Poluarea resurselor de apa

LICEUL “VOLTAIRE”, CRAIOVA

PROF. COORDONATOR : STEFAN NADINA
ELEVI :
DINCA MARIA CRISTINA
POPESCU IONUT ANDREI
VS
 Cuprins

I. Ce este poluarea?
II. Sursele Poluarii.
III. Consecintele Poluarii.
IV. Modalitati de prevenire a Poluarii.
V. Implementarea Modalitatilor.
VI. Experiment.
VII. Bibliografie.
VIII. Incheiere.
I. Ce este Poluarea apei?

 Poluarea apei se poate defini ca

eliberarea în apele subterane sau în
lacuri, fluvii, râuri, estuare, mări și
oceane, a substanțelor. Acestea ajung
să interfereze și să afecteze utilizarea
benefică a apei și, de asemenea,
funcționarea normală a ecosistemelor.
Pe lângă eliberarea substanțelor
chimice sau a microorganismelor,
poluarea apei poate include și
eliberarea energiei, sub forma
radioactivității sau căldurii.
II. Sursele de poluare

 Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale,

pluviale si de drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in
receptor natural prin conducte sau canale de evacuare.
 Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele
de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si
ingrasaminte minerale fiind un exemplu tipic in acest sens. Sursele locale de
poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta:
- Populatia cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare;
- Industria;
- Agricultura.
 Sursele difuze de poluare reprezinta emisii  Surse regionale si transfrontiere - in
evacuate in mediu in mod dispers (care nu aceasta categorie sunt incluse poluarile
descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin difuze transmise la distanta fata de locul
intermediul unor conducte in puncte localizate). de geneza, prin aer, respectiv depunerile
Pe ansamblu se disting urmatoarele surse majore atmosferice lichide si solide.
de poluare difuza:
- Agricultura;
- Depunerile atmosferice;
- Materialele de constructii;
- Industria;
- Traficul auto;
- Populatia din mediul rural.
III. Consecintele Poluarii
 Efectele poluării apei asupra sănătății omului sunt multe și
extrem de nocive. Agenții patogeni din apă sub formă de
bacterii care cauzează boli și viruși provenite din deșeurile
umane și animale sunt o cauză majoră a bolilor provenite din
apa potabilă.
 După ce sunt ingerate, aceste toxine pot provoca o serie de
probleme de sănătate, precum: cancer; dereglări hormonale;
efecte nocive asupra funcțiilor creierului; erupții cutanate;
ochi inflamați; infecții respiratorii; hepatită.
 Contaminanții din apă sunt toxici nu numai pentru viața
acvatică, ci și pentru oameni. Astfel, peștii acumulează
cantități mari de toxine, cum ar fi mercurul, apoi ei avansează
în lanțul trofic pe măsură ce prădătorul mănâncă prada. La un
moment dat, acestea ajung să fie consumate și de om.
IV. Modalitati de prevenire a poluării
apei
 Poate că cea mai eficientă metodă de
reducere a efectelor deșeurilor toxice
asupra sănătății umane și a mediului ar
fi eliminarea producției acestora.
Toxinele pot fi reduse prin înlocuirea
unor produse, cu alternativele lor
nepoluante.
 Procesele de producție eficiente și
întreținerea corespunzătoare a
mașinilor reduc, de asemenea, toxinele.
De asemenea, ține de fiecare persoană în parte să ajute la
reechilibrarea acestei balanțe. Iată ce poți face:

 nu vărsa grăsimea sau uleiul cu care  cumpără recipiente doar biodegradabile;

gătești direct în chiuvetă sau în WC.
Încearcă să ai un borcan special de
depozitare și lasă-l în pubelele de gunoi
când este plin;
 nu folosi toaleta pe post de coș de gunoi.
Evită să arunci în ea pad-uri demachiante
sau șervețele umede;
 folosește mașina de spălat rufe numai
atunci când cuva este plină;
 asigură-te că utilizezi o cantitate minimă
de detergent atunci când speli haine și
vase;
 evită pe cât de posibil utilizarea
plasticului;
 sortează resturile menajere;
 aruncă baterii și becuri doar la pubelele
special amenajate pentru ele;
 dacă vizitezi o zonă în care există un lac,
un râu sau un ocean în apropiere, nu
arunca niciun fel de gunoi în sau lângă
apă;
V. Implementarea Modalitatilor.
 În general, tratarea apelor uzate poate fi împărțită în două tipuri de bază. Mai
întâi, substanțele problematice sunt eliminate din apă. Acest lucru se face prin
curățare, eliminarea fierului, eliminarea magneziului, sterilizare, desalinizare
sau dedurizare. În al doilea rând, sunt suplimentate în mod specific substanțe
pentru a îmbunătăți calitatea și parametrii de impact, cum ar fi pH-ul sau
conductivitatea.
 Mai multe procese vă stau la dispoziție pentru implementarea diverselor etape
ale tratării apei:
 Procese fizice pentru pregătirea mecanică, cum ar fi aerarea, sedimentarea sau
influența căldurii. Aceasta include și folosirea grătarelor, filtrelor și sitelor.
 Procese biologice cum ar fi tratarea anaerobică a apelor uzate, oxidarea
biochimică sau digestia nămolului;
 Procese chimice cum ar fi neutralizarea, dezinfecția, flocularea și precipitarea;
 Procese cu membrană cum ar fi filtrarea, osmoza și nano-filtrarea;
 Purificarea apei cu argint-Aceasta metoda este utilizata inca din Evul Mediu.
Studiile arata ca argintul are capacitatea de a distruge mai mult de 650 de
microorganisme, bacterii sau paraziti.
 Exista o serie de procedee care ne asigura o apa de calitate – decantarea,
dedurizarea, filtrarea, desalinizarea, purificarea. Trecand apa prin toate aceste
procese vom fi siguri ca nu vom consuma microorganisme periculoase.
 La nivel mondial, tratarea apei a devenit o prioritate, punându-se accentul pe
implementarea sistemelor descentralizate şi utilizarea multiplă a apei. În acest
sens, mai mult de 50% din consumul de apă poate fi economisit. Astfel, apa uşor
contaminată poate fi tratata prin utilizarea unor sisteme de reciclare a apei pentru
reutilizarea ca şi apa de proces. Apa tratată obţinută îndeplineşte normele sanitare
şi poate fi folosită în diferite domenii de aplicatii.
VI. Experiment
Realizarea experimentului Rezultatul experimentului

 Materialele necesare:
O sticla de plastic de 2l cu capac
Un pahar mic de ulei
O lingura de detergent
 Mod de realizare:
Am umplut sticla ¾ cu apa. Am turnat uleiul
in apa, am pus capacul si am agitat bine. Am
adaugat detergentul, am pus dopul si am
agitat din nou. Am pus sticla in pozitie
orizontala si am lasat-o pana a doua zi.
Observatii si Concluzii:

 Se observa ca uleiul formeaza deasupra apei un strat subtire, galbui.

 Detergentul se combina cu uleiul, iar apa devine mai deschisa la culoare.
 Uleiul nu se poate observa in apa.

 Atunci cand un vas petrolier se defecteaza, petrolul nu se amesteca cu apa, ci

formeaza o pata neagra deasupra acesteia, care impiedica aerul sa intre in apa. In
acest ca plantele si pesti raman fara oxigen si mor.
 Cand detergentii din apele menajere ajung in apa unui lac, rau sau fluviu, apa nu
mai este curata, ci poluata.
VII. Bibliografie

 http://ecotrust.ro/blog-ecotrust/55-surse-de-poluare-ale-apei
 https://stratos.ro/poluarea-apei/
 https://
www.aerzen.com/ro/aplicatii/tratarea-apei-si-apelor-uzate/sfat-pentru-tratarea-apel
or-uzate/procese-pen
 https://www.scribd.com/doc/250158601/Poluarea-Apei-Experimente
 http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=ap%E3%2Cpoluare
 https://
www.natgeo.ro/articole/natura/9956-ce-ne-dau-parcurile-si-cat-face/attachment/se
rviciul-de-furnizare-de-ape-curate-izvoarele-cernei-foto-mircea-verghelet
 https://vocea.biz/social/2018/jul/19/ministrul-apelor-in-inspectia-la-bicaz-dupa-sc
andalul-provocat-de-poluarea-lacului-cu-pet-uri
/
 https://www.peakpx.com/en/hd-wallpaper-desktop-owstp
VIII. Sfarsitul prezentarii.
“Ca şi apa, viaţa se colorează, se poluează sau se purifică în funcţie de regiunile pe care le străbate.”
-citat de Omraam Mikhael Aivanhov