitate cu normele de protectie si
bunastare a animalelor;
sa prezinte, la solicitarea medicului veterinar de libera practica imputernicit, la data, ora si
locul stabilite, animalele pentru efectuarea unor actiuni sanitar-veterinare de supraveghere
obligatorii;
sa permita personalului DSVSA verificarea starii de sanatate a animalelor din exploatatie si
sa il sprijine in efectuarea actiunilor sanitar-veterinare din normele metodologice de aplicare a
Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a
celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului
sa anunte DSVSA prin medicul veterinar de libera practica imputernicit, aparitia unor semne
de boala, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului
sanitar-veterinar sa izoleze exemplarele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea,
organele sau alte produse rezultate de la animalele taiate de urgenta, luand masuri ca acestea
sa nu fie folosite sau vandute;
sa respecte prevederile legislatiei sanitar-veterinare in vigoare cu privire la conditiile de
taiere si de valorificare a bovinelor.

Igiena cresterii rumegatoarelor mici

Sistem semiintensiv, intensiv (legat, dezlegat)
Berbeci pentru reproductie: depozite de elita (saivane deschise, semideschise, inchise)
Oi pentru reproductie: saivane deschise, semideschise, inchise
Miei: saivane deschise, semideschise, inchise
Tineret ovin pentru reproductie: saivane deschise, semideschise, inchise
Tineret ovin pentru crestere si ingrasare: sistem extensiv (saivane deschise, semideschise,
inchise), semiintensiv, intensiv (adaposturi simple deschise, soproane

Igiena cresterii berbecilor

Adapostire:

depozite de elita

unitati economice

Gp

saivane deschise; semideschise; inchise
Cazarea:

boxe individuale: 4,0-6,0 5m/anim

boxe colective: 1,8-2,5m/anim

padocuri

Igiena cresterii oilor pentru reproductie

Adapostirea
Saivane deschise
Saivane semideschise
Saivane inchise
Pardoseala continua
Pardoseala discontinua din gratare de lemn sau fonta

Igiena cresterii mieilor

Adapostire:
Igiena la fatare

67
 Igiena cresterii tineretului ovin pentru reproductie
Saivane
Igiena cresterii caprelor
Unitati economice
Gp
sistem semiintensiv
sistem intensiv

adaposturi

Cazare

boxe fara padoc:

boxe cu padoc:
Sistem dezlegat

cazare in boxe colective 25-50m; asternut permanent; elemente de compartimentare mobile:

boxe pentru capre gestante, pentru capre cu iezi cruzi

boxe pentru capre cu iezi mijlocasi

boxe pentru capre cu iezi zburati

boxe pentru cu capre cu mai mult de 2 iezi/fatare
Sistem legat

cazare: stand delimitat, dotari

Igiena cresterii suinelor

- vieri -
societati comerciale, unitati de selectie
sistem intensiv, boxe individuale
sistem de ventilatie artificial; iluminat mixt; sistem de distribuire a furajelor, apei; sistem de
evacuare a dejectiior pastoase/semilichide
boxe individuale/cu sau fara padoc
zona de furajare, de odihna, de defecare
2/ 2
marimea zonei libere disponibile pentru un vier adult trebuie sa fie de cel putin 6 m 10 m ,
igiena corporala: imbaiere, ongloane

Igiena cresterii suinelor

- scroafe si scrofite in sistem intensiv, alternativ
Boxe individuale: 1,2m/anim, in baterii pe mai multe randuri; dotate cu jgheab de furajare
cu dozator individual, adapatoare;
Cusete individuale: fara perete in partea posterioara; dotare
Sistemul alternativ: boxe colective mici,
pardoseala: continua pe toata suprafata, asternut, sistem de furajare individual, automat, la
cerere controlat; adapare
igiena corporala
Igiena cresterii suinelor - purcei -
boxe de fatare
igiena
colostrare: hipotermia neonatala (60C)
furaj suplimentar 10-14 zile
intarcarea: 28-35 zile
68
 cu pana la 7 zile mai devreme, daca acestia sunt mutati in adaposturi speciale care sunt
depopulate, curatate si dezinfectate inainte de introducerea unui nou grup si care sunt
separate de adaposturile in care sunt tinute scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil
transmiterea de boli de la scroafe la purcei.

Igiena cresterii tineretului porcin (2-4 luni)

sistem intensiv, (boxe colective, baterii de custi)
boxe colective: dotare, pardoseala discontinua

Biosecuritatea unitatilor de cresterea suinelor ORDIN ANSVSA nr. 63/2008 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile
de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar
exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar organizate in:
exploatatii de porcine in sistem integrat - cu sectoare de reproductie, crestere si ingrasare a
porcinelor cu aceeasi locatie sau in locatii diferite;
exploatatii de porcine numai cu sector de reproductie;
exploatatii de porcine numai cu sector de crestere si/sau ingrasare.
imprejmuirea exploatatiei, sa nu permita intrarea sau iesirea animalelor si a persoanelor
neautorizate;
asigurarea asistentei sanitar-veterinare de catre medicul veterinar de libera practica;
in exploatatiile de porcine in sistem integrat si de reproductie se delimiteaza zona de
productie de zona administrativa;
accesul persoanelor straine numai cu aprobarea administratiei exploatatiei, iar datele
privind vizitatorii sunt inregistrate intr-un registru special;
accesul in exploatatie al personalului propriu, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali este
permis numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, in special in ceea ce
priveste echipamentul si dezinfectia;
in exploatatiile de porcine in sistem integrat si de reproductie se limiteaza circulatiei
personalului propriu in alte zone de productie decat cea in care isi desfasoara activitatea;
elementele spatiului tehnologic care asigura realizarea productiei trebuie astfel amplasate
incat sa permita aplicarea masurilor de profilaxie nespecifica antiepizootica;
in cadrul exploatatiilor de porcine in sistem integrat si de reproductie, adaposturile sunt
amplasate astfel incat circulatia animalelor in cadrul fluxului tehnologic sa se faca fara
intersectare;
distanta dintre adaposturile de porcine trebuie sa faciliteze prevenirea transmiterii
agentilor patogeni odata cu aerul viciat evacuat prin sistemele de ventilatie care asigura
admisia aerului curat;
exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar sa aiba o constructie
speciala numita vestiar-filtru, amenajata corespunzator, pentru a preveni vehicularea
agentilor patogeni in si din exploatatie; amplasat la limita zonei de productie, astfel incat
intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure
accesul direct in zona de productie a exploatatiei;
vestiarul-filtru trebuie sa fie amenajat astfel incat sa permita schimbarea imbracamintei de
strada cu echipamentul de lucru si dezinfectia mainilor;
atat la intrarea, cat si la iesirea din vestiarul-filtru, se amenajeaza dezinfectoare pentru
incaltaminte;
pentru fiecare persoana care activeaza in zona de productie, vestiarul-filtru trebuie dotat cu
echipament de protectie individual, echipament care va fi folosit numai in spatiul de productie

69
respectiv, sau echipament de unica folosinta pentru vizitatori, cu sapun, substante biocide si
prosoape;
vestiarul-filtru trebuie sa aiba o camera pentru imbracamintea de strada, o camera cu
facilitati pentru igiena corporala si de spalare a echipamentelor de protectie si o camera pentru
echipamentul de lucru;
la intrarea in zona de productie trebuie sa existe facilitatile de dezinfectare a mijloacelor de
transport;
rampa de incarcare/descarcare conforma cu un sistem care asigura conditiile de protectie
si bunastare a porcinelor si/sau masini prevazute cu rampa proprie; dupa fiecare operatiune,
rampa se supune curatarii, spalarii si decontaminarii;
autovehiculele inregistrate/autorizate sanitar-veterinar, utilizate pentru transportul
animalelor, trebuie sa fie curatate si dezinfectate inainte de imbarcarea porcinelor, iar
conducatorul auto prezinta dovada efectuarii dezinfectiei;
aprovizionarea cu furaje se face prin transbordare sau prin utilizarea sistemului de
aprovizionare directa racordat la facilitatile de distributie; in cazul in care autovehiculul intra
in zona de productie, se efectueaza obligatoriu decontaminarea suplimentara mijlocului de
transport, inclusiv a partilor laterale ale acestuia, si utilizarea de catre conducatorul mijlocului
de transport a echipamentului de protectie;
efectuarea de actiuni de dezinsectie si deratizare ori de cate ori este necesar;
in zona de productie, se delimiteaza sectoare pe categorii de productie;
capacitatea spatiilor de cazare pe categorii de productie este corelata astfel incat sa se
asigure posibilitatea aplicarii principiului "totul plin-totul gol pe obiectiv, adapost sau
subunitate de adapost; dupa fiecare depopulare, suprafetele din spatiile de productie se supun
curatarii, dezinfectiei, intr-o perioada delimitata de timp care sa permita efectuarea acestor
actiuni; in acest scop exploatatia de porcine inregistrata / autorizata sanitar-veterinar trebuie
sa dispuna de echipamentele necesare pentru executarea curatarii mecanice,
hidromecanice si aplicarea substantelor biocide;
pentru decontaminare se folosesc numai produse inscrise in lista oficiala a produselor
medicinale de uz veterinar omologate, autorizate pentru comercializare; sa aiba
concentratia in substanta activa prevazuta in instructiunile de utilizare, iar solutia
dezinfectanta sa fie schimbata cu o frecventa care sa asigure mentinerea aceleiasi concentratii;
colectarea si neutralizarea subproduselor de origine animala ce nu sunt destinate
consumului uman se efectueaza in conformitate cu legislatia specifica in domeniu;
depozitarea porcilor morti, a avortonilor si a placentelor se realizeaza in spatii inchise,
pentru a preveni vehicularea agentilor patogeni si contactul cu animale sau persoane
neautorizate;
facilitati dotate pentru executarea necropsiilor.

Igiena cresterii pasarilor

Sistem intensiv
baterii de custi (neimbunatatite , imbunatatite, voliere)
tineret de inlocuire pentru reproductie, gaini oua consum (la sol)
Pui de carne (la sol)
Gaini ouatoare (la sol, baterii de custi)
Sistem alternativ
adaposturi cu padoc, voliera
Igiena cresterii gainilor ouatoare
Sistem intensiv: baterii de custi, la sol
70
 Sistem alternativ; adapost, adapost cu padoc;
Sistem extensiv
IGIENA EXPLOATARII EFECTIVELOR DE GAINI PENTRU REPRODUCTIE
Exploatarea la sol: adapostirea, furajarea, adaparea, microclimatul

Igiena cresterii puilor de carne

Sistem intensiv:
la sol
dotare
Sistem intensiv:
baterii de custi
dotare
Sistem alternativ
organizare
dotare
Microclimat

Biosecuritatea in exploatatiile avicole comerciale ORDIN ANSVSA nr. 147/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de biosecuritate in exploatatiile
avicole comerciale, precum si a Procedurii privind miscarea pasarilor vii, a produselor,
subproduselor si a dejectiilor de la pasari

asigurarea spatiilor de cazare bine delimitate, etanse, sectorizate pe categorii de

exploatare, si a conditiilor in concordanta cu reglementarile privind protectia si bunastarea
pasarilor;
imprejmuirea compacta a adaposturilor in scopul prevenirii accesului animalelor si al
persoanelor straine, cu verificarea periodica a integritatii acestora;
asigurarea mijloacelor de protectie pentru interzicerea accesului si contactului cu
pasarile salbatice;
asigurarea dezinfectorului rutier sau covorului cu substanta dezinfectanta;
amenajarea si functionarea filtrului sanitar-veterinar compartimentat corespunzator pe
sexe, care sa asigure schimbarea imbracamintii de strada (haine, incaltaminte), separat de
echipamentul de lucru;
asigurarea echipamentului de protectie pentru personalul de serviciu si vizitatori,
precum si a conditiilor pentru decontaminarea acestuia; asigurarea grupului sanitar dotat
corespunzator pentru igienizarea corporala a personalului propriu si a vizitatorilor

asigurarea sursei curente de apa calda si rece, fiind interzisa alimentarea prin surse de apa
deschise;
asigurarea dezinfectoarelor pentru incaltaminte si a unui sistem pentru spalarea si
dezinfectia mainilor, plasate la intrarea in spatiile de crestere si exploatare;
asigurarea respectarii principiului totul plin totul gol, a vidului sanitar si a repopularii
spatiilor de exploatare dupa cel putin 7 zile;
asigurarea substantelor necesare efectuarii decontaminarii tuturor obiectivelor existente
in exploatatia avicola;
respectarea igienei oualor pentru incubat si a procedurilor de decontaminare
microbiana a acestora;
asigurarea amenajarilor necesare pentru eliminarea dejectiilor si a apelor reziduale dupa
inactivarea acestora;
71
incadrarea de personal atestat profesional si asigurarea utilajelor necesare efectuarii
decontaminarii, dezinsectiei si deratizarii spatiilor de crestere a pasarilor si a tuturor
obiectivelor existente in exploatatia avicola, pentru pregatirea introducerii unor noi serii de
pasari;
incheierea unor contracte cu societati comerciale autorizate sanitar-veterinar pentru
efectuarea actiunilor de decontaminare, dezinsectie si dezinfectie;
asigurarea controlului eficientei decontaminarii de catre laboratoare sanitar-
veterinare autorizate sanitar-veterinar;
asigurarea aprovizionarii cu furaje prin transbordare sau prin FNC propriu, separat
functional de restul activitatilor;
asigurarea decontaminarii mijloacelor de transport a pasarilor in spatii aflate in afara
perimetrului exploatatiei;
asigurarea mijloacelor de transport pentru transferul pasarilor in incinta fermei,
separate de cele necesare efectuarii livrarilor la abator sau pentru alte scopuri tehnologice;
respectarea in mod obligatoriu a carantinei profilactice pe o perioada de 30 de zile,
perioada in care se efectueaza supravegherea sanitar-veterinara necesara stabilirii statusului de
sanatate al efectivului de pasari nou-achizitionat;
prelungirea perioadei carantinei profilactice se face cand statusul de sanatate al pasarilor
nou-achizitionate nu a fost precizat pe perioada celor 30 de zile;
respectarea prevederilor Programului actiunilor de supraveghere, profilaxie si control
al bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si
protectia mediului;
asigurarea formatiunilor de lucru necesare efectuarii decontaminarii, a dezinsectiei si a
deratizarii in toate obiectivele din exploatatia avicola;
obligativitatea schimbarii hainelor de strada cu echipamentul de protectie de catre
soferii care asigura aprovizionarea cu furaje;
colectarea si eliminarea zilnica a pasarilor moarte si a deseurilor de la statia de incubatie si
dirijarea acestora la o unitate de profil tip Protan (in baza unui contract incheiat cu aceasta)
sau distrugerea acestora in incineratorul propriu;
amenajarea rampei pentru livrarea oualor de consum din depozit;
depozitarea gunoiului de grajd separat de cadavre, in platforme amenajate, batale speciale
si imprejmuite, pentru o perioada care asigura sterilizarea;
inscrierea in contractul de munca a prevederii referitoare la interdictia cresterii de catre
angajatii din exploatatiile avicole a pasarilor in gospodariile proprii, precum si a desfasurarii
de activitati similare in alte exploatatii avicole;
intocmirea evidentelor sanitar-veterinare si zootehnice obligatorii:
registrul de ferma; registrul mijloacelor de transport al pasarilor, furajelor si al diverselor
materiale; registrul de consultatii si tratamente; registrul imunologic; evidente privind
efectuarea decontaminarii spatiilor cu echipe specializate proprii, autorizate sanitar-veterinar;
registrul pierderilor prin moarte, fisele de lot; registrul de necropsii; evidenta privind
necesarul consumului de hrana si apa; evidente referitoare la inregistrarea cantitatilor de
cadavre si subproduse in corelatie cu cantitatile dirijate pentru distrugere intr-o unitate tip
Protan; interzicerea comercializarii pasarilor vii si a oualor pentru incubatie direct de la poarta
exploatatiei avicole catre persoanele fizice;
existenta evidentelor privind certificarea competentei profesionale a managerilor si
ingrijitorilor si a programului de control pentru certificarea sanatatii angajatilor;
respectarea aplicarii sistemului HACCP in biosecuritatea exploatatiei.

IGIENA CRESTERII CAILOR

herghelii, depozite de armasari, compartimente speciale

72
adaposturi:
cazare: pardoseala, dotari, organizare
adaposturi cu capactate de pana la 40 locuri
acoperis
ventilatie naturala organizata; iluminat mixt; sistem de colectare a purinului, de furajare, de
adapare; sistem de legare
pardoseala din argila, batuta, caramida sau lemn, cu asternut yemporar din paie
Igiena cresterii armasarilor
Boxe individuale: 16 m/animal; pereti plni pana la 1,3-1,4m iar este din grilaj
Standuri: 4,8-5,9 m/animal; separate prin stanoage mobile/fixe; la mijlocul standului sifon
de pardoseala
Igiena corporala zilnica: pansaj
Miscare in manej
Antrenament pe culoare de alergare
Igiena cresterii iepelor, tineretului cabalin
Cazare: compartimente 9-12 m/animal in functie de starea fiziologica; separeuri amenajate
pentru furajarea suplimentara si adaparea manjilor
Manji: igiena, colostrare, dupa 3-4 saptamani: fan vitaminos, tarate, morcovi, pasunat
Iepe cu manji: 8-10 cupluri, 12-16 m/cuplu (10-14 zile);
Tineret cabalin: boxe colective
Sistemele extensive de crestere a pestilor
Constructii hidrotehnice pe firul unei vai, sau al unui curs de apa.
Bazinele acvatice cu o suprafata mare si adancimi variabile, specific lacurilor de acumulare
sau unor iazuri.
In aceste amenajari se practica monocultura sau policultura.
Popularea acestor sisteme de crestere este realizata la densitati foarte mici, deoarece in acest
sistem este caracteristica lipsa hranirii suplimentare, pestii si animalele acvatice crescute
hranindu-se strict cu ce rezulta din productivitatea naturala.
Nu se intervine in vederea reproducerii, aceasta este intotdeauna naturala, periodic se poate
interveni prin repopulari. Productia este in general mica.

Sistemele semi-intensive de crestere a pestilor

Constructii cu sisteme proprii de alimentare si evacuare, specifice majoritatii helesteelor
piscicole.
Se practica monocultura sau policultura.
La populare densitatea este mai mare decat in sistemul extensiv, deoarece se furajeaza
suplimentar, dar nu se exclude nici hranirea animalelor acvatice cu hrana naturala.
Bazinele se fertilizeaza periodic.
In aceste sisteme zilnic se inlocuieste un anumit procent din apa, in functie de specia
crescuta.

Sistemele intensive de crestere a pestilor

Bazine mici, prevazute cu aeratoare, pompe si alte accesorii, specifice pastravariilor.
Se practica monocultura, popularile se fac cu densitatii foarte mari.

73
Apa in aceste bazine este schimbata zilnic, hranirea artificiala, la intervale regulate de timp si
in doze egale.
Se obtin productii foarte mari, ce depasesc celelalte sisteme descrise anterior.

Sistemele super-intensive de crestere a pestilor

Cresterea pestilor in conditii de mediu strict controlate, la o densitate foarte mare rezultand
productii de peste 200 kg peste/mc de apa .
Principiul sistemelor superintensive este de a valorifica cat mai bine potentialul biologic al
unei specii, pentru a se obtine o productie maxima de peste/mc de apa
Cresterea super-intensiva poate fi de doua feluri: sisteme "flow-through, sisteme
recirculante

Sisteme "flow-throghde crestere a pestilor

Cresterea pestilor se efectueaza in bazine alimentate cu apa termala sau provenita de la
termocentrale, care se introduce direct in bazinele de crestere a pestilor sau se foloseste doar
ca agent termic pentru incalzirea apei ce urmeaza a fi utilizata in sistem.
Bazine mici (sub 100 mp), construite din beton, fibra de sticla, prelata impermeabila etc;
Bazinele se amplaseaza in hale, sub soproane sau chiar in aer liber.
Furajarea se face numai cu nutreturi combinate granulate.

Sisteme recirculante de crestere a pestilor

cresterea pestilor in bazine alimentate cu apa tratata si reutilizata

74
 Bibliografie selectiva
1. ANDRONIE IOANA (2003)- Igiena veterinara notiuni practice. Ed. FRM, Bucuresti.
2. ANDRONIE IOANA, FURNARIS F. (2004) Evaluarea protectiei si bunastarii
animalelor si a protectiei mediului. Ed. FRM, Bucuresti.
3. DECUN M., KRUTSCH H.W. - Vulnerabilitatea si protectia animalelor. Ed. Mirton,
Timisoara, 2001, 42 -126.
4. DECUN M. (1995) Sanitatie veterinara, Ed. Helicon, Timisoara.
5. Teusdea V. - Igiena veterinara vol I Factorii naturali de mediu si influenta lor asupra
animalelor. Ed Omega Print, Bucuresti 2002.
6. TEUSDEA V. - Igiena veterinara, adapostirea animalelor vol I. Ed. Omega Print,
Bucuresti, 2003, 10 148.
7. Teusdea V. Protectia mediului. Ed. FRM, Bucuresti 2000, 1-288.
8. ***Legea nr. 655/2001, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 243/2000 privind
protectiei atmosferei.
9. **** Legea nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile.
10. *** Legea nr. 73/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47/2005 privind
reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala
11. *** Ordonanta nr.42/2004, privind organizarea activitatii veterinare;
12. *** Ordinul ANSVSA nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de crestere a bovinelor
13. *** Ordinul ANSVSA nr.147/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind conditiile de biosecuritate in exploatatiile avicole comerciale, precum si a Procedurii
privind miscarea pasarilor vii, a produselor, subproduselor si a dejectiilor de la pasari.
14. *** Ordinul ANSVSA nr. 63/2008, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate
sanitar-veterinar
15. *** Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului de
stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate
consumului uman.
16. *** Programul anual al actiunilor de supraveghere, profilaxie si combaterea bolilor la
animale.

75