PROF.

MARIANA ANDRIESCU
z
ALIMENTATIA
BOLNAVULUI
 z
Aspecte generale

  se culeg date despre regim, orarul

meselor, repartizarea pe mese,
posibilităţile de mobilizare,
capacitatea pacientului de a-şi folosi
membrele superioare;
  se obţin informaţii despre restricţii
legate de efectuarea unor examene,
administrarea unor medicamente în
funcţie de orarul meselor;
  se obţin informaţii despre
preferinţele alimentare ale pacientului.
 Alimentaţia poate fi:
 activă (atunci când pacientul se alimentează singur)
 pasivă (atunci când pacientul nu se poate alimenta singur şi are nevoie
ca o altă persoană să-l hrănească). De obicei, cea care asigură
alimentaţia pasivă este asistenta medicală.
 Ca mod de asigurare a hranei, alimentaţia se clasifică în:
alimentaţie naturală, atunci când hrănirea se face natural, respectând
toate segmentele tubului digestiv;
alimentaţie artificială, atunci când substanţele nutritive sunt introduse în
organism prin două căi:
 direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul
sondelor;
 parenteral (cu ajutorul perfuziilor
 z
ALIMENTATIA ACTIVA
 Masa poate fi servită la sala de mese, în salon la
masă, în salon la pat în poziţie şezând, sau în
decubit lateral. Dacă este cazul, se protejează
lenjeria cu un prosop. Alimentele sunt servite în
condiţii igienice pe o tavă, masă portabilă,
acoperite. Pacientul este ajutat să îşi porţioneze
alimentele. Se observă consumul de alimente de
către pacient, respingerea unor alimente. În
decubit lateral:
  se ridică unor capul pacientului, se protejează
patul;
  alimentele se aşează lângă pacient;
  pacientul este aşezat cu partea sănătoasă
accesibilă;
  se asigură administrarea lichidelor cu paiul sau
din căni cu cioc.
 z
ALIMENTATIA PASIVA
 Se practică pentru pacienţii care nu se pot alimenta
singuri.
  în funcţie de starea generala, pacientul este
aşezat în poziție șezând, sau cu capul ridicat;
  se protejează lenjeria de pat şi cea de corp;
  se plasează tava lângă pacient în aşa fel încât să
vadă alimentele;
  se verifică temperatura alimentelor;
  se administrează cantități mici, verificându-se
dacă a înghițit cantitatea de alimente dată anterior;
  alimentele se taie bucăţi mici, nu se ating cu
mâna;
  resturile de alimente se îndepărtează din salon.
mirosul sau vederea lor poate declanșa reflex de
vomă;
 z
ALIMENTATIA ARTIFICIALA

 Hranirea artificiala este
definita ca asigurarea
alimentatiei unei persoane prin
introducerea alimentelor in
tubul digestiv printr-un tub
introdus pe gura sau printr-un
orificiu facut in abdomen.
Asadar este o introducere a
alimentelor inorganism prin
mijloace artificiale
 z
Hranirea artificiala se poate face prin mai multe metode:

sonda gastrica sau intestinala

(prin introducerea unei sonde instomac
pe gura sau nas, pe aceasta
facandu-se alimentatia cu cele necesare
vietii, medicamente, etc)
 gastrostoma 
 clisma
 parenteral
z
Care este scopul?

 
 hrănirea pacientilor inconstienti
 cu tulburări de deglutitie
 cu intolerantă sau hemoragii
digestive
 operati pe tubul digestiv si
glandele anexe
 cu stricturi esofagiene sau ale
cardiei
 in stare grava negativism alimentar
 z
OBSERVATII
 – dacă masa se servește în salon, acesta trebuie
aerisit înainte;
 – se îndepărtează ploștile urinare;
 – nu se asociază ora mesei cu ora de tratament;
 – pacienții arși, cu boli de piele, cu aspect
neplăcut, sunt acoperiți și izolați
 – se identifică motivele pentru care pacientul
refuză alimentația sau anumite alimente;
 – se consemneaza toate acuzele din timpul mesei;
 – pacientul inapetent trebuie stimulat cu tact să
accepte hrana;
 – pacienții cu tulburări de degluție sunt atent
observați.
 – se folosesc alimente semisolide dacă pacientul
are tulburări de degluție
z
Calcularea ratiei alimentare

Definitie–proportia de alimente de origine

vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :

varsta,

sex,

greutate corporala,

munca prestata,

stare de sanatate sau boala

 z
Conditii
Ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ

sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului

se masoara in calorii

ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii

calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesar caloric/24h

In functie de activitate:

in repaus absolut-25 calorii/kg corp

in activitate minima-35-40cal/kg corp

in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate

activitate intensa-45-60cal/kg corp

In functie de varsta:

plus 20-30%pentru copii

minus 10-15%pentru varstnici

Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare

+30%
 z
Valoarea calorica a principiilor

alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
 Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii
1g proteine=4,1 calorii
este cu13% in plus pentru fiecare grad de
1g lipide=9,3 calorii temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul
Continutul ratiei echilibrate:
arsurii
400g glucide-6g/kgcorp Un bolnav in repaus  absolute la pat necesita
25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea
70g lipide-1g/kg corp
de 60kg necesita 1500cal/24h
70g proteine-1g/kgcorp
 Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g
Echilibrul intre principiile nutritive glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg
50-55% hidrati de carbon
corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)

10-15% proteine

30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal

40% protein de origine animala

60%proteine de origine vegetala

35%lipide de origine animala

65%lipide de origine vegetala

 z
 Intocmirea foii de alimentatie zilnica

 Foaia de alimentative zilnica=document in care se

centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de
medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
 Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei
sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic. 
 Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic
pe clinica si trimite foaia de alimentative la blocul
alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
 Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
                             Regimurile dietetice
 Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin
alimentele ingerate. 
 Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si
calitatea alimentelor ce o compun
 z Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

 - hipocalorice

-hipercalorice 
 Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor
categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
ü  punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si
sisteme:
 regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie
  regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita
 regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric
 regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza
  regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita,
insuficienta renala acuta;
 z
  Echilibrul unor functii deficitare sau
exagerate ale organismului:
 in colita de fermentatie – regim bogat in proteine; 
 in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati; in
insuficienta cardiaca – restrictie de lichide

 compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia

glandelor endocrine:
 se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat;
regimul va corespunde acestei tolerante;
ü  satisfacerea unor nevoi exagerate ale
organismului:
 in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
  afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
 in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim
bogat in proteine;   
      -alimentarea artificiala
VA MULTUMESC