Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului - cele necesare cresterii la copii sau
cele necesare refacerii pierderilor prin consum la adult;
-asigurarea aportului de vitamine si saruri necesare metabolismului normal;
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organismului bolnav;
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente ,transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor;
-consolidarea rezultatelor terapeutice.

Calcularea ratiei alimentare:

Definitie: proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24 de ore.
Ratia alimentara se calculeaza in functie de:
-varsta
-sex
-greutatea corporala
-munca prestata
-starea de sanatate sau boala
Conditii:
-ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
-sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
-se masoara in calorii
-ratia minima medie pentru organismul in repaus este de 1600 calorii
-calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesarul caloric /24 ore:

• In functie de activitate:
-in repaus 25 calorii/kg corp
-in activitate minima 35-40 cal/kg corp
-activitate medie:40-45cal/kg corp
-activitate intensa:45-60cal/kg corp
• In functie de varsta: -plus 20-30% pentru copii
-minus 10-15% pentru varstnici
Numarul de calorii/kg corp in stari fiziologice: sportivi, sarcina si alaptare +30%
Un bolnav cu stare febrila necesarul de calorii este cu 13% in plus pentru fiecare grad de
temperature.
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii.
Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25 cal/kg corp.
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1 calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:40 g glucide - 6g/kg corp
70g lipide -1g/kg corp
70g proteine-1g /kg corp
Echilibrul intre principiile nutritive :-50-55 hidrati de carbon
10-15 %proteine
-30-40%lipide
Se asigura echilibru intre produsele de origine vegetala si animala. Ratia echilibrata la adult va
cuprinde: - 40g glucide /24 ore; 70g lipide /24ore; 70g protein/24 ore.

Intocmirea foii de alimentatie zilnica:

• Foaia de alimentatie zilnica = document in care se centralizeaza regimurile alimentare
zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

• Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe - asistentele de salon raporteaza

numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

• Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de

alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

• Foaia de alimentatie se intocmeste in fiecare zi.

Regimuri dietetice:
Alimentatia dietetica = contribuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate, in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ, regimurile dietetice pot fi:
-hipocalorice
-hipercalorice

Regimurile dietetice urmaresc:

-punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme
-regimul de crutare a intestinului gros (in dizenterie)
-regimurile de crutare a rinichului: nefrita
-unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
-regimul bogat in proteine - in colita de fermentatie
-in colita de putrefactie: regim bogat in carbohidrati
-compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: stabilirea tolerantei la
glucide in diabetul zaharat.
-satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: in boli infectioase (regim bogat in vitamine)
-afectiuni osoase: regim bogat in calciu.

Regim alimentar:
Hidric: indicatii postoperatorii, diaree acuta, gastrita cronica.
Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri, zeama de la orez.
Hidro-zaharat: indicatii-perioada de debut a hepatitei epidemice, insuficienta renala acuta,
colecistita acuta in perioada febrila a bolilor infectioase.
Alimente permise: suc de fructe, ceaiuri
Semilichid: indicatii: - colecistita acuta, ciroza hepatica
Alimente: supe creme, supe de legume, piureuri de legume
Lactat: indicatii - in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile dupa
hemoragie digestiva superioara. Alimente permise: 1000-2000ml lapte.
Lacto-fainos vegetarian: indicatii- dupa puseul acut al ulcerului in remisiune, operatii pe stomac
Alimente permise: branza de vaci, oua moi, cas, lapte, piure de legume, smantana, frisca, fainoase
Hepatic: indicatii-hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica.
Alimente permise: branza de vaci, cas, urda, paine prajita, legume, fainoase, fructe coapte.
Renal: glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala.
Alimente permise: salata de cruditati cu undelemn, compot, supe de legume si fainoase, galbenus
de ou, branza de vaci.
Cardio-vascular: indicatii-cardiopatie ischemica decompensate.
Alimente permise: iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta.
Diabet: indicatii - diabet zaharat in functie de toleranta la glucide.
Alimente -cantarite: paine, lapte, fructe, cartofi, fainoase
-necantarite: peste, oua, supe de carne.
Hipocaloric: indicatii - obezitate, hipertensiunea arteriala.
Alimentele permise: branza de vaci, carnea alba, legume.

MODURILE DE ALIMENTATIE ALE BOLNAVULUI

In functie de starea pacientului,alimentarea se face:
-activa : pacientul mananca singur in sala de mese.
-pasiv: pacientului i se introduc alimentele in cavitatea bucala.
-artificial: alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice (perfuzii, sonda gastrica).
Alimentatia activa: se poate face in :-sala de mese
-in salon, la masa sau la pat.
In sala de mese aerisita ,curatenia trebuie sa fie desavarsita ,portiile aranjate estetic. Se
invita pacientii sa se spele pe maini,se invita la masa.Felurile de mancare se servesc pe rand. Vesela
se ridica imediat. Se observa daca pacientul a consumat alimentele in caz contrar se afla motivul
si se ia masuri.
In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul. Se invita
pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze, servirea mesei se face ca in sala de mese.
In salon la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza
pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistentele servindu-i materialele
necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste
masa la fel ca in salon, la masa.

Alimentatia pasiva: Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri

trebuie sa fie ajutati
Scop: vor fi hraniti bolnavii – imobilizati, paralizati, epuizati, adinamici, in stare grava.
Pregatire materiale: tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu servetel, cana de supa, tacamuri.
Pacientul se aseaza in pozitie semisezanda cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit
dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia.
-i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
-se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura
Servirea mesei:
- asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
-verifica temperatura alimentelor
-ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc,taie alimentele solide
-supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale
pacientului
-este sters la gura,i se aranjeaza patul
-se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot contribuii la formarea
escarelor
-schimba lenjeria daca s-a murdarit
-acopera pacientul si aeriseste salonul
-de evitat servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci.

Alimentatia artificiala:
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:
-sonda gastica sau intestinala
-gastrostoma
-clisma
-parenteral
Scop: -hranirea pacientilor inconstienti
-cu tulburari de deglutitie
-cu intoleranta sau hemoragii digestive
-operati pe tub digestiv si glande anexe
-cu striuri esofagiene sau ale cardiei
-in stare grava,negativism alimentar

Alimentatia prin sonda nazogastrica

Materiale de protectie:
-aleza, prosoape sterile, sonda gastrica Faucher sau Einhorn
-seringi de 5-10 cm, pensa
-nesterile: palnie, tavita renala
-bulion alimentar: sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului
Pregatirea pacientului: fizica si psihica
Executie: -in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica
-se aseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml incalzit
la temperatura corpului
-se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
-se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi
aspirate determinand pneuminia de aspiratie - complicatie grava
-se extrage sonda cu atentie.

Alimentatia prin gastrostoma:

-deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul
in care calea esofagului este interupta;
-in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustic;
-in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin palnie;
-respectandu-se aceleasi principii, se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul
alimentelor prin sonda gastrica;
-alimentele vor fi introduse in doze fractionate, incalzite la temperatura corpului;
-cantiatea introdusa o data nu va depasi 500 ml;
-dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora;
-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe
sonda, provocand uneori leziuni apreciabile;
-de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si
antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant.

Alimentatia prin clisma:

-se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp;
-deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestive, iar mucoasa absoarbe numai soluţii izotonice,
substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie;
-alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol
hidratant;

!!! Tehnica clismei se va studia la capitolul sondaje/spalaturi (doar ca în locul irigatorului se

foloseşte un termos).

Alimentatia parenterala: - tehnica se va studia la capitolul punctii.

Se face cu substanţe care:

- au valoare calorică ridicată
- pot fi utilizate direct de ţesuturi
- nu au proprietăţi antigenice
- nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone: glucoză 10-20-33-40% , fructoză 20% , soluţie
Dextran, hidrolizate proteice.

Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de lichide în care pot fi
dizolvate principiile nutritive.
Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau solutii glucozate şi proteice.

Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea

Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la
500ml/h.