Sunteți pe pagina 1din 18

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Modul de Predare/nvare PROFILES IBSE


Notiele Profesorului

OMUL- MECANISM SIMPLU SISTEMUL LOCOMOTOR


Pentru activitile de nvare propuse n modul, se presupune c elevii cunosc
notiuni de teoretice legate de functia de relatie, sistemul locomotor si miscare din
domeniul stiintelor biologice si notiunea de mecanism simplu, parghie din fizica.

Breviar teoretic:
Sistemul osos:
Sistemul osos (scheletul) este alcatuit din 206 oase, conectate intre ele prin
articulatii, in majoritatea cazurilor.
Rolul principal al acestuia este de a suporta greutatea corpului, de a permite mobilitatea
acestuia si de a proteja organele interne.
In general, sistemul osos este impartit in:
- scheletul cefalic
- scheletul axial (cavitate toracica, stern si coloana vertebrala)
- scheletul apendicular (membrele).
Tesutul osos:
Oasele sunt alcatuite din tesut osos, acesta fiind alcatuit din matrice osoasa si
osteocite, osteoblaste si osteoclaste (tipuri celulare). Tesutul osos este bogat vascularizat
si are o activitate metabolica intensa. Sistemul osos este un rezervor de calciu fosfat si
multi alti ioni.
Exista doua tipuri de tesut osos:
- tesut osos primar/ imatur: acest tip de tesut este inlocuit cu tesut osos matur, insa sunt
anumite regiuni unde nu se produce schimbarea: in vecinatatea suturilor oaselor late ale
craniului, la nivelul alveolelor dentare. Acesta este caracterizat de un numar scazut de
elemente minerale si un numar crescut de osteocite.
- tesut osos secundar (matur): este caracteristic adultului. Acesta este bogat in fibre de
colagen.
Tesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneza. Aceasta se produce
prin:
- osificare de membrana (endoconjunctiva): prin aceasta se formeaza majoritatea oaselor
late
- osificare encondrala (endocartilaginoasa): prin acest tip de osificare se formeaza
majoritatea oaselor lungi/scurte.
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Cresterea osoasa este asociata cu resorbtia partiala a tesutului deja format, in


acest fel facilitandu-se mentinerea morfologiei osului in timpul cresterii.
Remodelarea osoasa este mult ma intensa la copiii mici insa la adulti se
desfasoara concomitent in multe regiuni ale scheletului, fiind independent de cresterea
osoasa.
Componentele sistemului osos:
1. Craniul: este compus din cutia craniana:
frontal(1)
parietal(2)
temporal (2)
Occipital(1)

si oasele fetei.
2. Coloana vertebrala
- reprezinta scheletul axial al trunchiului, avand o localizare posterioara si mediana
- este formata din 33-34 de vertebre, dispuse metameric. Exista vertebre: cervicale (in
numar de 7), toracice (12), lombare (5), sacrale (5), coccigiene (4-5).
3. Toracele
- este alcatuit din stern, coaste si vertebre toracice
a) sternul
- este localizat in partea anterioara si mediana a toracelui.
- este impartit in: manubriu sternal, corpul sternal, procesul xifoid.
b) coaste
- sunt in numar de 12 perechi, care fac legatura intre coloana vertebrala si stern.
- coastele sunt formate din os costal si cartilaj costal
- se diferentiaza coaste adevarate (se articuleaza cu sternul prin cartilaj propriu, sunt in
numar de sapte) si coaste false (dintre care primele se articuleaza cu sternul prin
intermediul altor coaste iar ultimelesunt flotante, nemaiajungand la stern.
4. Pelvis
- pelvisul osos (centura pelvina): forma acestuia este de trunchi de con cu diametrul
transversal mai mare, ca o consecinta a ortostatismului. Rolurile pelvisului: sustinere si
transmiterea greutatii trunchiului in statica si locomotia bipeda, protectia organelor pelvine,
implicat in sarcina si nastere.
5. Oasele membrelor
- superioare: humerus, radius, ulna, oasele carpiene, oasele metacarpiene, falangele.
- inferioare: femur, rotula, tibie, fibula, oase tarsiene, oase metatarsiene, falange.
Structura externa a oaselor:
- diafiza (tesut osos compact)
- epifizele (lame dense de os compact care invelesc osul spongios care contine maduva
rosie)
- metafizele
Structura interna:
- periost
- os compact
- os spongios
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

- cartilaj hialin
- maduva rosie
- maduva galbena

Fiziologia sistemului osos - functii, rol, mecanisme


Scheletul concentreaza cea mai mare concentratie de calciu din organism, acesta
realizand schimburi cu sangele, in acest fel concentratia sanguina si tisulara a calciului
este foarte stabila. Acest transfer al calciului din oase in sange se realizeaza pe doua cai:
una rapida si una lenta (controlata de parathormon).
Oasele au rol de suport (ancorare muschi): sustin greutatea corpului, de protectie
(craniul protejeaza encefalul), de formare a globulelor rosii si albe in maduva rosie si
evident de depozitare a calciului, asa cum s-a descris anterior.

ARTICULATIILE
Sunt organe de legatura intre oase, fiind sediul miscarilor. Dupa gradul de
mobilitate, articulatiile se impart in sinartroze si diartoze.
SINARTROZELE
Sunt articulatii fixe , imobile si nu poseda cavitate articulara. In acest tip de
articulatie se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului care se interpune intre
cele oase care se articuleaza , distingem 3 tipuri de sinartroze: sindesmoze, sincondroze,
sinostoze.
A1. SINDESMOZELE
Sunt articulatii in care , intre cele doua oase se interpune tesut fibros; mentionam in
acest sens articulatia dintre oasele coxale si sacru, unite prin ligamente interosoase
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

puternice.. Tot sindesmoze sunt suturile de la nivelul oaselor craniului. Oasele sunt
articulate intre ele , dar sunt despartite printr-un strat subtire de tesut fibros.
Se descriu 3 tipuri de suturi :-sutura dintata, in care suprafetele osoase preszinta dinti de
fierastrau care se intrepatrund (sutura fronto-parietala sau parieto-occipitala
-sutura solzoasa (scuamoasa) in care cele 2 oase
care se articuleaza sunt taiate oblic :sutura parieto-temporala
-sutura plana-in care marginile sunt regulate-ex cele
2 oase nazale
A2. SINCONDROZELE Sunt articulatii in care cele 2 oase care se articuleaza se
interpune o lama de tesut cartilaginos (ex. Sincondroza oaselor ce alcatuiesc coxalul) sau
simfizele (ex cea pubiana).
A3. SINOSTOZELE
varstnici.

Rezulta prin osificarea sindesmozelor si a sincondrozelor la

DIARTROZELE Sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in


amfiartoze (articulatii semimobile) si artrodinii (articulatii mobile).
B1. AMFIARTOZELE Sunt articulatii cu suprafete articulare plane sau usor concave
(articulatiile dintre corpurile vertebrale-acestea sunt semimobile)
B2. ARTRODINIILE Sunt articulatii sinoviale cu o mare mobilitate.
ELEMENTELE UNEI ARTRODINII SUNT:
SUPRAFETELE ARTICULARE-ACESTE POT FI:- SFERICE (capul humerusului, etc) ,
concave (cavitatea glenoide a scapulei
Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj articular hialin-fara nervi si vase
de sange
Cartilajul are rol de tampon, amortizand presiunea exercitata de greutatea
corpului si rol de protectie, usurand alunecarea oaselor in timpul miscarii.
Dispartitia cartilajului duce la disparitia miscarilor anchiloza
CAPSULA ARTICULARA Prezinta un strat extern fibros su unul internm reprezentat de
membrana sinoviala Capsula articulara are forma unui manson care se insera pe ambele
extremitati osoase. Capsula este mai redusa si mai putin rezistenta in articulatii cu
mobilitate mare si de grosime apreciabila in articulatii cu mobilitate redusa. Dar exista si
articulatii mobile cu capsula groasa-art. Soldului
Rolul capsulei este de a proteja articulatiile de procesele patologice periarticulare si de a
impiedica raspandirea lichidului sinovial in tesuturile vecine.
MEMBRANA SINOVIALA Reprezinta stratul profund al capsulei articulare si se prezinta
ca o foita subtire lucioasa, care adera de suprafata capsulei articulare .Secreta sinoviala ,
lichid galbui, vascos, unsuros, cu rol in miscarile articulare
Membrana sinoviala acopera si formatiuni intracapsulare (ligamente, tendoane, discuri
intraarticulare)
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

CAVITATEA ARTICULARA Este un spatiu virtual , cuprins intre capetele osoase care se
articuleaza si capsula articulara
Contine o cantitate mica de lichid sinovial
Prezenta unei presiuni negative in cavitatea articulara cat si presiuneaatmosferica
participa la mentinerea in contact a suprafetelor articulare
LIGAMENTELE ARTICULARE Sunt formatiuni fibroase care se insera pe cele 2 oase ale
unei articulatii, contribuind la mentinerea in contact a suprfetelor articulare
Cand intre suprafetele articulare exista nepotriviri, apar formatiuni fibro-cartilaginoase,
realizand potrivirea suprafetelor-meniscul articular
La nivelul unei articulatii mobile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Ele se
pot realiza in jurul unui ax sau a doua sau trei axe

TIPURI DE MISCARI IN ARTICULATII


FLEXIE / EXTENSIE - sunt miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente
alaturate
-se fac in jurul unui ax transversal
2 ABDUCTIE-ADDUCTIE- se fac in jurul unui ax transversal
ADDUCTIE- se realizeaza APROPIEREA fata de axul median al corpului
ABDUCTIE- - se realizeaza INDEPARTAREA fata de axul median
ROTATIE- miscare realizata in jurul unui ax longitudinal al segmentului care se
mobilizeaza
Rotatie- interna
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

-externa
4. CIRCUMDUCTIE este miscarea complexa care totalizeaza flexia, extensiua ,
abddductia, adductia si rotatia
5. PRONATIE / SUPINATIE: Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care policele
se roteste medial, palma privind in jos (spate) iar supinatia este miscarea inversa
La picior cand planta priveste spre lateral si marginea externa a piciorului se ridica se
realizeaza pronatia, iar supinatia se realizeaza invers

Breviar experimental:
1.Evidentierea compozitiei chimice a oaselor:
Oasele sunt organe tari,dure ce contin apa,substante organice si saruri minerale
Intr-un vas termorezistent se pun oase subtiri de pasare iar vasul se pune in flacara unei
spirtiere.O parte din material constitutive a osului arde degajand fum si miros,se observa
si scurgerea a catorva picaturi grasime.Osul va deveni cenusiu si se va sfarama usor.
Apa din oase s-a evaporate,oseina a ars si sarurile minerale au ramas sub forma de
cenusa in vas.

2.Evidentierea oseinei din oase:


Oseina confera osului elasticitate si rezistenta.
Intr-o solutie de acid clorhidric 5% se pune un os care se lasa asa 12 zile.Dupa 12 zile se
observa ca osul isi pastreaza forma dar se poate indoi usor deoarece sarurile minerale au
fost scoase prin combinatia cu acid clorhidric ramanand doar oseina elastica

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Prghia
DEFINIIE:
O prghie este o bar rigid care se poate roti n jurul unui punct fix, numit punct de
sprijin.
Asupra unei prghii acioneaz dou fore: o for activ, F, care pune n micare
prghia i o for rezistent, R, care trebuie nvins. La prghia osoas, punctul de sprijin
S, este reprezentat de axul biomecanic al micrii, de punctul de sprijin pe sol sau de un
aparat oarecare (din sala de sport). Fora rezistent R este reprezentat de greutatea
corpului sau segmentului care se deplaseaz, iar fora activ F este reprezentat de
muchiul care realizeaz micarea.
Aciunea prghiilor se bazeaz pe echilibrul momentelor celor dou fore: activ i
rezistent pasiv.

unde: MF momentul forei active;


MR momentul forei rezistente;
bF braul forei active;
bR braul forei rezistente.
Prghiile sunt caracterizate prin trei puncte principale:
- punctul de aplicaie a forei F,
- punctul de aplicaie a rezistenei R,
- punctul de aplicaie S a rezultantei forelor, numit punct de sprijin al prghiei, n jurul
acestuia forele F i R dnd prghiei o micare de rotaie.
Clasificarea prghiilor se face n funcie de poziiile celor trei puncte de aplicaie F, R i S :

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

- prghia de gradul I are punctul de sprijin situat ntre punctele de aplicaie ale celor dou fore
- prghia de gradul II are punctul de sprijin situat la un capt, iar la cellalt capt se afl punctul de
aplicaie al forei active
- prghia de gradul III are punctul de sprijin situat situat la un capt, iar la cellalt capt se afl punctul
de aplicaie al forei rezistente
Exemple de prghii
- prghii de gradul I : balana, balansoarul, foarfecele, cletele, ranga, levierul etc.

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

- prghii de gradul II : roaba, sprgtorul de


nuci, pedala de frn, perforatorul, vsla etc.

- prghii de gradul III : penseta, capsatorul, grebla, bul


undiei etc.

Prghii n organismul uman


Prghiile de gradul I sunt prghii de echilibru deoarece
realizeaz echilibrul static. Fora rezistent este
reprezentat de greutatea corpului sau a segmentului
care se deplaseaz, iar fora activ este reprezentat de
inseria pe segmentul osos a muchiului care realizeaz
micarea.
Identificarea prghiilor de gradul I n organismul uman:
trunchiul se afl n echilibru pe picioare ca o
prghie de gradul I;
capul n echilibru pe coloana vertebral. Punctul de
sprijin este vertebra atlas, rezistena este
reprezentat de greutatea capului, care tinde s
cad nainte, iar fora activ este dezvoltat de
muchii cefei, care opresc cderea capului nainte;
antebraul n extensie se comport ca o prghie de
gradul I; cnd se face ndoirea i extinderea
braelor n poziia stnd pe mini, antebraul
acioneaz ca o prghie de gradul I, muchii
extensori preiau rolul de agoniti att n micarea
Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

de extensie, ct i n cea de flexie, ndoirea braelor n aceast poziie o face


greutatea i o gradeaz muchii extensori (triceps), iar extensia coatelor este
realizat de muchii extensori;
n situaia n care piciorul este fixat pe sol (la mers, alergare, momentul btii n
sritur, cdere de la nlime), segmentul gambei este tot o prghie de ordinul I cu
punctul de sprijin la mijloc.

Prghiile de gradul II sunt prghii de for deoarece au


rolul de a multiplica fora. Aceste prghii au, de obicei,
form de pan.
Identificarea prghiilor de gradul II n organismul uman:
incisivii
caninii
piciorul avnd ca rezisten greutatea corpului
transmis prin tibie; greutatea corpului este aplicat
la nivelul articulaiei tibio-tarsiene, astfel nct fora o
vor da muchii inserai prin tendonul lui Ahile pe
calcaneu; punctul de sprijin, cnd stm pe vrful
picioarelor, se afl la extremitatea metatarsienelor n
contact cu solul;
segmentul membrului superior n timpul executrii
flotrilor.

Prghiile de gradul III sunt prghii de deplasare, ele utiliznd o for mare pentru a
nvinge o for mic, n schimb deplaseaz mult punctul de aplicaie a forei rezistente.
Acest tip de prghii este cel mai frecvent ntlnit n corpul uman.
La acest tip de prghii punctul de aplicaie al forei active locul de inserare a muchiului
se afl ntru punctul de sprijin articulaia i punctul de aplicaie a forei rezistente.
Identificarea prghiilor de gradul III n organismul uman:
antebraul n flexie funcioneaz ca o prghie de gradul al III-lea cnd muchii
flexori se contract pentru a-l ridica; bicepsul se contract producnd o for care
are punctul de aplicaie pe antebra. n acest caz, braul forei active este de
aproximativ 8 ori mai mic dect braul forei rezistente, rezult c fora activ
trebuie s fie de 8 ori mai mare dect fora rezistent;

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

coastele, n timpul respiraiei, la inspiraie i expiraie.


Articulaia costo vertebral reprezint punctul de
sprijin, zonele de inserie a muchiului pe corpul coastei
reprezint punctul de aplicaie al forei active iar partea
anterioar a coastelor reprezint rezistena;
gamba acioneaz ca o prghie de gradul III, la fotbal, n
cazul unui voleu, piciorul nu este fixat pe sol, deci
punctul de aplicaie al forei active se afl la mijloc iar
rezistena este reprezentat de un ansamblu de fore
(greutatea mingii, greutatea piciorului etc.). Spre
exemplu, nsumnd greutatea piciorului, greutatea
gambei, greutatea obiectului lovit (mingii), fora de
contracie a extensorilor gambei pe coaps, precum i
valorile acceleraiei rezultate din pendularea gambei
spre nainte, rezult c o minge de fotbal poate fi lovit
cu o for de aproximativ 2 kN chiar de un individ
neantrenat;
mna, atunci cnd prinde
obiectele ca o pens.

Trebuie s reinem faptul c, n organismul uman, aceeai


prghie poate s-i schimbe gradul n raport cu poziia n
care acioneaz segmentele: antebraul, n micarea de flexie, se comport ca o
prghie de gradul III, iar n poziia stnd pe mini, ca o prghie de gradul I.

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science
Nume si prenume elev
FISA DE LUCRU

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Nume i prenume:
FI DE LUCRU
1.Stabilii tipul prghiei n fiecare caz i reprezentai-o grafic:

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Nume i prenume:
FI DE LUCRU
2.Stabilii tipul prghiei n fiecare caz i reprezentai-o grafic:

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science
3.Un sportiv ine n mn o bil folosit n jocul de bowling, astfel nct antebraul su este n poziie
orizontal, ca n figura de mai jos. Masa antebraului este de 1,8 kg iar masa bilei este de 7,2 kg.

a.

Reprezentai schematic elementele prghiei;

b.

Determinai sensul de rotaie imprimat de fiecare for;

c.

Calculai momentul rezultant al forelor care determin rotirea n sens orar;

d.

Calculai valoarea forei exercitate de muchiul biceps asupra antebraului.

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Nume i prenume:
FI DE LUCRU
1.Stabilii tipul prghiei n fiecare caz i reprezentai-o grafic n tabelul de mai jos:

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based


Learning and Education through Science

Bibliografie:
1. Hereiu, D.; Miu, C. - Elemente de biomecanic ale aparatului locomotor; Ed. Univ. "Aurel Vlaicu"
Arad, 2007
2. http://optional11.wikispaces.com/CUPRINS
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2rghie
4. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-osos
5.Ciurchea Maria, Cioloc-Rusu Anca,

Iordache I., Metodica predrii stiinelor


biologice,Editura Didactic i pedagogic, Bucureti,1982
6. Florica Tibea - Manual clasa a VII-a , EDP
7. Florica Macovei - Ghidul profesorului, Editura Teora , 1999
7. eitan Traian, Popescu Adriana, gurzu Cristian, Lucrri practice de biologie pentru
gimnaziu i liceu, Editura Didactic Publishing House, Bucureti, 2010.
8. Tatiana iplic-Anatomia i fiziologia omului III, Editura Aktis
9. Vasile Hefco - Fiziologia animalelor i a omului, Editura Didactic i Pedagogic
10. Zoe Partin - Manual clasa VII-a Editura Corint, 1999

Proiect finanat n cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Aciuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scar larg n Europa