2

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

pRtNctpilLE GENERALE ALE ALTMENTAT|Et BOLNAVTLOR

Una tlin cele mai importante probleme a1e lngrijirii bolnavului

ap ortului ca]o1ic necesar i2 entru suslinerea forlelor tizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimeirtar
adecyat pentru asigurarea conditiilor d"e vind.ecare ryi ad.ministrarea
alimentelor pe cale naturald sau artificiald, constituie sarcini elementare
a1e lngrijirii oricdrui bolnav spitalizat sau tratat la clomiciliu.
Alimentalia bolnavului urmd,reqte :
- - Sd, acopere cheltuiolile energetice de bazd, ale organismului,
cele necesare cregterii (ln cazul copiilor), clt qi celo necesaro refacerii
pierderilor prin cheltuieli exagerate.
- S5, asigure aportul cle vitamine qi sd,ruri minerale neoesare
desfdqurd,rii normale a metabolismului, creqtorii gi celorlalte funclii
ale organismului.
tavorizeze cond.iliile prielnice procesului d.e vindecare,
- Sd,
clu.tintl
organele lmbolnh,vite gi asigurtncl un aport de substanle
necesare organismului. Alimentalia ralionald, este qi un factor terapeutic important. Ea poate influenla tabloul clirlic al majoritd,lii
bolilor, caracterul procesului patologic qi ritmul evoluliei abestuia.
o evolulie nefavorabilfi, fur cazul unei lrnbolnd,viri
- S5,sf;,prevind,
latente,
lmpiclice transformarea bolilor acute ln cronice, precum
qi aparifia recidivelor.
consolid"eze rezultatele terapeutice oblinute-prin alte
- Se
metode
de tratament.
este aliment a\i?.. Asi gura_rea

229

linintt seama d.e cele de mai sus, regimul clietetic al bolnavilor

tretruie astfel alcltuit, incit sd satisfacS,, atit necesitililecantita,tive,
clt qi pe cele calitative ale organismului.
ASTGURAREA NECEStTATtLoR

cANTtrATtvE ALE oRGANtsMULUt

Aportul cantitativ al substantelor alinrentare necesare orgil u s rrnLdirijat in stare normalS, d"e factori fiziologici ca : setea, torr,rnea,
obiqnuinla etc. In cazul bolnavilor, a,ceqti facl,ori nu sint totrleu,una
jaloane destul de sigure pentru dirijarea aportului alimentar. int;r-o
serie de boli, lipsa poftei de mincare este un sinrptom pre(,oce ryi dorninant sau setea poate fi exageratd in foarte nrulte cazwi. Tlolnl,vii
inconqtien-ti, comatogi, preorlrrr qi cei somnolenfi sint conrplet liirsili
de senzaliile de sete si foame ; ei nu-qi pot clirija si asigurir rrJrortul
necesar de alimente. De aceea, personalul care lngrijeste lrolnar.ul
are un ro1 foarte important irr alimentarea lui.
Aportul de substan{e alintentar'c tt'ebuie asigurat pe birzrr nucesit5,{ilor reale de calorii. In caz c5, rru se asiguri, cantitu,t,t,u rrt,r,r.rslbrl
cle alirnente, nrganismul recurge la rezeryele proprii tisullrrrr. Nrrccsibi,tile calorice ale umri bolnav adult r.ariaz[ intre 2 1100 ;i lt 000
de calorii ; dac5, organisrnul este supus unui regim de folnrt, yil (ionsutna din lesuturile sale proprii crirca 1. kg in 24 de ore, ceoil cr. srr tra,duce print,r-o sld,bire rapidd, in greututei, rntrscatd, evenl utrl 1u,int,r-o
retenlie exageratd, dc apd.
Necesitd,file calorice la bolnal.ul in repaus absolrrl [:r []i]b $e
apreciaz5 in jurul cifrei de 25 calorii/kilocorp.
Astfel un bolnar- cu greutate corporalS, de 60 kg vu, irvc:r iieyoie
cle I500 de calorii in 2-1 de ore. Necesit[lile calorice lukr copiiior sint
cu 20 -30% ntili rrutri, i:r,r ale b5,trirrilor cu 10 -l"ltt/r, rnui rnioi.
Aceastd, cantitate de substanle alimentare acoperl t.[rt,ll rrielilo rri.etilbolismului baz*\. Necesitilile bobravrrlui arnbul:lnl, rrur,i ales ilaai,
hcteazil, sint nrai mari in ra,port cu intensita,tca, cfor.l;uhri pe care-l
d-eprrne. Astfel, acelali bolnar', in cazul unei mrinrri 11;,xr.". executate
in stare sezind, necesitil 2 it00 iJ 000 rle calorii, iirr iu cazui unei
munci grele, pini, la 5 000 -6- 000 d.e calorii.
Necesitd,file t'a,lorice ale bolnavilor felrrili sc rrrdresc. nrulb in
raport cu rnetabolisrnul. Distrucfiile cle fesutrrli, pro<Iuse sub iutluenla tnicroorganisnrelor, ridirrii necesitdfilc t.irlorict' r,u 10/o. I'ier:*lo
grad. de ternperatnrfl inrplicil un aport ent,r'gt,li<r rle in<.d l3o/o. Chcll,rrielile energetice care se rrrai pot a,dinga,, rltr exorrplu cele rezultlr,l,o
din stf,ri de neliniqte qi agitalie, prin nri;cIri involtrnta,re, contra,r:fii,
convulsii etc. ridicd necesit5lile energetice - in funcfie de intorui-

lui

este

230

tatea lor - cu incd, 10-30o/o. Astfel, un bolnav cte 60 kg, suferind

de tetanos, cu temperatura de 40o, cu contra,clii accentuate, are
net oie

pentru
penlru
pcntnr
p('ntru

:1500 de calorii
- 150 dc calorii
acopcrirea artlerilor intensilicate prin febri 3\.13yo: 600 de calorii
ircoperirca picrtleri)or cauzatc do conlractii 3091, ..- .l8O dc calorii

acoperirea tnetabolisnrului bazal 60 >:25calorii

acopt't'irca pierderilor prin distmctii celulare T0"h

7ll0 de calorii

Asignra,rea aportului de substanle a,limentare poate fi realizatd,

nurlra,i prin- calcula,rea exactd, a necesitd,tilor, linincl sean)a de valoarea

oncrgtica a principiilor aliuentare, care in-cazul hitlrafilor r1e carbon ',si a1 proteinelor este de 4,1 calorii, iar in cazul grd,similor d.e
g,lj ca,lorii. fn vederea acestui scop asisterrt:r, trebuie :
- s5, cintlreascd bolnavul la internare gi s5, controleze evolulia ureut5,lii corporale in tirnpui spitalizdrii ;
coulportarea bolnavului Di sd, aprecieze cheltuie- sii observe
lile qrnergetice
in pius ;
- sd, calculeze va,lorile caloricre ale alimentelor pe hazd, de tabele, care trebuie s5, fie afiryate in canleril asistentelor, pentru a fi
lrr, irltlenrina tutrlror.
fndepenclent, de felul reginrului sau forma qi consistenla atitrterrt,elor, el trebnio sd fie astfel alcd,tuit ca sd, acopere necesitd,trile
onursetice in intreginre, c5,ci nurnai in acest fcl sc pot menline forle1e fizice ille organisr)rului, facl,or absolut necesar pentru procesul
de vindecare.
ASIGURAREA NECES]TATIL.OR CALITATIVE AI-E ORGANISMULUI

Compozilia chimicir a alimenl,clor. Regimul alimentar trebuie

toli factorii necesari pentru ntenf,inerea vie{ii gi asigura'rca tuturor functiilor organismului in conrlilii normale :
sX cuprindd,

n,) Iliiralii

de r:urbo,n, reprezint5 masa

principalS,

cltergetic5 a, organisrnului nornral si in tirnpul majorit5,fii bolilor

rttai ales al trolilor febrile. Digerarea qi asimiiarea lor nu solicit5,'
r;r'gir,nisrnul prea rnult, de aceea este bine ca bUo/o din necesit5,lile
<t,lorice ale organismului s5, se asigure prin hitlrali d.e carbon, dac5,
bincinteles nu existd o oolltraindicalie in ceea ce priveqte aportullor
(cir, rlirlbetul zaharat, colitS, de ferrnentalie etc.). in cursul std,rilor
folrrile hidrocarbonatele pot fi ad.ministrate sub form5, de lichid"e
(silopuri, ceaiuri indulcite, limonad.e, sucuri de fructe etc.). Ele
231

refac d.epoz*ele cle glicogen ale ficatului gi asigurS, astfel o bunf,,

funclionare a celulei hepatice cu rol atit d.e important in metabolismul intermediar qi in funclia de d.ezintoxicare a organismului.
Aportul tle gluciiLe trebuie mdrit in std,rile cagectice, d,enutrifie,
boli febrile, afecliuni hepatico qi renale.
b) S w b s t a n ! a I e p r o t e i, c e reprezintd materialele plastice ale
organismului, ele inlocuind. substanlele d.istruse prin :unsra fiziologicd, sau patologic5,. Substaulele proteice reprezintd, ln acelaqi
timp o sursi, important5, d.o energie qi constituie materia primil a
fermenlilor gi a hormonilor.
Orice moclificare ln metabolismul proteic survenitd, ln motl fiziologic ca sarcina, ald,ptarea, sau fur motL patologic - ca in cursul
insuficienfei hepatice, tulburH,rilor de digestie sau absorblie, sau prin
piercleri patologice in arsurile lntinse, prin plasmexodie fur nefroze,
ln expectoralii abundente, prin evacuSri repetate de exsudat, in
hemoragii precum qi i:r caz d.e ard.eri exagerate ln organism, ca ln bolile
febrile - va d.etermina creqterea necesitdlii organismului in proteine.
Bezistenla orgauismului fa!d, cle infeclii ilepinrle in mare m5,sur.d,
cLe motlu] cum sint satisfd,cute necesitd,.tile lui in proteine. Substanle1e necesare procesului cl-e vindecare, refacerii .tesuturilor d"istruse,
viud.ecirii p15,gi1or etc. se formeazd, d.e asemenea pe seama proteiuelor din aportul alimentar. n'ormarea 1or, in caz de caren!5 proteinicd,, i:rtirzie sau devine d.eficitarS, sau imposibil5,.
Aportul insuficient d.e substanle proteice cl,e lungI, d-urat5, cletermind, scdderea proteinelor plasmatice, d"istrugerea parenchimului
hepatic, aparilia unei anemii qi, prin sc5,d.erea presiunii coloidosmotice a singelui, letenlia apei in organism cu formare de ed"eme.
Necesitatea d.e substanle proteice a organismului sd,nitos este
g/kilocorp in 24 de ore. Astfel, o persoani, cLe 60 kg necesitd,
d.e L
zilnic-1,5
60
cantitate ec}rivaleazd, cu 240 -360
-90 g proteiae. Aceastd,
o/o d"in necesitd,fiIe totalo ale organisd"e calorii qi reprezintd, 10
-15
mului. fn cazurile d.e ard.eri exagerate sau pierderi patologice, necesitillile de proteine se m5,resc ptnd, la 2 -3 gftilocorp, necesitili
care trebuie neapirat satisfdcute, cilci 1n caz contrar organismul
rra recurge la rezervele sale proprii qi fur primul rind. la lesutul rnu,scu1ar. In caz d-e afecliuni cu insuficienld, renald,, in vederea rnenajlrii
rinichiului, talia zilnic5, de proteine se va reduce vremelnic clc exemplu
Ia ll2 gftilocorp.
Necesitd,lile in proteine a1e organismului nu pot fi satisfdcute
totd.eauna imed.iat. Important esto ca pierd.erile din faza acut5, a
bolii sd, fie compeusate printr-un aport mdrit d.up5, trecerea acestei
fazel aceasta deoarece ln cazu-I bolilor infeclioase febrile, cu toate
arclerile intensificate, nu este oportund, tLepd,qirea cantitd,lii clo 50 g
,,L9

proteino fu.24 t[e ore, cd,ci organismul nu o poate lutiliza, deoareco

fermenfii, seereliile cligestive qi energia necesa,r5, pentr-u-metaboliza,Iea eomplex5, a proteirlelor slnt parfial blocate. Dupd, primele
zile, insd,r.clntL simptomatologia lncepe sd, se reduc5,, ralia tl,e proteine
so va md,ri treptat in raport cu necesitilile fiziologice, pentru ca
in perioada d.e reparalie a bolii sd, se completeze tot ceda ce a fost
i:r minus in perioatla acutd,, puttntL ridica ralia zilnicn pind, la tz}
150 g.
In alegerea substanlelor proteice se va d.a prioritate acelora
cq,re 9gp1i1d, to{i acizii aminali (esenliali). Din acest motiv, cel pulin
tlin proteinele consumate, trebuie sd fie tte origine animal5,
50
-600/0
(laate
qi dgrivaleIe sale, carne, ou6, viscere etc.), ca,re contin ploteine complete qi r-estul tle origine vegetald, (cereale, legume'uscate,
fructe, zatzavatari), caro conlin proteine incomplete.
c) G r d, s i, m, i l, e sint substanle alimentare cu o va,loa,ro caloricd, inaltd,, introclucincL fur organism substanle cu valoa,ro energetic5, mare iatr-un volum mic. Al5,turi d.e rolul lor energetio, ele mai
int15 qi tn compozi$ia lesutului nervos qi a stromei eritrocita,re, ia,r,
lrr form5, depozrt'atil, reprezintd, rezervele d.e energie ale orgauismului
qi lesutul d.e suslinere pentru organele inter:re.
Cantitatea d.e lipid.e necesard, organismului s5,ndtos este d.e
1-2 glkilocorp_.ln 24 de ore, cee& co reprezintd, 30-40yo tlin ralia
energetieS, totald, a organismului. Balia iie grdsimi se va fed.uce'ln
cazul tulbur5,tilor in metabolismul gr5,similor, precum gi lrr cazul
insuficien,tei gland-elor care intervin lu digestia qi metabolizarea lor
(iry_ufieiegfd, hepatic5,, pancreaticd,, nefrozd, lipoidic5,, ateromatoz6,,
d.iabet zaharat cu acid.ozd, etc., precum qi ln caz rle obezitate).
Digestia qi metabolizarea grdsimilor necesitd, eforturi din partea
organismului; din acest motiv, ln cursul bolilor febrile, Iipirlele vorfi administrate numai in cantitdli necesare pentru aportul vitaminelor liposolubile. In unele cantti, grdsimile-se exclu-tl complet cLin
regimul d.ietetic pentru un anumit interval cle timp.
, Bafia de grd,simi se mdreqte in stdri de subnutri{ie gi ln cazurile
de artleri exagerate din cursul hipertiroidismului.
Aportul d.e grdsimi trebuie sd, fie, attt de origine animal6,, clt
qi vegetal5,, pentru a asigura toli acizii graqi necesari organismului.
d) Ir 1: I a m i, n e l, e sint absolut necesare pentru menfinerea
metabolismului normal al organismului. Necesitatea tn vitamiue
cre,1t9 in timpul activitd,fii celulare exagerate din cursul majorit5,fii
imtrolnflvirilor. Necesitd,file normale de vitamine in cursul diferitelbr
boli pot ajunge pin5, la 150 mg vitamind, C, 25 mg vitamina B,
(i mg vitamind, Bu, 8 mg vitamin6 PP qi 20 mg vitamin5, K, ceea
ce se asigur5, prin introducerea fructelor, sucurilor d.e fructe, salatelol
'233

qi legumelor in ra{ia z1lnic[, d,e alimente qi prin preparate de

vitarnine.
e) Atta ,i sd,rurile m,in,erale tretruie ad.ministrate
in propor,tia necesarS, organismului. Stahilirea raliei zilnice este deosetrit d"e importantd,. In apd se petrec toate reacgiile biochimice din
organism, sd,rurile minerale fiind. necesare ca substanle structuratre
gi catalizatoare. NecesitS,lile zilnice de apd, ale organismului s5nd,tos
yayiazd, intre 2 500
-3 000 ml. Ele se acoperS, pe de o parte prin lichid"ele ingerate, pe cle a1t5, parte din ard.erea hidralilor de carbon qi
a gr5,similor. Paralel cu nevoile d-e ap5, se satisfac qi nevoile d.e sd,ruri
minerale. Organismul siln5,tos necesitd iu 24 de ore : 4 g Na, 3 -4 g K,
2 g Ca, 0,15 g Mg, precum qi o serie de alte substanle rninerale,
ca: fier, cupruT iod. etc.
Satisfacerea uevoilor cle apd, qi d.e siruri minerale trebuio sd, se
fac5, in mod. proporlional, altfel, cu tot aportul d.e api qi de slruri,
d.aci, acestea sint in proporlii nead.ecvate, organismul r5,nrine in
dezechilibru hidro-mineral (vezi capitoiul ,,Ilidratarea organisrnului").
Necesitd,liie de ap5, qi d-e siruri minerale cresc in cursul picrtlerilor exagerate, ca : transpiralii abund-ente, perspiralie exageratd,
(bo1i febrile), diaree, vdrs5,turi, aspirafie intestinald, henroragii
abundente, plasmoragie (arsuri intinse), diurezd exageratL eta.
DimpotrivS,, aportul d.e lichide trebuie redus in cursul insuficienlei
cardiace, ln perioada de formare a exsudatelor qi trilnssudateloi:
(poliserozitd,, cirozd, hepaticil etc.).
CantitS,file necesare de api, gi sdruri rninerale trebuic trine catrculate in cazrtri patologice, stabilind prin m5,suri,tori sarr apreoieri
generale, pierd.erile ile lichitle ale organisrnului. Pierderilo de ap[ prin
vd,rs5,turi, d.iaree, hemoragie, fistulS, intestinali,, evaclrzlrea exsudatelor precum qi prin aspiratia conlinutului tubului rtigestiv merg
paralel cu pierd.erile proporlionale de sS,ruri minerale. Conrpletarea
pierd.erilor in aceste cantri se va face cu ape minerale, supe, solulie
Ringer sau alte sotulii d.e si,ruri minerale. Pierderile d.e ap5, prin
perspiralie sau transpiralie sint mai abundente d.eclt propor$ia
corespunzitoare d"e sd,ruri minerale pie.rdute qi astfel acestea se
concentreazS, in organism. Completarea pierderilor in aceste cazuri
se rra face cu solulii zaharate, siropuri, sucuri d.e fructe, linronatle
sau prin solulii d.e glucozH,. in sfirqit pierd.e ile exagerate rle sS,ruri
minerale, fa!d, tle piertlerile d.e api, d.in cursul diurezelor exagerate,
forlate prin med.icamente diuretice, se completeazS, prin solulii hiper.
tonice d.e silruri minerale. Calcularea necesit5lilor cLe lichide esto
prezentat5 Ia capitolul,,Ilidratarea qi mineralizarea organismului))

(vol. II).
234

Starea de agrega{ie a alimentelor. Dupd, starea lor de agregalie,

alimentele pot fi lichide, semilichide sau pd,stoase Ii solide. Alimentele
solide la rindul lor pot fi servite trolna'rrului (, atare sau in stare
fd,rimifatd,. Consistenla lor poate fi ttiferitil.
Alimentele solide cer un efort de digestie mai mare. Din acest
motiv, la prescrierea regimului alimentar, se va line seama de starea
organismului ,5i in specia,l a organelor digestive. Astfel, in faza acutd,
a bolilor fehrile, cind toleranla tubului digestiv este d,e obicei scf,zut5,,
se v()r recornantla in special alimentele lichicle; pe rnd,surd, ce boala
eto)lo.eazd, spre vindecare se va imtrogS,ti ,si dieta cu alimente semilichide $i apoi solide.
Afecliunile ulcerative rlureroase ale cavitS,lii bucale, faringelui, esofagului, stomacului gi d.uodenului reclamS, evitarea alimentelor
solirle. lferlora,giile t;ubului digestiv permit numai o alimentalie
licftid5,. Insuficienla g{andelor digestive qi tulbur5,rile cle motricitate
ale l,utlului cLigestiv fac necesari, f5,rimilarea alimentelor solide inainte
de u't;ilizare.
Starea de agregalie a alimentelor are o d,eosebitH, importanli
in cursul tratarnentului febrei tifoide, ulcerului gastroduodenal qi
dizenteriei.
Fnegitirea alimentelor. Alimentele supuse proceselor de pregd,tire (arnestecare, frd,rnintare, fermentare, conseryare, fier-bere, prdjire etc.) sufer5, transform5,ri calitative lnsemnate in compozi.tia
lor chimjci,. Alimentele supuse proceselor de pregd,tire se d.enatureazd,.
Din acest motiv trebuie datd, o mare atenlie mod.ului d.e preparare
a liranei pentru bolnavi.
AstfeJ, prd,jirea grd,sinrilor d.e orice naturd, elibereazd, acizii graqi
volatili, greu suportali in afccliunile duod.eno-vezicale qi complet
contra,ind.ica,li in troal.a ulceroasil. Din acest motiv alimentele preparate pril]. Jrrd,jire, ca : friptura, chiftelele, qnilelul, preparatele f5,inoaso lrrrijite in grd,sinre, cleryi tra a,lirrrente de bazd, ar fi permise,
totu.;i vor fi excluse din cauza denaturirii lor cu ocazia procedeului
de ptelut'ra're.
Aliment'ele conservate prin afuma're se impregneazd' cu procluse
de gudron, iritante, atit pentru mllcoasa tubului d.igestiv, cit qi

pentru celula

hepaticd,.

Carnea fiartd, pierde o serie de substanle organice si minerale,

in schirnb, proteincle din interiorul ei se coaguleaz5, uniform. Dimpotrivi,, carnea prriiitS igi piistreazS, toate substanlele componente, cd,ci
prin prljirc se coaguleazS, reped.e stratul exterior, ceea ce impieclic5,
pierderile.
Alimentele prepara,te ia calcl r[min mult mai sd,race in vitamine.
235

- .. Asistenta,, caya alimenteazS, botrav'uI, trebuie si, cunoascfl motlificd,rilepe cafe 1o sufer5, alimentele ca ocazia pqoceselor d"e prepararo
gi va line seama d,e aceste motLificdri. ori d.e cite ori sint neiesare
retngf,/lzirea, conserrrarea sau pS,strarea acestora sau in cazul acceptf,,rii alimentelol ad.use de familia bolnarrului.
ALTMENTATTA DtETETICA

Bolnavii internali

multe ori un regim d.ie.relrezentintL unul d.in factorii cei mai importanli ai
tratamentului. Din acest motiv, asistenta trebuie s5, cunoascd, b6,zele
alimonta!1ei dietetice, sd, so oXienteze pr-intqe vatiatele qi multiplele
'cunogtiitrete
regrmuri d.e alimentalio ryi -s5, qtie sd, _aplice in mocL just
saIe,.$istfibuind -corect alimentele bolnavilor pe bare-i ingTije$te.
Eegimurilo^-diotetice slnt foarte valiate. Alcdtuirea $i pr6s6rierea lor vor fi fficute d.e medlic, iar asistenta clietetioianf,, lo ia couc_ratizV pon@u buodtH,rje. Acesto probleme, tLeqi aparlin asisteutei
tliotetieiene, totuqi asistenta meclicald, sau de petl.iatrio trebuie sd,
1e ounoascd, qi sd, aibe anumite jaloane tlo orientare pentru aplicarea
lor ln mocL qtiinlific.
Ee_gimurjle cliotetice slnt variate tn funclie d.e calitatea ryi cantitatea alimeutelor po care Ie confin.
Pe baza criteriilol cantitative, regimurilo pot fi hiporcalorice
sau hipocalorice. Eegimurile hipocalorice slnt ricomandale in caz
d.e obezitate sag.plnttu crylarea unor organe cit qi in caz de hipertensiune a$sria1d,. Durata lor dle aplicare este vTemelnic[, ele rreasigufuxd. nocositd,lile reale ale organismului.
_ Eegimul hipercalolio se aplicd, bolnavilor sl5,bi!i qi ln toate cazurile tn caqe necesitd,file organismului cfesc. Pentru fiecare caz inparte
se tror calcula exact neoesitdlile organismului pe baza formulelor
ald,tato _mai sus, la cale se vof putea acLH,uga sau sc5,cLea cantitl$iio
cerute c[e merlic.
Eegimurile alcd,tuite pe baza criteriilor calitative au o sferd,
mult mai largd,, claq in aplicarea lor se vor lua tottLeauna in consid.erale ry! criteliile cantitative. Se prescrie regim alc5,tuit pe criteriu
calitativ fur cazurile fur care se urm5,reryte:
a) Puuerea tn repaus gi crularea unor organe, aparate sau sisteme.
Aici_se lngatlreagd, regimurilo de crufare a intestinului subfire.in
caz defebrd, tifoittd,, a intestinului gros in caz d.e d"izenterie, a mucoasei
bucale 1n caz d.e stomatitf,,, a stomacului qi d.uod.enului tn caz d.e
gaqtritd,, duoctenitH,, uloer gastro-d.uod-ena1, a ficatului 1n caz d.e hepatitd,, aiioze, a funcliei yezicii biliare in caz cLe colecistitf,, a rinichiului ln caz rLe nefrit6, etc. Ira alcd,tuirea tegimului d.e crulare se va lino

tetic,

236

acesta,

in _spitale primesc tle

a alimentelor, d.e modul d.e preparare,

precum qi d-e starea lor d.e agregalie.
b) Echilibrarea unor funclii d"oficitare sau exagerate ale organismului. Astfel, in caz d.e colitE d.e fermenta,tie, se Ya prescrie un
regim bogat in substanle proteice; in colita d.e putrefac-,tie, dimpotriv5,, se va d.a un regim cu bazd, d.e hidrali d.e carbon. In perioad.a
d"e formare a exsud"atelor, tn ciroza hepaticS, ascitogend,, precum qi
in insuficienla carcliacd, se va ad.ministra un legim sdrac ln lichide.
c) Compensarea unor tulburd,ri tezaltat'e tlin d-isfuncfia gland.elor end.ocrine. Astfol se va stabili toleranla la hidralii de carbon
in cLiabetul zaharat, iar regimul va fi ad.aptat' la aceastS, toieranld,.
In caz d.e hipertileozd,, regimul va fi hipoproteinic, clar bogat in
Beama de compozilia chimic5,

vitamine.
d) Satisfacerea unor necesitdli exagerate ale organismului, d.e
exemplu regimul bogat ln vitamine fur cazul boliior infeclioase,
regimul bogat tn s5,ruri d.e calciu ln cursul unei imbolnd,viri osoase
sau infeclii tuberculoase, sau regimul bogat i:r proteine in cursul
tratamentului cu hormoni cortioo-suprarenali.
e) lncLepdrtarea unor produso patologice de pe perolii intestinali, ca : puroi, mucus, cu ajutorul regimului d.e mere sau morcovi raryi.
DupH, stabilirea neoesitd,filor cantitative qi calitative ale organismului se va alcd,tui lista alimentelor cu care ele vor fi acoperite
qi se va stabili programul cle alimentalie. Pentru aceasta se vor lua
ln consid.eralie : compozilia chimic5, a alimentolor, valoatealor caloric5, prefelinlele bolnavului, posibilitd,file tle prelucrare a materiilor,
precum gi saopul peutru care a fost presolis regimul d.ietetic.
In vederea acorcLfi,rii uuei alimentalii dietetioe clt mai variate
ln funclie tte posibilitd,lile cLe ad.aptare momentane ale bucd,td,riei,
asistenta trebuie s5, cunoascd, eohivalenlele cantitative qi calitative
ale d.iferitelor principii alimentare, pe baza cd,rora in anumite eazrtri
vor putea inlooui unele alimoute cu altele.

Astfel:
J-00 g hiclrali de oarbon pot fi asigurate prin 100 g zabdt,120 g
orez, 135 g td,i!ei, 160 g fruote uscate, 200 g ptine, 200 g legume
uscate, 500 g cartofi, 650 g fructe proaspete.
100 g substanle proteice pot fi asigurate prin 2 000 ml lapte,
450 g carne albd, d.e vilel sau pasd,re (fdr5, os), 650 g peqte sau 400 g
brlnad,. Proteinele d.o origine vegetald, fiind. proteine incomplete nu
se iau in consid.erafie la calcularea echivalenlelor cantit5,lii cle proteine, ele neputlnd. acoperi necesitd,lile organismului; pe cle alti, parte,
d"atorit5, conlinutului lor bogat ln celulozd', ar lncd,rca prea mult
tubul d"igestiv, tlacd, pe lingd, ralia d.e hid"rali do carbon, cea d.e pro6eine s-ar sorvi bolnavului tot sub formd, d.e alimente vegetale.
245

10-0 g gr5,simi..sin_t cuprinse in aceeaqi cantitate d.e unt, ulei

vegetal sau unturS, de porc.
NumS,ruI regimurilor dietetice este foarte rna e. In cursul fiecd,rei boli se pot aplica regimuri dietetice speciale qi chiar la aceeaqi
FoSF alimenta!]a pgatg sr difere in funclie d,e stacliul qi gravitatea
Irclii,.de posibiiitd,lile locaie gi preferinl'ele bolnavului. fn spitaie
sint fixate un num5,r oareca_re de regimur.i tip, care sd, acopere r-nnjoritatea necesitf,,lilor, urmincl ca pentru cazuiire c&re nu pit ti iocadrate in.acest_e regimuri s5, se piescrie alimentaf,ia de la-caz la caz.
_ .triegirnurile alimentare tip - pot fi crasificate clupd cornp ozi\ie,

d-up5,.consistenld, temperaturd,, frecvenfd, de adminisl;irare, au$x actril

u.nea_lor-asupra prr sanguin, precum gi dirpd, reziduur.ile pe cardle hsd,.
1. Dup5, compozi!,,ia lor, regimnr,ile se irnpart in :

Ilogimul absolul. sau rcginrul de foarne. .Bolnavul nu pr,irnegte

pe calea loSrrlli digestiv nici un alimentr organismul lui fiinil ncvoit,
de a recurg'e 1a_ r_ezervele sale proprii. r\umai ra indica!,i:r, slrccialfl
dati, de.medic, bolnar.'ul va putea primi api. Regimur absolui poate
fi menlinut numai _pe_ntru un timp foarte hmiiat, in caz contrar
orgalismul.trebuie hidratat qi e.r.entual si alimentat pe cale l)rrrenterald,. Regimul absolut se aplici, in eaz de ocluzii inte^stinalc, i,llrsd,turi incoercibile, hematemeze, insuficiente hepatice graye,'glomerulonefrite acute, dup5, intervenlii chirurgici,le etc]
. Regirnul hidric este alcrtuit din api, qi sr,ruri minerale. Bolnavul
primetste mici cantit5li de ap6, siforl ape minerale reci sau mici
b.tt"c5!i de ghea!5 ln. gur5. Regimul nir ar.e nici o valoare ca,loricd,I
qi in acest.caz- organismul recurge la rezervere sare proprii. Din acesi
motiv, regimul hiclric se va aplica numa,i pe un timp -foaite lirnil,rr,t, sau
se va combina cu alimentalia parenterald, a bolnavului. stropfl
regimului hidric este
l,ubul digestiv, asigurind lotiuqi
-de a-rnenafu
hidratarea orga.nismului.
El se aplicd, in aii de henrai,enrez., vtiisituri incoercibilc, gastrite, duocle,nite, hepal,ite, pancr:eatil,c iriso{,il,e
de intoleran^!5, gastricS,, d,upi, inten,tin!,ii <rhiruligicale asru)r1r l,rrirului d.igcstiv, in cursul ttrizelor tle litiazi biliare etc.
Rogirnul hidro-zaharai cste format clin lichicle zaharat,c cu lra,zir.
de api :
ceaiuri indulcite cu zahi,r, siropnri, zca,rrrri tle
^limonade,(fd,r5, lapte sau cacao),
oompot, inghe,tate
sucui.i do imctc ;i zulza,_
vaturi, supe strecurate de zarzav-al,ari, bulioane cle ccr.otllti,
irrlirrzii
de calea^ (fd,r5, lapte). valoarea alirnentard, a, r.egirnulpi 1irl1o-zlrhzu.a,1,
e,ste in funcJ,ie rle canl,itatea de zahd,r add,ugaid, sucur,ile tle frucl;e
I
Er de zarzavaturi asigur5, un aport inscmnat rlo vil,lrnrinu. Ir.iindlipsit, de substanle plastice nu pdate fi aplicat t,irnp nrai intlelungai,,
ctar, prrn completarea lui cu proteine sub forrnd dc l,r.llnsfuzii-de
plasmi sau perfuzii de acizi aminati, poa,te fi adnrinistr.at, d.upd,
238

indica{ia meclicului, un interr,-al de timp mai lung. Acest regim se

indicS, in cursul std,rilor febrile, in insuficien!5 renal5 acutd,, in insuficienld, cardia,c5,, colecistite acute, crize d.e coleliliazd, apendicitd,
acut5, inainte ryi imediat dupd, interventie etc.
Regirnul laetat se poate prezenta, ca : regim strict lactat, a1c5,tuit exclusiv tlin lapte; regirn lactat diluat cu ceaiuri sau ape minerale alcalinc l regim laetat, propriu-zis (lapte cu ceai, lapte cu cafea,
cu cacao, ltr,p1,e bd,tut, iaurt, cltefir, brinzil de'r.ac5,, smintinS,, friqcd).
Con{inuttrl regimului poate fi imbogifit, cu oud, qi zahd,r amestecate

in

lapte.

liegirnul strict lactat nu asigurd, necesitd,file calorice ale organisrnulrLi qi se adurinistreazf nurnai pe tirnp lirnitrtt. Bl se aplic5, in caztrile rle ulcor gastro-duodenal in perioada dureloasil, tlupd, hemoragii

gastlo-duodenale, precul)l qi in unele afecliuni cardiace. Regimul

lactat propriu-zis poa,te fi insi imbogS,lit in aga fel ca s5, satisfacd,
neccsitllile organisurului. Sub acea,st6 formX va fi aplicat in perioacla
acut:i a bolilor infecto-contagioase, precunr gi in toate bolile febrile.
Itegimul f[iuos este alcd,tuit din produse f5,inoase, ca : griq,
nlacaroane, t5,i!ei, orez, fulgi tle ov5,z etc. Ele se prepar5,, fie sub
fornril, c1e sup5, de fd,inoase, fie fierte in ap5,. Se indici in perioada
de trtr,nzifie a unor enterite, precum gi in colite cle putrefacfie.
Regimul laelo-firinos cuprinde diferite prod.use f[inoase fiert,e
in lapte sau in ap5 ;i servite cu unt proaspd,t sau brinzd, de vaci I
el mai confine lapte simplu, czrfea ryi cacao. Iiegirnul lac,to-f[ino,i
se reconla,nd5, in cnrsul perioaclei de stare ryi d.e con'r,alescen{[ al trolilor febrile, in perioada dureroa,sd, a ulcerului gastro-duodenal dupii
leginrul la,ctrr,t, in afecliunile carcliace, in gastrite, precullt qi in cursul
icterelor. in accst c,az, lalttele trelluie degresat. ()onrpletat, cu piine
qi biscui!i forttroazd, regimul clin c'ursul hepatitelor epiclemice.
Regirnul lacto-flinos-uegelarian sau reginurl t1e tra,nzi{ie, pe
Iingd, preparatele de lapte qi fd,inoase ariltate nrai sus (regimul lactofi,inos) tnai conf,ine qi zarzavaturi, precunr ryi fructe proaspete sau
fierte. DI se rr,plic5 in perioadtr, de convalescenfi, a afecfiunilor carclit-r,oe, reni-rle ryi hepatice. DacL fructele qi zarzavaturile sint trecute
prin sit5,, regirnul se poate recomanda gi in perioada d.e convalesceir!5, a ulcerului gtr,stro-duodenal.
Begimul coruplet de tranzifie, pe lingd, cele de mai sus, contine
Ei carne de pasdre fiart5,. Se aplicd, la bolnavi in perioada de vindecare, inainte d.e a trece la regimul complet.
Regimul de erudit[{i este format din fructe qi zarzavaturi crud.e,
consumate ca atare sau pregi,tite cu alte substan!,e ca salate, fd,r5, a fi
fost supuse acliunii cilclurii. Astfel, regimul de cruditdli poate fi

aplicat sub formi,

d.e

239

pe zi;

sucuri de fructe qi de zarzataturi ln cantitd,li

cLe

2-B-b

kg

d.e fructe crud.e pregd,-tito st zahdr qi zeamd, de limiie

;
- salate
salate de zayzavatttri preg5,tite cu uleiuii, zeamd, sau sare
cle l5,miie, olet etc.

Regimul de erudit5{i este hipocaloric gi hipoazotat. pentru

la indicalia medic-ului, e1 poate fi imboAelit cu cantitd,li
mici d_e lapte, brinzd,, smintln5,, oud,, piine, care fac sf,,-i creascd, valoarea caloricS,.,Begimgt de crrrditS,li este bogat in celuloz5 qi vitamine"
folpa- lui_inilialf,, confine cantit5,fi r6duse de clorurd, de sodiu,
[n schimtr
in
aduce un aport mare d.e' potasiu.
Din canza caracterului lui hipocaloric qi hipoproteinic, regimul
de crutlitf,,fi se recomand.d, in obezitate qi gutd,. Ilatoritd, conlinritutui
sd,u mai mare de celulozf,, se utilizeaz6 ln tratamentul consiipaliitor
prin conlinutul sfl1 hipoclorurat qi hipoproteic este indicat
_cronice.
Ia
cu 4jperte-nsiune arteriald,, iar aportul mare do potasiu
^bolnavii
ll face
foarte util in afecliunile renale gi card.iace, insolito de tdeme.
Regimul earnat este alcfituit aproape exclusiv din carne d.e
pasd,re,-vit5,, peqte, etc. Se intlio5, fur cursul diareelor d.e fermentalie.
B_o-lnavii sup_ort5, de obicei greu acest regim. El poate fi variat piin
ad5,ugarea de bfinzd, d.e vaci proasp5,td,.
Regimul mixt sau eomplet. Este alc*tuit in mod variat din
toate principiile alimentare. Yaloarea lui caloricd, corespund"e raliei
normale d.e intre.tinere. El se inctic5, ln spital bolnavilor ca e nu
trebJlie llpu$i gici Pnei diete terapeutice sau preyentive, precum qi
insolitorilor bolnavilor.
Dup5, -consi,sten{a alimentelor componente so d.eosebesc ;
!.
Regimul liehiil alcd,tuit tlin lichictele amintite anterior: apd,
ape minerale, limonarle, siropuri de fructe qi de zatzavaburi, ceaiuri
lncluicite ca zahd,r, cafea, cac,a,o, cu sau fS,rL lapte, bulion de zarzav_aturi qi d.e-cereale, lapte dulce, lapte bd,tut, lapte cu ou,lnghefatd,.
Yaloarea caloricd, a acestui regim poate fi crescutd, dupd, proced.eut
obignuit, prin atli,ugare de zahd,r, oud,, cacao, unt.
Regimul semisolid cuprind.e aJimente de consistenld, pdstoasd,,
preparate sub formd, d.e pireur.i qi anume i orez gi fd,in5, cle ov5,z fierte
in lapte, piine prq,jitd, qi lnmuiatd,, unt, brinzd, devac5,, iaur,t, creme d,e
lapte cu ou5, qi zghd4t ou5, cq b1inzf,,, zarzayattti qi fructe fier:te, coapte
sau pasate, imbogillite caloric pr,in zahd,r, unt ryi oud,. Aliinenttle
tretruie astfel variate, incit sd, se asigur.e aportul necesar, d.e vitarnine.
Prin trecerea fructelor qi zatzavatur.ilor prin siti, Se inli,tuld, o parto
din conlinutul lor in celuloz5,, fS,clndu-Ie absorbabile 1n cea mai mare
mH,suld, gi ld,slncl foarte puline rezid,ur.i.
aceasta,_

24A

Regimul de eonvaleseenlr cuprind.e alimentele leEimului somiIa c&l'e se mai ad.auge,: tutLinci, biscuili, cremeisufleuri, oud,
fierte moi, peqte-slab, carne.de pasd,re'sau vitd,'fiartd, $i tocatd,r'ficat,
fjelt sau fi,ipt qi tocat, creier, biio" precum gi preparate fdiiroase.
Acest legim acoperS, toate necesit5,file cantitative si catitative ale
orga!.ismului qi reprezint5, treeelea ipre regimul nor.mal mixt.
p. Dupd, temparaturo lor, regimurile se clasificd, ln:
Regimuri _reci. (limola{er- sirgnur-rr_ sucur.i d.e fuucte, ceaiu.i,
compoturi, tnghelate, lapte rlulce, lapte bd,tut, iaurt, cafea'cu laptei
solicl,

cacao).

_ Regimuri fierbin{i (ceaiuri, Iapte simplu, ceai cu tom, lapte cu

oud,, cafea, cacao, supe strecirate etc.).
. Du,pA, compozi,li,a .lor tm sd,ruri, m,,i,nerale qi acliunea asupra
_ organismului
pE
d.eosebim :
Reqrqu!
desodat es-te pregd,tit fd,r.d, sare sodici,. poate fi hipo- cincl bolnayul
sod.at
_primeqte pline_ obiqnuitd,- pregi,titd, cu sard qi
desodat.complelr cind so pregdtegte bohravului qi piine speciald, fd,r'r,
sare. Alimentalia va cupr.inde in special orcz, z6dd,r, mieie, fulgi d.e
ovd,"t, fructe crud.e, nuci etc. Acestiegim se ad-ministi,eazd, ii ciz de
insuficienfd, carrliac5,, hipertensiune arteriald, glomeruronefr.it5, acutd,
etc.
. Regir-nul hiperpotasie este format tLin alimente cu conlinut d.e
potasiu cit mai mare, care se,rearzeazilprin, ad"ministrarea regimului
de.,cruditH,li sau d_e lggume qi fi'ucte uscate. Begimur hiperpolasic se
uLilizeazd' ln cazul afec,tiunilor cardiace gi renale tnsolite d.e ed.eme
qi fir cursul tratamentului cu cortizon.
aeidifiant are scopul de a influenla pII singelui in sens.
. _ &gi-ql
acicl. Este format mai ales d.in carne, oud,, cei'eale qi pr:eparate f5inoase. Se indticd, in caz d.e alca,lozd,, tetanie, fosfatur.ie,laliulozf,, etc.
Eegimul alealinizant influenteazf,, pI[in sens alcalin. Este format
mai ales din fructe, zarzava"twi gilapte. se intticd,ln std,rite d.e acid.ozd,
ryi se realizeazd, prin intregilea-regimului de bazd,.
Regimurile or-ganoterapiee cu o cantitate d.e viscere sau glande
p_r'epalate in mod special,. au scopur.i substitutive : de exd-rnplu,
alimentalia cu ficat proaspr,t iLe vifel de porc cu tritulat ar.e mucdasd,
gastric5,-d.e pot'c^sau m5,ttuv5, roqio fur anemii hipoerome, cu splind,
ln poliglobulii ryi eritremii etc.
clasificarea Pevzner, utilizati ln unele institufii, regimur"ile
^ Dupd,
grupate pe tabele numerotate de la I- la 18, fiecar"e h,vfra inaisint
calia lui, pentru un anumit grup d.e a,fecfiuai ! tn cad,rul fiecd,rui
tabel exist5, 3 subcl"iviziuni: reglmuli A, B, C, arLaptate la faza
evolutivd, a bolii respective.
247

in cazurile in care este necesari o cintdrile exactf, a alinrentelor

ad"ministrate bolnavului, se vor pt'esct'ie regitnut'i individuale (astfel
tn diabetul zahan'at, insufieien{,a lenal5). ln aceste cazuri, cantitf,,litre
de alirnente prescliso ,'si consuruate de bolnav, cit qi cantitillilt' neconsumatc, se conserntleilzd, in foaia de observalie.
Begimul dietetic tlebuitr sd se adapteze la stadiui evolutiv al
bo1ii. in pelioada acutti si in cur sul bolilor febrile se va prefel'A l'egimul dietetic lichid, cdci acestlt supune olganisurul la cel rttai mic
efort qi suplineqte pieldelile dator'ite tr:r,nspiltr,fiei intense I pe nrd,sut'5,
ce troala lnainteaz5, sple r.indr:r'ale, se va ad5,uga progresiv legirnul
cu alimente sub foltnf seurilichidi ;i apoi solid5.
Toleranla individuzrlir,, zr,tit cantitatir,S cit ryi calitati'r'i, este un
alt factor cale va fi luat totdeaunl in considera{ie, de exeurplu in
cazul bolilor digestive unr:le ostc necesAl'sd, se tatoneze capa,citatea de
toleran!5, a stomacului ;i intestinelor', petrtl'u ca t'egimttl clietetic,
pe de o palte, s5 nu fie elirrlinat prin vi,r'sltuli sau cliat'ec, iar pe
d.e a1t5 parte, sd, nu c\agoleze ercitabilitatea rnucoasei rligestive.
Criteliul de apreciere in gencr':r,l estr cletet'minat de boala <le baz6,
exist5, insd qi cazlti spet:ialt, cintl inqirsi irolna'r.ii ne att'ag atenfia
asupta lipsei de tolcla,n!,i fa{.ir tle unele aliurente.
Gustul ;i dorilrf:r lrr.rlniryuhri trcbuie dr asentenea lualo in consicleralie in catllul lirrrilrrlor' lruttrisrr rle rogirrrul prescris. Flttttorul psihogen, rroncu'ctizat plirt r'l;sllcctarea rrlir-rtt,ntt,lor'tr)r'(:foil1,e de ltolna,vi,
nu poate fi ins[ siny,^rurrl ja.lon c:il[uzitor in intocrrtil'elr, r'egitttnltti
dietetic, deoarctxr bolrrrrvii plefcl 5 d"e rnulte oli tocnui alintentelcr
intelzise sau canl,it,i{ile plctinr* nu sint in t'oncol't1{nn1,5, cu pt'esclipliile mcdicalo.
Regimurile tip pot fi corrrbin:r,te sau variate in cadrul nnor' litnitt:
destul de largi. in unele cazuri este necesar sd, se indice pentt'tt buc[tirie qi modul de pregd,tile a unol alimente, dac5, starea bolii sru pleferiu.ta bolnavului vol necesita acest lucr'u. Alimentele pot f i ltrepat'ate
in unele cazttti cu condilr)cnto sau fd,cute rnai gusto:t,se t:tt zaltir,
olet sau alte substanle sapid.e.
Este foarte important c:i bolnavul sd, nu consume zllte alirttente
d.ecit cele prescrise. Asistenta tlebuie sd, explice qi s5, irrrprittte bolnavului necesitatea mentrincrii prescrip!iilor rttedicalu lelnt,ive la
alimentalia telapeuticd,, pent,r'u ca acesta s5, nu prct,irrdi sotvirea
unol alimente interzise. in vedcrea aceluiaqi scop, asistent,a va
contl'ola toate alimentele pe (r&r() vizitatorii doresc sii, le aducd la
spital pentru bolnavul lor', r'cfuzind categolic tot ceea ce estc itr.terzis
lnci, inainte ca bolnavutr si, fi aflat intentia vizitatorilor'.
242

ALIMENTARFA EC LNAVULUI
SERVIREA MESELOR

Ser.vilea, rlesei bolnavilor ridici, multe pr.oblerne in rnunca asistentei, c5,ci mod.ul in care bolnavul primeqte alimentele are de multe
ori aceeaqi impor.tanfd, ca qi regimul propriu-zis. Alimentele sosesc do
la bucd,td,ria spitalului in vase izoter.me pentr.u un num5,r mar,e de
bolnavi I ele tlelruie s5, fie distribuite bolnavilor pe porlii sau ln vase
mici inclividuale, d.acd, bolnavul se g5,seqte la un r.egim indiviclual.
Distribuirea qi serr,fu'ea alimentelor se cxecut[, totdeauna de asistcntS,.
Sarcina aceasta, nu poate fi preclati nici infil.rnier,ei nici ingrijitoarelor
de salon. Servirea mesei de cd,tr.e per,soane pe car.e bolnavul le-a
v54ut, curi,l,intl colidoarele sau closel,ele
chiar, qi cu md,nuqi de
- ilcpar.abild,
caiucinc - consl,il,uie o gr.c$eal5, glosolanS,,
care foate
sd, clucd, bolna,vul ltl uh negativisnr alirnentar'.
In legd,tur,L cu so,r.ir.ea rneselor bolntrvilor,, asistenta va tine

seama

d.e

urmS,toa,r'ckr

repart,izarea ut,eselor au o deosebitS, importnnfd,

]. Orarulia,;i,bolnavului.
in aiimentaf
rntervalele tlintr,e rneso trebule astf'el
stabilito, ca perioadrr, <le flS,rninzire din cur.sul noplii sd, nu fie mai
rnale cle 10 nr:r,xinnrrn 11. ore, iar in unele cazui,i, unde stal'ea bolnavului o impune qi rna,i pu,tin. Din acest motiv cste neccsal ca micul
dejun ,s5, se scl'veasci, dimineala cit nrai clevleme, iar. ultima mas5,
cit ntai tit'ziu, dar.totuqi cu ci'ca doui, or.c inaintoa culchrii. In acest
fetr, considerind 8 or,c de somn fiziologic pentlu perioada de noapte,
intervalul de noapt,c tlintlc alimentalia de serali, qi cea de diminea!5,
nu va intrece pelioa,da pelmis5,. Eestul meselor se vor, rcpaltiza La
intervalc aproxinrativ egale intre ntasa de dimincald, qi cea cte sear,d,,
in funclie de regulanrcntul interior al seclioi ryi lcgat d6 programul de
tlatament ,si de odihnS, al holna.r.,ilor,. Sistemul de alimentalie pl'econizat, ln unele spitale rle a ser.vi ultinra masd, la orele 18, ld,sind"u-i

nealimenta{i pin-n dinrineala zilei urrnI,toar.e, tr.ebuie s5, dispard,.

Orarul de alirnentalie preconizat, in sec,tie nu poate fi aplical,
tnecanic la 1,o!i bolnavii. Bolnavii in star,e g3avd, febr,ili, vor fi alimentali in perioadele cind temperatura lor scade sau cind. se amelioreazd, durerile, adicf, ln momentele cind se simt ma,i bine, indiferent
tle plograrnul secliei.
Rolnavii cu hiper,secrelie gastricd, sau ulcer gastroduodenal vor
fi alinrentali la intervale scurte, ln funclie tle sl,atliul in care se gH,soqte ulcelul. I-,a aceqti bolaavi, alimentele trebuie setvite citeodat5,
<lin oli, in or'5,, in cursul zilei acld,ugincL l
- 2 mese si ln cursul noplii.
243

Bolnavii febrili, aclinamici, in stare gt'avd, nu pot ingera deotlatS,

cantit5,lile obignuite d,e alimente I pentru a Ie atlministra totuqi
ralia zilnicf,,, ei vor fi aiimentali d.up5, un progl'am special prin nrese

mici d.ar dese, repartizat'e in,24 de ole, atit ziaa, cib qi noaptea. Bolnacarctiaci qi cei cu sistem nellros labil suportd,, d.e asemenea, gt'eu o
tld,mtnzile mai lung5, d.e 6 ore, ceea ce se Ya lua fir cousicleralie Ia
stabilirea orarului lol cle alimentalie.
Oralul d.e alimentalie face parte clin programul secfiei, lns5, nu
poate fi aplicat la toli bolnavii. Asisteuta ttebuie sd, se acomodeze
intereselor'reale ale bolnavilor, ind.ivid.ualiztntl la nevoie orarul qi
repartizarea meselor. Din acest motiv, ea trebuie sd, rezelve, pentru
botnavii problemi, alimentele neces&l'e, pd,strinclu-le la oficiul de alimente ln-contLifii adecvate. Orarul d.e alimeutalie aI acestor bolnavi
trebuie consemnat ln foaia de tratameut, iar cantitd,file consumate
trebuie notate aparte.
Mesele principale nu rror fi servite niciotlatd, lnaintea aplicf,,rii
tratamentului, Orele do d.upd, prlnz trebuie rezervate pentru oclihn5,
cd,ci ln aceastd, perioatlS, procesul d.e cligestie blochleazil energia organismului, prin angpjarea unei mari cantitd,li cle slnge la nivelul organelor abtlominale. fn preajma intervenliilor chilulgicale, a tubajelor
gastro-duodenale. a d.eterminS,rii metabolismului bazal, lnaintea
[2,1ingoscopiilor, bronhoscopiilor qi a altor proced.uri d.e examinare
qi tratament, c,a're ar putea d.eclanqa vomd, qi il sffu'.it, lnaintea unor
i'ecolt6ri de protluse biologice (hemogram5,, tablou sanguin, vitezi, d.e
sedimentare a hematiiior etc.), bolnavul trebuie s5 ri,min5, nemincat.
Asistenta trebuie si, consemneze acest lucru ln condica de predare a
serviciului gi sf,, comunice verbal, atlt bolnavului, clt qi asisteutei
cal'e o schimb5, din serviciu.
2. Pregd,tirea serl)i,ri,i maselor. Alimentafia bolnavilor nu trebuie
si, fie d.eranjati d.e nirnic; clin acest motiv activitatea tlin seclie,
recoltf,,r'ile, tratamentele, examin5,rile medicale qi de- laborator,
'inclusiv vizita, trebuie terminato plnd, la ora meselor. Se va avea
gn'iji ca lnainte de servirea meselor sil nu se execute tratamente
d.uleroase sau supd,rd,toare pentru bolnav.
Se vor lntlepd,rta din salon factorii d.ezgust5,tot'i. Pentru aceasta,
bolnavilor li se va oferi bazinetul celpulin cu jum5,tate de ord, tnaintea
servirii mesei, pentru ca nu cumva sd, deranjeze pofta de mincare a
celorla$i boli.avi tocmai ln timpul alimentafiei. Saloanele vor ii
fir ordine, iar obiectele caro ar pu!e4, d.erania-pofta d.e
aerisite, puse
-a bolnavilovr'ca
: scuipd,toarele, urinalele, t5,vifele renale
mhcar6
etc., vor fi acoperite Bau scoase din salon.
Bolnavii cu aspect nepld,cut : arqi, cu piodermite -lntrnse, ca qi
,cei'care ar vd,rsa.intimpul alimenta{iei, tlaci, nu pot fi izolafiln rezetve,

vii

244

yor

fi rzolatli d.e restul bolnavilor prin paravane. Se va d,a posibilitate

bol-navilor sil-qi spele mlinile; bolnavii Xn stare grav5, voi fi ajutali
la aceasta d.e asistente sau infirmiere.
Asistenta trebuie sd, creeze o atmosferd, corespunz[,toare pe[tl'u
selvilea mesei, auunflnd,-o , pentru ca bolnavii sd, o aqtepte. Pln5, la sosirea alimentelol'
clin bucd,td,rie trebuie pregH,tit
oficiul d.e alimcnte. Se va sCoate
rresela necesar,d, d.in tlulapuri, iar
c5,l'uciorul de ser.vit va fi tras in
fala oficiului. In cursul anotim"
pului rece, farfuriile vor fi incdlzite pe masa cald5,1 sau ln lipsa acesteia ln ap5, fierbinte sau
vapoli, pentru a nu rd,oi alimentele servite (fig. 121). Asistenta trebuie sf, aibf,, grij5, ca
vesela sd, fie suficientd, pentru
toate felurile de alimente pe
care Le vor primi bolnavii. Ea
lqi va calcula timpul in aqa fe1
ca ln momentul sosir.ii aiimenteloi' sd le poatd, d"istribui qi
servi imecliat, f5,rH, inttrziele,
pentru

a nu se r5,ci qi d.enatur.a

si pentru a nu expune botnavii la aqteptdri inutile, ceea

cer pe de o palte, ar putea

clea nemulfumiri, iar. pe d.e altf;,

palte, ar pu-tea d.d,una conaLiliilor regimului cle proteclie.
Fig. 121, - tncilzirea farfuriilor ln timpul
La sosir.ea mesei, asistenta
anotimpului rece.
imbracd, un gor.! curat sau un
ha.lat alb rte proteclie peste uniforma ei, igi spari, bine miinile, imblacd,
ma_nugr albe cul'ate qi iqi aranj eazd, boneta in aga fel ca pd,rul sr, nu
carld, la alimentele servite bolnarrului.
3. Di,stribwiroa ali,mentelor trebuie fd,cutd, curat, operativ gi
estetic. servirea estetic5, gi curatf,, a meselor contribuie la imbund,t61 Mesele calde au suprafala confeclionatd
din metal in grosimea ciruia sint
irtstalate dispozitive de tnctrlzit cu aburi sau curent electric. Eleiu'rolul de a mentine
Itr stnre caldtr alimentele bolnavilor ln timpul implrlirii lor pe farfurii.

-xr*
Lt/ 6

tir,ea poftei de rnincale a bolnavului, ceea ce asigurS, d.eclangarea

secrel,iei sucurilor digestive qi pe cale psitric5,. Operativit_atea lmpietlic5,
denaturarea si ld,cir"ea alimentelor ser"i'ite, cale astfel lqi pd,streazS,
forma, aspectul si valoarea lor caloricd, ini{,ial5,.
Distl'ibuirea alimentelor la trolnavi se va face pe baza tabelelor
de alirnentalie, completate cu cererile suplimentare pentru bolnavii noi,
modificate eventual de buc5,t5,rie qi remise intr'-un exemplar secliei.
in unele loculi, asistentele dieteticiene preg5,tesc fiqe individuale de
regim pentru fiecale bolnav, care se inmineazS, bolnavului impreuni,
cu masa. Asistenta de salon tletruie s5, invele bolnavul si, string5, qi
sd, pd,streze aceste fiqe, pentru ale :ut;,Jiza mai trilziu, acas5r dacH, ar:
trebui si, continue alimentalia terapeuticd, qi dupd, iegirea din spital.
Imp5,rlirea alimentelor se v& face in oficirll cle alimente. Alimenteldvor fi duse pe c5,t'ucioare (fig. 12't) pin5, ln fala salonului qi
apoi pe tivi acoper,ite, Ia bolnavi. Ad.ucerea Yaselol izoterme ale bucd,tf,riei pe c5,r'ucioare in saloane nu trebuie placticat[. Este foarte imnortarit, ca fiecare aliment sd, fie setvit in vase cot'espunzd,toale.
beaiul de dimineald, se serveqte in ceqti, sub cal'e se va pune cite o
falfurioald pentru a nu murdd,ri lenjcria tlc pat sau felele 4" p"
noptierd,. Untul, rualmelad,a, salamul se Yol pung.pe farfnlioalel
pii-nea, prd,iitura in coqule{e. Nu se ad.mite (,A a}intent'e cu efect
sapid iliierit 1ca salamul qi marmelada) sd, fie puse pe aceeaqi-falfuridald, sau sd, fie ser,vite pe aceeaqi felie de piine. DacS natula alimentetro1 o cele, bolnavul iretruie sd, primeascd, qi un culit pentrlu a td,ia
piinezr, sau a intinde untul sau mat'melada.
Alimentele gitite trebuie aqeza|e pe fa,r'furii inc-6lzite -cu. grijd,,
pentru
a p5,st,ra un aspect estetic. in cazrtl r,egimurilol individ"uaie,
-cind"
se a,d"uc in seclie porlii separate, pentru a pt'eveni deformalea,
r'Scilea qi denatut'lllea lor, transportul ,;i selvilel tr9b9i9 s5, fie qi
rnai opeiative, a;aincit alirnentui s5, ajungd, cle la buci,tflt'ie pe rnasa,
bolnavului in decut's de citeva ninute.
N1 este bine s5, se ser,veasc5, cteodat[ toate felurile de alinlente pe
tavd, in fa{,a bolnavului, ci pe rincl, in mS,sura in cat'e cl tclnrini, felul
anter.ior,. Yesela ulilizati tlebuie imediat lidicatS,, cdci vcrlerea ci
provoac5, unor bolnavi gr.e a!5. Nu se aclmite ca felut'ile doi ryi l,t gi "s5,
iie servite succctiir,, pe aceetrgi farfulie I pentru fiecale a,litttent; asistenta va asigura fatfut'itt cutat5,.
Alimentele mr tr.eblie atinse niciodati, clilect ctt ntiniL. carnea,
pr,fliitura, feliile r1e piiue, zzlhS,rul vor fi ser'r,ite cu ful'cuIi.ta sau cu
cle,;telc special de set'r'it (fig. 122)
Este bine ca in oficiul de alinrente s5, existe unele sutrstanle
pentr,u colectar.ca gustului unol alimente, dupd, preferinle1e bolna246

vilor' ((o!et, sale, zahill etc.), cu cale asistenta va servi bolnavii

dacir, nu sint in contrad.iclie cu d.ieta apiicatil.
4. Ordi,neu, d,e sera'ire a mesei bolnaailor. Aristenta va distribui
intii legimnl colnun, apoi leginrurile tip qi la urmd, va clispune ad.ucerea, r'ogimurilol intlivirluale pentlu bolnavii a ci,r'ol alinrentagie

I:i11. l ! !.

- (llesle pcrrtrtr srlr ilt,u iriinii.

telapeul,ic[ nu sr iuc:r(lr'<'irzir in nir:i trnrrl tlint.r'e lcs-inrtrlile tip. Dup5,

ce bolnavii, c[t,r'(] sr ltot u,lilrrtntrr sfurgrr,'i. tru plirrril rnitsu,, asistenta
se Ya ootlp:r, 1tc I'inrl rlc ltolnlrr-ii cal'rr il'cl)uic u,lirrrorrtaf i rlr.t en; aoestiir,

dc obicti int,ct ,,si lrclauril urull 5, r'ibdale ;i perseveren!5,.

Orarul de alintt,ntrr,fic a,l bolnavilor hr'5,niti alti{icial trebuie

md,ntnrril

fixat in a,fat'a progra,nrului de :rlintcntittie al restului

ca asistenta si, aibir posibilita,tr.a rle

de ei, fie inainte, fie

tlupi

troJ.nar.ilor.r pentl,u

ocupa linirstitd, qi cu r'Sbdare

telrnintu'ea tli*tlihuirii rrraselol' in sectie.
a, sr)

MODURILE DE ALIMENTAF.E

BOLNAVII-OR

IIodul in care se face alimentalea bolna,vului rlepincle de natuta

lrolii rlc care acesta, suferS, preculn qi cle sta,rea lui generali,. Alimentar,ea
porr,le fi efectuat5, in trei feluri:
a,) ulimentarea activ5,, cinil

lt,,j

rrl

or', rllirnentele servite

bolnar-ii mi,nincfl singur,i, ffiri

247

b) alimentarea pasivf,,, cind sta,r'ea genera,l5, a bolnavilor nu ls

permite sH, se alimenteze singuri qi d-eci trebuie sd, fie ajutafi;
c) alimentarea artificiald, cind. alimentele trebuie introcl"use in
organismul bolnalrului prin mijloace aa'tificiale.
Alimentarea aetivi. Bolnavii cu stare generald, relativ bund, qi
cu digestie p5,stratd, se alimenteaz5, singuli. Dacd, starea, lor o pormite,
ei se vor rid,ica d.in pat qi se vor aqeza la masd, ca oamenii s5,nd,toryi.
In acest sens, unele secfii cl.e spitale posecld, sufragerii pentru bolnavi.
Crearea unui anturaj estetic qi pl5,cut tr sufragerie
- prin lnzestrarea
mult ]a
ei cu mobilier, flori, fele rle mese alese cu gust - contribuie
imbund,t5,filea dispozifiei tLe alimentare a bolnavilor qi face parte din
principiile de bazd, alo regimului terapeutic de proteclie. Bolnavii
vor fi aqezali la mese mici, avlntl g'ijd, ca cei cle la aceeagi masd, sd,
md,nilrco acelaq regim, cd,ci consumarea de o5,tre unii a alimentelor
interzise pentru ceila$i creeazd' la acegtia efecte secretoare ned,orite.
Tocmai clin acest motiv, bohnavii supugi la un regim foarto sever',
qi cei mlncdcioqi nu trebuie servifi tn sufrageria comun6.
Dacd, secfia nu posed.d, suft'agerie, bolnavii cale se pot scula clin
pat se vor alimenta ln salon la masi, crelndu-se tot confortul necesa,r'
pentru acest scop.
Boluavii ca!'e nu se pot scula, d.ar se pot alimenta singuri, vor fi
servili la pat. In vederea acestrii scop, ei vor fi agezali ln pozilie
qezlnd. sau semigezfurtl qi menfinuli ln aceastf,, pozilie clt mai
comoel, cu ajutorul rezem5,toarelor de pat ryi cu perne. Masa so
serveqte pe mese speciale rulanto atlaptate la patul bolaavului
(fig. 123), sprijinite tLe suportul lor solid numai clintr-o singut'd,
parte, a cd,rei suprafafd, se intinde pe ld,$imea patului. Aceste mese ofer5,
o suprafald, cl,estul de solittd, iar botnavul se poate alimenta comod 1.
In unele spitale existE, mf,,sule speciale d.e servire, cu picioare scut'te
cle 20-30 cm, care se aqazd, deasupra plapumei, picioarele m6,su!ei
sprijinind.u-so pe suprafala patului la sttnga gi la dt'eapta botravului
(fig. 125), In vederea acestui scop so poate utiliza ou succes tava d.e
servit cu picioare pliante (fig. 126), care, avtnd rezemdtoarele ascunse
sub fala inferioar5, a td,vii, se utilizeazfi, ca orice t'and', fd,ltd' sd, ocupe
ln oficiul alimentar un spaliu ln plus. Picioarelo pliante pot fi
d-eschise printr-o singur'5, miqcare a tlegetului metliu d.o la ambele
miini, tava transformind.u-se astfel ilrtr-o m6suf5, caro se poate
ageza pe suprafa,ta patului qi pe care bolnavul poate mlnca comotl.
Aceste misule, avtnd. suprafele utile cLuble, cea superioard, poate fi
1 Aceste mese se folosesc gi pentru lecturi qi scris, aducind suprafafa lor sau eventual,
numai o parte a acesteia ln pozilie oblic6, pe care bolnavul va ageza cartea sau htrtia de
scris.

248

tn pozilie oblicd, pentlu a da posibititate bolnavului sd, cis[ scrie in pat, fd,rd, sH, se oboseasci.
Dae5, nu exist5, mesele amintite mai Bus, bolnavul va consuma

ritLicatS,

teasc6 sau

alimentele cle pe o
lavd, aryezatd, pe genunchi'sau coapse, peste plapum5,, eeea ce scacle
murf contoitut alimentaliei. In adeite ca*zuri

=i

Fig. 123. A qi B Masa rulanti

- bolnavului.
tabili la patul
8e rra aqeza-l_a picio_arele

adap_

bolnarnului o rezemd,toare pentru a-i menline

gglligliilidicali. Nu se va da nicioctatd farfuria ifr. mha tiotnavuiuil

cacr aceasta creeazd' multe inconveniente, deoarece el nu va putea

utiliza nici miinile in mod corespunziltor, murddriud. in cele d.in urmi,
lenjeria $9 nat. De asemenea, nu se va servi masa pe noptierd,, pentru
sd so lntoarcr, qi si, se rdsuceascr, pedtro fiecare'Iingurd,
ide,mincare,
"I-l olligamigcare
cit se._poate d.e incomodd, pentru el. Lenjeri5, c1e
pat q1d3 corp va fi apd,rat5, in toate cazurile criun gervet curat.
sornavr care nu se po! rid.ica din pozilia orizontald, qi doresc
sii so alimenteza activ, vo1 ti intorgi pe pirtea stlngf,, pd,sirina mina
rl.capt5,.liber5-; sub cap li se va aqeza'o pernr,, ia-r ii spate vor fi
!"1)r'ulnrlr. (to alte perno sau suportur.i. Tava cu mincare se aqazd. fie
lrrr rnarginea patului pe un qervet c'trat, fie pe o md,su!d, ae iirettrime
24E

lingil pat. Bolnavul putindu-se servi numai de o sinfi tdiate cle asistentd,. Lichid.ele vor
fi b5ute rlin cd,ni umplute pe jumdtate sau d.in cd,ni speciale,-inchise
pe jumfi,tate in partea lol superioar5, gi prevd,zute cu un cioc. In lipsa
acestora, lichiclele pot fi aspiad.ecvatd, tlasd,

gurd, mind,, alimentele soiide vor

rate qi prin tuburi

d"e sticld,

curate qi fierte.
Alimt'ntarea pasivl. Rolnavii in stare gravd,, imobilizali,
paraliza\i, adinamici, epuizali
sau cei cu l,ulliurd,ri uqoare d.e
ciegiuti{,ie vor fi alimentali de
asistent[. Ei vor fi servili numai dup5, distribuirea alimentelor la restul bolnavilor, pentru
ca asistenta sd, aibe timpul necesar pentru aceasta. Bolnavii
care vor fi alimental,i pasiv slnt
de obicoi ryi mai sensibili; din
tr,cest rnotiv asistenta nu trebuie si, dea impresia c5, se grfi,beqte, o5ci aceasta le-ar putea
d,iminua pofta de mincare. Pe
de a7td, parte, aceqti bolnavi
obosesc destul c1e repede, de
aceea ritmul alimentaliei trebuie sil, fic :lai incet, cu pauze
mai rnari lntre felurile sclvite.
l"ig. 1:lt. -- C,-urrcior pontnr <listlibrrirca Bo1na,vu.l va fi. aqezat in
alinrcntetor.
pozilie semiqezincl sau, dacl staleil lui nu perrnite s5, fie mobilizat, va r dmino in pozi!,ie ol'izonta,15,, in decubit dorsal. Oapul bolnavului trerhuie sH fie uqor rid"ical, ,1i a,plecat spre bilrbie, ccea ce
uqur"cazS, a,ctul degirrtit,iei. Sub hdrhia holnavulrri se intinde un Der,ve1, pentru a, nu nruld5,r'i lenjeria, tle corp, iar"pa,tul se acopor'5 cuun
alt ryelvet,. Clu aoesta se va, ;terge qi b6r,bia bolnavului, dtr,cd, eI se
nnrldS,i'eryte in timpul alimerrtat,iei.
Alirnentele se,i'vite pe 1,avd trebuie agezate in arya feI c:l bolnavul
s5, r.a,dd, ce rrrd,nincd,, fie pe noptier,d,, fie po o urisrr{ti pla,srr,l,L peste
Itolna,r.r cla qi irr cilzril a,Ument[iii act,ive. -r\.sis1,en1,a, so ya:rqeza pe
sczr,rln. lingd pat (fi{i. 127) sau tlacii tr,ebuie sL sprijine in acelaqi timp
qi bo1navul, atunci chiar la marginea patului, accentuincl qi prin
250

timpul ei este rezervat numai pentlu alimentarea lui. Pentru

a puteil lucra cu mina clreaptd,, asistenta va ocupa loc totdeauna in
partea, drctr,ptd, a bolnavului. Lichidele, inclusiv supa, vor fi administral,e sub folrn5, cle bd,utur'5 d.in vase serrriumplute (fig. 128) sau dacd
bolnilvrrl rnr sc poatc ridiczr, din pozilie olizontal5, din c[ni cu ciocuri.
aceasta c[,

I;itl. l )i.

\lirsrrlri pentrrr scrvirra alimentclor la pn[.

iffi
l,iffi
!

1?fi.

- 'l'svti cu picioate pliantc pt'ntrur selvirel

nlcsri.

251

I-ia folosirea acostor cd,ni, la bolnavii adinamic-i, ln stare grav5,

asistenta trebuie sd, supravegheze d.ebitul lichidului care curge ln
9u13, bolnavului, pentru a nu-l tnc[rca pe acesta pesto posibilitd!ile
iui d"e cteglutilie gi a-l lmpiedicain acelagi timp s5,lnghitd, aer. Cu ocazia
tnghilirii lichid.eior', asistenta va ridica uqor cu o mlnd, capul bolna-

Fig. 12f, - Alimentarca pasivd a bolnavului ln stare grall.

[fs+r+59

.'t,,#
.I ff

rtrsil"
..:i';

..lx

t:t:lil:i+t$

Fig.
252

128.

- Alimentarea bolnavului cu lichide din

pahar.

vului, eventual impreun5, crl perrla, iar cealaltd, va line vasul din caro
bea (fig. 129). Aplecarea exageratd, a capului impiedic5, inghifirea"
Bolnavii ln stare foarte grav5,, precum qi eei cu tulburd,ri de cleglutilie, nu se pot servi rici de vasele de b5,ut. In aceste cazari, aclministrarea lichid.elor se va face cu lingura sau lingurila. Asistenta"

Fig.
c1up5,

129.

- Alimentarea bolnavului din cani cu

cioc.

ee a umplut lingura, solicitd, bolnayul sd, deschid,S, gura.

In

aceiaqi timp sprijin5, virful lingurii de buza inferioar5 a bolnavului,

ceea ce d.eclanqeazd, ln mod reflex deschid.erea cavitd,lii bucale.

In

acest moment se introduce usor lingura d.incolo d.e arcada.

ting"urii, conlinutul se vars5,
"o*d.*
incet ln gur5,.
Bolnavii ln stare foarte grav5, vor fi alimentali cu ajutorul
pipetelor.
Ritmul alimentdrii trebuio sd, fie atlaptat la starea bolnavuluiBoinavii epuizafi, arlinamici vor fi l5,sa!i dup5, 2-3 linguri,te si, se
odihneasc5,. Inghiliturile oferite s5, nu fie prea mari, c5,ci bolnavul,
neputlnd sd,Ie lnghitd,, ar putea sd,le aspire qi sd, prod.uc5, bronhopneumonii prin aspiralie. Din acest motiv, la orice semn d"e intoleranld,
respiratorie ca tuse, dispnee, se ya intrerupe alimentarea ryi se va
controla cavitatea bucald,, golincl-o lntr-o td,vi]5, renal5. Inghi]iturile
s5, nu fie ins5, nici proa mici cd,ci mestecarea qi lnghilirea lor cer cam
acelaqi efort ca qi cele obignuite gi prelungesc in morl inutil timpu]
clentar5 gi ricticind concomitent

253

pi,tlunde in cilile respiratorii, dind naqtere la accidente sau compli-

calii

grave.

w Pentru alimentarea prin sond5, se utilizeazd, sond.a gastricd,r

sonda duodenalS, Einhorn sau sonda intestinald,. Al5turi de sond.ele
vechi confeclionate din cauciuc semirigid, azi se rtilizeazd, sond.ele
din polietilen, care sint pulin mai tari decit sond.a Einhorn.

Sonda gastricil se aplicS, de obicei ta psihopali. Da se introduce

tehnica obiqnuit5,, bolnavul fiinct ,tinut imobilizat cu mlna sau
in cimaqi tle proteclie. La capiltul extern al sond.ei se aplicd, o pilnie
ln prelungirea unui tub d"e cauciuc qi prin aceasta se introd.uc deodatd,
200 _--400 pin6 ia 500 ml tichid. alimentar. Soncla se spald, apoi,.
troclnd prin ea pulind apfl qi se indepirteazd'ln proxima alimentare
trebuie procedal, Ia fel. A.cest procedeu de alimentare se mai utilizea.zd' qi in cazul l,uiburi,rilor de cleglutilie, lnso.tito de o hipersecrelie
salivard,, care ar putea periclita permeabilitatea ch,ilor iesp iratbri
in cazul rd,rninerii sondei pe ioc.
Sonda d.uod.enalE_ gi cea, intestinald, se pot in"troduce prin gurd,,
insd, ele rlminind pe ioc timp mai indetrungat,, este prefeiabil se te
introd.use prin una din nSrile bolnavului. Dacil, boinavui leaclioneazd,
prin reflexe de api,rarc : strdn.ut etc., mucoasa rlazald, va fi'anesteziatd, ctt_ ajutorul unei solulii de cocaindo 2%.Soncla fiart[ qi ri,citd,
va fi lubrefiat5, cu glicerinS, sau nlei cle vaselind, qi apoi introclusd,
pin5, in stomac, dup[ tehnica obi6nuitH,. Pregdtirea nlateria]elor necesare, pregd,tiyea bolnavului, precum qi tehr:.ica plopriu-zisd de introducere a sond.ei sint aceleagi ca in ca,zul tubajului in.testinal (vezi
vol. 1I). Se apleciazd cd, soncla a ajuns in stomac-cind" a fost intyod"usd
pind, la o profunzime de 45-50 cnr (ceea ce se r.erific5 prin citirea
gradaf,iei d.e pe sond5, la nivelul aicadei tlentale).
I)aci asistenta,, tlnpd, a,plicarea ntijloacelor, obi,;rr.uite ti.e ver.ifica,r'e (vezivol. II), ar pl,esupunc o cventutrl5 pdtrundcre a sond.ei in
c6ile respiratorii., va mai face incd, un conl,rol prin introd.ucelea extremit5,!ii iibele a sondei intr-un pahar. cu ap[, in care, clacd, sonda ar fi
p[,truns in trahee, se vo],ridica bule clo:lei,in tinrpul expiral,iei.
!old.a,la ordinul med.icului, poate s5 rirnin6, in stomac sau poate
fi introdusf, mai departe in d.uoclerr sau inte"stinul sub!,ile. In pra,ctica
curent5, se uJ,ilizeazd, de obicei o singur6 sondd,, insd, in unele imprejur5,ri ca str;aza sau hipersecre,tia gastricd, etc. este necesar sd, se iniroducd, in acelaqi timp rlou5, sond.e, una in stomac, plin care se poate
indepdrta plin aspiralie lichidul stagnant sau se- executd, o spetetur5 stomacal[,, iar cealalti in duoden, prin car.e se alimenteazil bolnavul. Aceasti tehnicd,, cu modificirile adecvate, se utilizeazd, atrent"
pentru aspiralia continuS, intestinald, utilizind sonde cu lumen
dublu qi tr:iplu.

.y'

clup5,

255

necesar pentru alimentafie, ceea

bolnavutr.

ce oboseqte, de

asemenea,

Alimentele solid.e vol fi td,iate qi pi'eg6tite tot de asistentd.

Tilierea cd,rnii siru 2r, fructelot'trebuie f[cut6 in fala bolnavuluir in
buc5,{i corespunzd,toale capacitd.tii sale de rnest,eczlt'e. Rolnavii irr
stare gral'd, de multe ori nu simt ternperartura, qi ppstul alirnentelor;
la ei controlul tlebuie s[ fie e fectuat tdesea de asistent5,, prin gustare
cu o lingurI separiltf. Ricire:l alinrentelot'fierbinli nu trebuie'fflcrutil
prin suflare.
Asistentn, nu se at'lnge de ninric cal'e a fost itt gut:l bolnavulu.i.
O.scioalele, cirnulile tali neurestecatrile. simburii de ftucte etc.,
pe cale bolnavul nu le poate tninca, vol fi scoase pe linguril qi indeipilrtate.
Bolnavii in stare gravil au nevoie de linigte in. timpul alirnentd,rii.
Ei nu trebuie ohosi{i prin conr.tllbiri inutile. I)ac5, insi, starea lol este
mai buni, usi doresc ca asistent:t s[ Ie vorbeascd,, ea nu tt'etruie si refuze acest lucru. in.curajaica in timpul alimenti,r'ii bolnavutrui
in mod pa,sir. ryi asigurtrrea lui de contributia alimentelol' la pt'ooesul de vindecille :lu totd.eaun:r, efect bun asupra apetitului bolnar-ului.
Dupd, termin:r,r'ea alinrentirii, bolntl"t-ll trelluie qters li.r gtr16,,
la nevoie i se spald, miinile qi zrpoi i se aranjeazil pat:ul, inrlepir'l,ind
fd,rirniturile de piine, 61s pr[jiturd, sau a,li,e lesturL tt,litttentat], clu'e,
ajungind. sub bolnar., lxrt eonttibui la, fotnralea t-'sc:ltelol'. lrenjeri.r,
mrrrdd,riti, trebuie schimbatd gi apoi bohlrlvrrl va, fi lfsat in liliqte
pentlu a se odihni dup[, obosezr,Ia, pricimrit'd de a,ctul a,lirnentS,tii.
Alirnentarea artiliciral[. Alinrenta,r'eu bolna,r.ilol t'l'ebrtie ficutd,
dac6, este posibil, pe cale natut'rli. Sint inszi caztu'i trintl reerst:r, nu
poatc fi lezolvati, ryi este necesar c:l alimentele sd, fie irr.troduse in
organisrnnl trolna,r.uhri prin rniilo:loe rr:tificia,le. Se vrl lectrlge la
alimenta,re artificialS la bolrulr-ii incon-qtienl;i, eei cu tulbutdr'i de
d.eglutilie, psihopa(,ii cu uegutivisnr nlimentat', ctr intolelanfi sau
hernonr,giil digestive, cei opelu!,i 1re tubul tligestiv qi orgauele a,nexe2
bolrravii cu stricrtuli esof:r,giene qi a,le c:lldiei, cu,te irnpieditti pltrunclerea, llolului a,limental din oa,r.itiltea bucali in .stomac.
Alinrenl,aleu, artificia,li poute fi efectua,tl plirt sorrill gasl;ric[,
duoden:r,lf,, sau intestirrillti, 1l'in r'listtte alilrten.tare, prin fistul[ storrraca,ki, pe trale palentcrtr,lir intrirr.enoas[ sarr in llerfirzii subruttrnate.
A.Liutntttareu, pt'itt, sctrrd,d, sc ra fa,ct-, lil bohmvii incottqtit'tr.!i, negr.ltiviEi,i, precunl ryi la, cei cu tulinriri'i da cloglutitic. In ilct'ste cazuri
nu tlelruie tncercati, a,lilrrenl,tlrea pe oale natul'ttld,, chitr,r' dacir, lloln:lvul iucorlrci in unele c:rzuri sii irrghit[, cdci bolul a,limentar poate
254

zabdrr laptele cu zahdr gi cu adaos de sare gi preparate d.e vitamine,

iar
in cacao se poate dispersa o cantitate apieclabild, de unt. Intruclt
'bolnavii
altmqntlli artificial prin sond5, au o tolernald, digestivE
pund,,_ pot fi ad.ministrate orice alimente a cdror consistenld, porrnite
introd.ucerea prin sontlS, qi corespunil criteriilor d.e mai'sus. Este
important ca aldturi de aportul caloric qi vitaminic, bolnavul s[, primeasc6 qi_ralia corespunzdtoarc d.e lichid.e pentru acoperirea necesitf,,lilor hid.rice care trebuie calculate exact lvezi vol. [).
Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sdncLd, trebuie
sd, fie deci lichid.e qi lipsite d.e grunji sau alte conglomerate, care ar
putea astupa sonda. Din acest motiy ele vor fi strecurate prin tifon
impd,turit in 8 straturi.
fntroclucerea raliei zilnice se va face in 4-6 d.oze, foarte incet,
fi.e
9u ajutorul unei seringi Guyon, fie mai bine cu apartril de perfuzie,
pic5,tur5, cq plcdturd (fig. 131). Preg5,tirea apa,ratului, umplerea
rezervorului, elimirrarsa aerului din tubul de legdturd, gi racordarea
Iui la sond.5, se fac la fel ca ln cazul hid.ratd,rii bolnayului cu aparatul
de perfuzie (vezi vol. II).
Lichittul alimentar va fi inc5,lzit la temperatura corpului;
pentru menlinorea lui la temperaturd, constant5, este bine s5, se utilize?e ea rezerror pentru apaiatul d.e perfuzie vase izoterme (termosuri), previlz:ute cu tub de control glaalat, pentru a supraveghea
cantitd,lile atlministrate, titeza de scurgere a lichittului, precum qi
momentul clnd aparatul se apropio de golire (fig. 132).
. ..Yiteza de scurgere se supravegfieazd, prin pici,torul aparatului,
insd, vlscozitatea lichirlelor alimentare uefiind-uniforrn"H,,-asistenta
va putea aprecia cantitlfile administrate dup5, numd,rul picdturilor,
aceasta insd, dupd o practicS, intlelungatf,. In nici ttn. caz nu se vor.
administra mai mult cLe 200
250 ml intr-o ori,, in cazul introducerii
- se
picdturi, cu piciltur5,, ceea ce
poate urmilri pe tubul d.e control.
fmpreund cu alimentele, prin sond5, se vor introduce gi mectieamentele prescrise pe cale bucalf,,.
Intl"epd,rtarea sond.ei se va face dupH, golirea ei total6. Pentru
aceasta, ea va fi mai lntii sp5,lat5, pe loc prin perfuzarea ei cu o cantitate de 200-300 ml apd, care face parte din ralia zilnicil a bolnavului.
Se va insufla apoi pulin aer, penti.u a o goli complet qi se va inchide
extremitatea liberi cu o clamd, IJoffmann sau o pensil pdanr lmpiedictntl picurar-ea rd,md,gilelor de lichid clin sond5, ln faringe qi laringe,
acestea putlnd fi aspirate de bolnavul ineonqtient, lipsit cle refleiul
tusei. Aspilalea lor poate d.a nagtere la bronhopneumonii grave,
chiar morl,ale.
Ali,mentarea prin cl,i,sme. In cazurile d.e intolerautd gastricd, :
vd,rsd,turi incoercibile, hemoragii gastro-d.uod.enale, preculm qi in

u-c.16

257

Sonclele de cauciuc pot fi l5sate pe loc 2-3 zile. Menlinerea lor

peste acest termen poate cann leziuui ale mucoaseinazale. Sond.ele
de polietilen pot fi menlinute gi tolerate mai mult, pind, la 4-G zt1e.
Este recomandabil ca sond"a s5, fie mobilizatd, d,e mai multe ori in
cursul zilei, favorizind prin aceasta circulalia sanguind, normal5, la

*[ffi"._
Fig,

130.

Fixarea capitului liher al sondei duodenale. ln perioada dintre alimentlri.

nivelul suprafetelor apH,sate do ea. La intervale cle 3-b zile, soncla

trebuie lnd.epd,rtatd, pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupd, care
se va putea reintrod.uce, insi, prin nara d.e partea opus6. Extremitatea
liberd, a sondei se fixeazilcuun leucoplast d.e fala giurecheabolnavului

(fig.

130).

lnainte d.e introd.ucerea alimentelor prin sond"d,, trebuie controlat

conlinutul gastric. In caz de stazd,, conlinutul va fi aspirat qi la nevoie
se rra executa o sp[I5,turi, gastric5,.
Cantitatea d.e con,tinut gastric aspirat va fi milsuratf,, exact
int-un cilind.ru grad.at qi se va ad.5,uga la cantitatea lichiclelor eliminate, pentru ca necesitdlile cle lichitl" ale organismului sd, fie calculate
mai exact.
Nu are nici o importan!il gustul lichid.elor alimentare caro se Yol'
introd,uce prin sond"5,, intrucit nu vin ln contact cu corpusculii gustativi ai cavit5,lii bucale. Din acest motiv, factorii cd,ld,uzitori in alcituirea amestecurilor vor fi valoarea caloricd,, continutul tn vitamine
qi alte principii alimentare qi gratlul d.e d.igeraloilitate a componentelor. Astfel bulionul poate fi imtrog5lit caloric cu ou cr"ud. sau cu
258

gestia sulostanlelor alimentare, iar mucoasa rectali, absoarbe numai

soluliile izotoTice qi pe acestea il mod inconstant, iar substanfele
proteico introd.use in rect sint eliminate ca atare sau siut supuse unui
Broces de putrefacfie.
. _ Alimentarea.po cale rectal5, se face azi prin clismele Katzenstein,
picd,turd, cg picd,tur5,, numai cu_ solulii iZotonice : solu,tie Ringerj
solufie-de gluco.zd, 4Tol.ooetc.ravincl mqi mult un rol hidratant qi inlr-d
m5,surd, mai micd, nutritiv. Clisma a,limentar5 va fi precedald, aLe o
spdld,turd, a rectului qi a colonului d.escendent printr-o clismd, evacuato.?re, aplicat5, celnutin o jum5,tate d.e ord, inainte de inceperea hictrati,rii. Pregi,tirea lichiclului de attmirlistrat, umplerea-aparatului,
golirea Jui de aer, introduceroa canulei (sonrtei), ca qi instalarea
aparatului $i Supraleghelea lui se fac rlupd, tehnica-obiqnuitd, a
clismelor. Ed,cirea solufiei, ln cazul clismelor actministrate picdturd,
cu picd,turfr, este compensat6 lntr-o oarecare milsurd, d.o reincd,lzirea
coloanei cle lichitL in portiunea 4in tubul irigatorului de sub plapumd,,
uucle tnainteazil foarte incet. Efrcirea solugiei de administrat poatri
fi prevenitd, qi.prin attlizarca, E lgqrl rezeiyorului obiqnuit al -irigatorului, a unui termos montat la fel oa gi fur cazul alimentaliei piin
soutld,.

Metod.a aliment5,rii prin clisme pierrte din ce in ce mai mult d.in

importanla ei, tn favoarea alimenti,rii intravenoase, care este mai
ugor suportatd, d.e bolnavi gi asigurd, o resorblie perfectd,.
Ali,m,entaroa pri,n ti,stwld, stomacald. In calul stricturilor esofa-

.giepe, d.upH, a,rsuri sau intoxica$ii ou substanle caustice, cind alimenh,tta artificial5, ia un caracter de durat6, aliihentele voi fi introdLuse
tn organismul bolnavului printr-o fistuld stomacalr,. In aceastd fistuld, este fixatH, o sond.i, de cauciuc, prin intermediul cilreia alimentele
sint introcluso cu ajutorul unei seiingi Guyon.
ln cazul alimentdrii prin fistuld, se vor respeota aceleagi principii
ca ln cazul alimenti,rii prin sonc[d,. se vor :utrllza acelearyi imestecuri
alimentare, independent de gustul lor, lncd,lzite la temperatura oorpului- gi_ introduse in doze fracfionate, la intervale oblqnuite ttupd,
orarul d.e alimentare al bolnavilor. cantitatea introchisfi, cteodatil
nu ya lntrece 500 ml. rnjectarea soluliilor alimentare se va face incet,
cu r5,bd.are gi foarte multH, iu{elegere, ei,ci aceqti bolnavi au de otricei
un sistem [ervos slab, d.ezechilibrat, iar infirmitatea lor ii face mai
sensibili.
Dop? introd"ucerea alimentelor, sond.a se inchide pentru a impiedica refularea alimentelor introduse. Suprafafa cutanatd, d"in juruI
fistulei po?-be sd, se irite sub ac,tiunea sucului gastric care se preiinge
a$gs-ga p_e 1ing5, sond.5,, produclnd. citeotlatf,,leziuni inflamatoare apreciabile. Din acest motiv, regiunea ttimprejuml fistulei trebuie uscatH,,
259

in care sonda gastro-duorlenal5, nu poate fi introdus5, tlire

stricturilor esofagiene sau daci exist5, contraindicalii in aceastd,
direclie (inflamalia mucoasei esofagiene sau varice esofagiene),
bolnavul poate fi alimentat vremelnic qi par$ial pe cale rectal6,, prin
clisme alimentare. Prin clisme nu se poate asigura o ;alimentalie
cau,lnrlJ.e

canza,

Fig.

131.

,- Alirnentarea plin sondi

duorlenalS.

Fig.

132.
Termos obi.snuit utilizat
pentru- alimentalia artificiali,

$i de durat5,. Ele pot fi insi, un aeljuvant prein hid.ratarea qi alimentarea bolnavului pe,lntru o durat5, relativ
scurti, de timp, care sd, nu treacH, de citeva zile. In trecut se practicau
clisme alimentare cle 50-200 url introd.ucincl tn rect, clt mai sus,
complet5,
.tios

diverse alimente ca : supe d.e carne,lapte, zeamd, de fructe, vin negru,

oud, crud.e, solulii zaharoase d.e diferite concentrafii, in care B-au
amestecat clteva picdturi de tincturd, cle opiu, pentru ca prezenla
substan{elor alimentare sd nu declangeze senzalia d.e d.efecaro qi deci
eliminarea substanlelor introduse. Aceast5, metod.d, nu prezinti, nici

o garanlie de eficacitate, lntrucit rectul nu aro fermenli pentru di258

gestia substanlelor alimentare, iar mucoasa rectald, absoarbe numai

soluliile izoto!.ice qi pe acestea in mod inconstant, iar suustanlele
proteice introd.use in rect sint eliminate ca atare sau'sint supuse uirui
proces tle putrefacfie.
pe cale rectal5, se face azi-prin clismele Katzenstein,
. -Alimentarea
picdturi,
cu pic5,turd,, numai cu, solulii iiotonice: solu-tie Rilt;;;
solufie"de ghtco.zil' 4Tol.oretc.ravtnd. mai inult un rol hiilratant qi tnflr-d
milsurd, mai mic5, uutritiv.'clisma alirnentard va fi precedate de o
spxld,turS, a rectului qi a colonului descendent printr-6 chsmd, e.,racuato.are, ap1icatf,, cel pu!i1 jgryH,tate d.e ori, lnainte de inceperea hidra9
t5,rii. Pregd,tirea lichidului
de administrat, umplerea'aparatului,
golirea _lui d.e aer, introducerea canulei (sond"ei)-, ca $i instalared
aparatului.rlj .supravpg,{re1ea lui s9 lac dupH, tefniea'obirynuibd, ;
clismelor. Rd,cirea
soluliei, ln.cazul clismelor administrate picdturd,
cu_ picdturil, este compdnsatd tntr-o oarecare m5suril do reincd,Izirea
coloanei cLe lichicL in porliunea din tubul irigatorului de sub ptapuma,
uncte lnainteazd, foaft,e inoet. Edcirea soiuJiei de aclministrat"poairi
fi prevenitd, gi.prin ttirizarca, iu locrrl rezeivorului obignuit rtirig*:
torului, a unui termos montat Ia fel ca ryi in cazul alir.irentafiei piin
soudd,.

Metocla aliment5rii prin clisme piercte din ce in ce mai mult d.in

importanla 9i: r9 favoaiea aliment-d,rii intravenoase, care este mai
ugor s_uportatS, d.e bolnavi gi asigurf, o resorbtie peifectd,.
Al,i,mentaraa pri,n ti,stwlii stomacald, In calul itricturilor esofagiepe,
dupd, arsuri sau intoxicalii cu substante caustice, oind. alimen,
tatia artificialf, ia un oaracter de duratil, afirhentele voi. fi introd.use
tn_organismul bolnavului printr-o fistuld, stomacald. In aceastil fistul5, este fixatd, o so!d.d, d.e cauciuc, prin intermediur cd,reia alimentele
slnt introtluso cu ajutorul unei seiingi Guyon.
In cazul alimettd,rii prin fis_tuld, su oo" respeota aceleagi principii
ca in cazul alimentd,rii prin sond.d,. Se vor ttiliza acelea$i imlestecriri
alimentare, independ.ent ale gustul lor, incdlzite la temperatura corpultri- ryi_ introduse ln doze fraclionate, la intervale ob'ignuite d.upi,
orarul d.e alimentare al bolna"i,i1or. Cantitatea introd.risd, aeoaf,tfi
nu rra intrece 500 ml. rnjectare_a soluliilor alimentare se va face incet,
cu rd,bdare gi foarte pu$d, lnfelegere,-cd,ci aceqti bolnavi au de obicei
un sistem nervos slab, dezechiliErat-, iar infiimitatea lor ii face mai

sensibili.

pup? introclucerea
-alimentelor, soncla se inchide pentru a tmpiedica refularea alimentelor
introd"us'e. supr afa$a cutinatd, din jrirul
fistulei po4e sd, se irite sup a.cliuqea s}citqi gastric care se pr"iingu

a$9s.9a p*e.Iingd, sondd, procLucind citeoctatH,lezluni inflamatoare apreciabile. Din acest motiv, regiunea ttimprejurul fistulei trebuie ,schtd,,

259

acoperitfi, cu o alifie protectoare gi antimicrol:ian-5, gi pansatH, steril

cu un parlsament absorbant. Este interzisS, introtlucerea prin fistull
a alimentelor mestecate de bolnavi.
Ali,mentarea ytarentarald. Dac5, introducerea alimentarS, prin
tubul-itigettiv nu este posibilfi,, se regurge la alimentarea parenteral5,
pe urmi,toa,rele cH,i : subcutanat, intramuscular, intravenos qi intramed.ular sau intraosos.
Sustantele :ut'iLizate pentru alimentarea parenteralS, vor fi bine
alese. Ele trebuie s5, corespundd urmd,toarelor criterii:
fi utilizate direct de c6tre lesuturi, fdr5, acliunea
- sd, poatd,
prealabil5,
a sucurilor digostivo;
sd, aib5, o inaltd, valoare caloricd,, peutru a acoperi necosit5,lile
organismului;
nu aibd, proprietd,li antigenice;
- sL
sd, nu aibd, o actriune iritantd, sa,u necrozant5 asupra lesuturilor
- vin tn contact.
cu care
Cu exceplia alimentd,rii intravenoase, pe cale _pareuterald, se
pot introduce irumai solulii izotonice neiritante, ca soluliile izotonice
d"e glucoz5,, Einger, plasni6, preparati, din silgo de. o-m. Posibilitd,lile
c5,ii tLe actministrare intravenoase sint mult mai largi, permiflnd

attministrarea unei alimentalii mai complexe qi in colcentralii

mai mari. Lichidele introduse pe cale intravenoasd, pot fi tripo-, izosau hipertonice. Astfel, hittrafii de carbon pot fi administrali s-ub
formi, cLe solulii hipert'onice de glucoz5, 10-23-33 sau 407o_r solude fnrctozd 20o/o, zah6r invortit 20-33%.r sau- 40o/o, solclextrin
lii
(cu conlinut de d"eitrine, dextroze qi sd,ruri lqineraie),s1u sub formd,
d.e alcool. Acesta d"in urmd, avind. o rialoare caloricfi, inait5, (7,5 calorii/
/g) se preteazd,, pe lingd, efoctul sedativ qi la alimentarea intravenoasd,
ifi'Ooie moclerh,ie, qiln dilulii corespuriziltoar6 (sol. L}o/o), imp-d,rlite
pe toatd, durata zildi. Substanlele proteice pot fi asigurate sub form5,
d"e plasmi, sau sub forma hidiolizatelor proteice (ex. Aminofuzin),
care contin principiile de bazd, ale acestor substanle, .ac;izii amina!,iCalea iniravenoasd, permite qi administrarea gri,similor sub formd,
c1e preparate emulsionate in mod special (ex. Lipofuntlinul).
Unele din aceste substanle sint preparate de farmacia spitalului
(soluliile de glucozH, dextrozd,, B,inger) sau c1e centrul -d-e recoltare
a singelui (plasma), altele sosesc gata preparate de industria de
med.icamente in flacoane de 300, 500 sau 1000 m1, asem5,nd,toare
flacoanelor R.C.T.
Este important ca necesit5,!ile calorice ale organismului s5, fie
satisfd,cute in intregime, iar substanlele energetice sd, fie vechiculate
intr-o cantitate suficientd, de apd,, pentru satisfacerea necesitd,-tii
reale a organismului. Din acest motiv, alc5,tuirea planului de alimen260

calorice a raliei alimentare

tare se va face pe baza" calcui5,rii valorii
zilnice qi a raliei de lichitle in care se .rror dizolva principiile alimentare, completind - dacd, este cazul - nevoia cte lichide a organismului cu ser fiziologic
sau solu.tie ghtcozatd, izotonicfi. Este bine ca
clozele mari d.e glucozS, sd, fie insolite cu administrare de mici canti-

ti,{i

d.e insulin5,.

Alimentarea parenteral5, se face d.up5, aceeaqi tehnicd, ca qi

hiclratarea. Pregd,tirea aparaturii qi a materialelor, a bolnavului,
rnontarea aparatului ryi supravegherea bolnavului qi a procedeului
cle alimentare sint identice cu cele descrise in capitolul ,,Hid"ratarea".
Introducerea alcoolului, a hitlrolizatelor proteice, a plasmei qi
a emulsiilor de gr5simi pe cale intravenoasS, se va face totcleauna
numai prin metoda perfuziei, picd,tur6, cu picd,tur5,.
Dacd, alimentarea intravenoas5, trebuie menlinutd, un timp
mai ind"elungat, canula va fi legat5,ln vend,. Canulele cle metal trebuie
schimbate din 2 in 2 zile; cele de polietilen pot fi menlinute sd,pt6,mini
de-a rlndul fd,rd, nici un inconvenient. Pentru fixarea acestora se
clenudeazd, de obicoi rren&, s&u se introd.uc printr-o canuld, d"e metal
mai gros, care - tl.up5, introducerea tubului d.e material plastic
ln lumenul venos - se retrage (fig. L33)1. Este bine ca tuburile
de polietilen s6, fie introduse cit mai sus de locul d.e pf,trundere (eventual pind, ln vena cavd,).
Pentru prevenirea trombozelor venoase se obignuiegte a se
administra concomitent cu lichidul de perfuzie cantit5,li mici cle
heparind, (50 mql24 de ore). Aceasti, cantitate nu tulburd, procesul
cle coagulare a singelui, insfl este suficientd, pentru a impiedica formarea trombozelor.
Ritmul de administrare a alimentelor pe cale inl,ravenoasd
este in funclie d.e natura qi concentralia preparatelor. Astfel, solulia
rle glucozd, sub 10 o/o poate fi administratd, pind, la 150 cie picdturi
pe minul,, ceea ce echivaleazd, cu aproximativ 500 ml intr-o ord,.
Dacd, solulia este mai concentratd, nu trebuie trecut peste 200 ml/or5,.
Hidrolizatele d.e ficat se vor administra gi mai incet ned.ep5,gincl
50 rnl pe or5,.
Bitmul d.e aclministrare intravenoas5, a soluliilor alimentare
este influenlat qi d.e starea bolnavului; din acest motiv, asistenta
trel:uie s5, se orienteze clupd, intl,icaliile medicului.
Alimentarea bolnavilor inapetenfi. O problemS, aparte o constituie alimentarea trolnavilor inapetenli. De multe ori aeeqti bolnavi
r ExistA truse speciale care cuprind atit canula metalici, cit qi tuLul de material
plastic care se introduce prin canuld. in veni.
261

qi sH,bifi qi ar avoa nevoie

d.in cauza inapeton,tei
- slnt
- tocmai
alimentare.
de
un aport mai mare de principii
fntrotlucerea unor cantitd,li su-ficiente de alimente, d.e calitate
corespu:rz5,toare, in orgauismul bolnarrului inapetent, tLepind.e in
mare md,sur5, cle rd,bdarea, conrytiinciozitatea, perseyere[fa qi niveiul

t,

--,

a'*iit

((
(
r t( (( ( ( ( ( ( ( t t ( i ( ( l(( (

(((((t

"

-ffil
Fig.

733.

Introducerea canulelor de

((((((

( (( ( I ((( (t((( ({

#"H:rr*.r""ic

ln veni pe

cale transcutanatS

prin

cunogtinlelor profesionale alo asistentei, d.ar in special de increderea

sd, o insufle bolnarrului.
A.sistenta trebuie s5, afle ln primul rincl ilaci, inapetenta bolnavului este totald, sau repulsia lui se manifest5, numai fa{f, tLe alimentele
tLiotei prescrise. In acest ultim caz, alimenhele cuprinse in -regimul
oferit bolnavului trebuie schimbate cu altele, ilupi, prefetinlele
lui, d.ar uumai in catlrul limitelor permise iLe prescrip,tia med-i-

pe care a reuqit

cald,.

Porliile servite bolnavului inapetent trebuie sd, fie mici, cantit5,mari

de alimente pe farfurie provocincl chiar numai !q, simp!,
lile
vetl"ere o senza{ie de plenitutLine. Bolnavii inapetenli vor fi alimenta-li
mai d,es, la intervale da 2-B ore. Prin aclministrarea repetati, d"e
mici cantitd,fi se pot asigura valorile calorice necesare.
Alimentele trebuie imbunH,tdlite cu zabd,r, ca,ca'o, diferite condimente sau alte substanle clup6, preferinla boluavului, dar totd.eauna
ln limita dietei prescrise. fn ved.erea acestui scop, asistenta trebuio
262

sd, aibH, la intleminH, ln oficiul alimentar toate substanlele necesare

pentru satisfacerea clorinlelor bolnavilor.
ln vederea tLecla45rii apetitului, servirea mesei trebuie filcutd,
crit mai estetic.
Pentru diminuarea senzaliei cle grea!d,, lichiclele vor fi servite
reci qi uqor acidifiate cu Iilmtie, alternind.u-le pentru a asigura o
varialie cit mai mare. Alimentele hiperzaharate nu trebuie administrate peste misuri, cici gustul dulce provoac5, relativ repede o
seuzalie de plenitucline qi favorizeazd, adesea diareea. Iaptele ln
cantitate mai mare de 1 kg pe zi provoacd,la unii grea!d,, la allii

diaree. .&lbuminele suprad.ozate (sub formd, cle brinzf,, sau carne)

in consecinld, gi mai mult inapetenfa. In astfel de cazuri so va atlministra laptele sub formH, d.e
lapte bd,tut, iaurt sau lapte acidulat. foleranla fa!d, de substanle1e
proteice poate fi lmbun5,td,litd, dacd, se adminisbreazd, sub form5,
de brlnz5, cliluatH,, trecutd, prin sit5,.
La bolnavul complet inapetent, senzalia de sete trebuie exploatat5, pentru a introduce necesitd,lilo calorice ln organism. Pentru
satisfacerea senzaliei de sete, bolnavul va primi tloze mici de 200 g
tle lichitLe la intervale d.e 2-B ore, cu un conlinut variat gi cit mai
bogat. Astfel laptele, sucurile do fructe vor fi fmbogd,lite cu praf
de lapte, preparate de zahdr, g6lbenug de ou gi completate c'u zeamd,
tle l6mlie sau portocald,. Bulionul do legume se poate lmbogdli cu
f.ilind,, brirrzdu, unt, gd,lbenug d.e ou sau cazeinat de calciu, iar cacaua
cu unt, ritlicintl astfel valoarea caloricd, a alimentelor introduse.
A,stfel d.e preparate hrd,nitoare, hipercalorico pot fi imaginate la
infinit gi asistenta trebuie sd, qtie sfi, Ie prepare pe loc, fd,ri, sd ceard,
concursul bucd,td,riei. fn aceste amestecuri se pot introd.uce gi preparate d.e vitamine, dacf,, ele se d.isperseazd, ugor gi nu altereazd mirosul
sau gustul alimentului.
Asistenta tretruie s5, lupte pentru a acoperi necesitdlile calorice
ale bolnavului inapetent. Prin preg5,tirea prepa,ratelor hipercalorice
servite cu gust gi atlministrate cu multd, insistenfI, ea va reuqi sd,
asigure zilnic 2 500-3 000 rle calorii sub form5, de prepa,rate lichid.e
qi botravilor lipsili complet d.e poftd, d"e mincare. In vederea orientd,rii
salo qi a med.icului, ea trebuie s5, noteze exact toate cantitfllile consurnate de bolrrav qi si, calculeze valoarea lor caloricd,, pe haza tabelelot
ce-i stau la d.ispozi.tie, pentru a se putea orienta in ceea ce priveqte
acoperirea necesitd,lilor zilnice ale bolnavului.
provoagd, meteorism qi accentueazd,