SINDROMUL VOLKMANN

AL MEMBRULUI TORACIC
 Istoric

1881 Richard von Volkmann - contractura ireversibila a

musculaturii flexoare a mainii datorita unui proces ischemic
antebrahial
1906 Hildebrand - finalul unui sdr. compartimental netratat, a
evidentiat relatia intre cresterea presiunii si contractura
ischemica
1909 Thomas – factori de risc: fractura, bandaje comprensive
1914 Murphy primul ce indica fasciotomia
1975 Matsen a definit noţiunea de Sindrom compartimental
 Sindromul Volkmann

Consecinta la distanta a unui sindrom compartimental neglijat,

caracterizat prin necroza ischemica si fibroza musculaturii afectate

Sindromul compartimental

Consecinta acuta a cresterii presiunii intracompartimentale ca

urmare a discrepantei intre volumul crescut si spatiul inextensibil

URGENTA ORTOPEDICA
 ETIOLOGIE
SCĂDEREA VOLUMULUI COMPARTIMENTAL
1. Ghips sau pansamente constrictive (fractura in 9,1%)
2. Sutura defectelor fasciale
3. Escare postcombustionale circulare

CREŞTEREA VOLUMULUI CONŢINUTULUI

1. Edem
a. Edem postischemic
b. Edem postcombustional
c. Efort fizic
d. Patologie venoasă
e. Infectie
f. Muscatura de sarpe
2. Hemoragie
3. Edem + hemoragie
a. fracturi
b. striviri părţi moi
 Patogenie

P.I.C. normala - 4 mmHg

P.I.C. critica – 30mmHg
P.I.C. suntare > 45mmHg
< 20mmHg
fata de TA
diastolica

(From Eaton RG, Green WT: Epimysiotomy and fasciotomy in the treatment of
Volkmann's ischemic contracture, Orthop Clin North Am 3:175, 1972.)
 Creşterea conţinutului Scăderea volumului
compartimentului compartimentului

CREŞTEREA PRESIUNII
INTRACOMPARTIMENTALE

Creşterea presiunii Vasospasm Şoc Elevarea

venoase extremităţii

Creşterea exudării
Creşterea presiunii Scăderea gradientului
capilare presional arteriolar

Creşterea Scăderea presiunii

permeabilităţii de perfuzie Închiderea arteriolelor
capilare

Scăderea perfuziei tisulare

Necroza progresivă a nervilor şi muşchilor

Supravietuirea tesuturilor

Muschii
3 - 4 ore – modificari reversibile
6 ore – distrugeri variabile
8 ore – modificari ireversibile

Nervii
2 ore – pierderea conducerii nervoase
4 ore – neuropraxia
8 ore – modificari ireversibile
 Anatomie patologica

Leziuni multiple : musculare, vasculare si nervoase

Leziunile musculare

muschii lojei anterioare a antebratului (rar numai o parte din ei)

- infiltratie echimotica - extravazare hemoleucocitara in jurul
vaselor mici
- leziuni de necroza musculara aseptica
ce alterneaza cu zone musculare normale
- leziunile evolueaza spre scleroza
- retractia fibroasa musculara
 Leziunile nervoase

la nivelul n median, cubital si radial

- initial – edematiati, palizi
- ulterior – subtiati, cenusii – rosiatici

Leziunile vasculare

la nivelul a humerala, ramurile ei si venele satelite

- simpla contuzie cu spasm arterial prelungit
- tromboze
- rupturi partiale
- rupturi totale
 Simptomatologie
Etapa de debut

curand dupa fractura

sau aparat gipsat constrictiv

-Dureri vii  arsura,

furnicaturi, parestezii
-Edemul
-Cianoza si raceala degetelor
-Imposibilitatea mobilizarii
degetelor (degete usor flectate,
extensie dureroasa)
-Flictene / escare
-Diminuarea sau absenta
pulsului la radiala
 Perioada de stare
1. Sindromul muscular
- Flexia cotului, antebrat in pronatie
- Pumn flectat in semipronatie
- Prima falanga in extensie pe metacarpian
- A doua si a treia falanga flectate
- Reliefuri musculare sterse
2. Tulburarile nervoase
- Pareze/paralizii in teritorii musculare inervate de median si
cubital (musculatura tenara, hipotenara si m interososi)
- Manifestari senzitive: furnicaturi, arsura, tulburari de
sensibilitate
- Piele lucioasa cu tulburari sudorale,
3. Tulburarile vasculare
- Edem, mana rece, cianotica
- Puls radial diminuat/abolit
 Etapa sechelara

Fixarea in atitudini vicioase

Retractia scleroasa a musculaturii
Deformare si impotenta functionala completa

Prognostic
Bun in forme fara leziuni nervoase
Forme usoare – cedeaza la instituirea unui tratament/despicarea
aparatului gipsat
Sever cu retractii marcate si paralizii intinse
 Forme clinice

Contractură uşoară  Afectare doar a FDP

 Retracţii digitale minime
 Absenţa redorilor articulare
Contractură medie  Afectare a tuturor flexorilor
 Degetele retractate în grifă
 Compresiuni nervoase

Contractură severă  Afectare flexori + extensori

 Neuropatii prin compresiune
 Complicaţii osoase, cicatriceale
 Diagnostic diferential

1. Sindromul de artera humerala descris de Leveuf

- contuzia/ruptura partiala sau totala a arterei humerale de
catre fragmentul diafizar din fracturile supracondiliene
2. Retractiile flexorilor dupa supuratii, miozite cicatriciale
3. Contracturi postparalitice
- apar tardiv
4. Contracturile din boala Little
- Rar numai la membrele superioare
- Exagerarea reflexelor
5. Paralizii simple de median sau de cubital cu grifa
 Tratament
1. Tratament profilactic
- evitarea manevrelor de reducere ortopedica brutala a
fracturilor
- evitarea aparatelor gipsate circulare constrictive
- evitarea imobilizarii cotului in unghi ascutit
- evitarea suturii fasciei in tensiune

2. Tratament aplicat precoce

- largirea sau ablatia aparatului gipsat
- fasciotomia - imediata
- completa pe toata lungimea
- pentru toate compartimentele interesate
 Indicatiile fasciotomiei
Mubarak, Owen, and Hargens au recomandat:
1. pacient normotensiv cu semne clinice pozitive si
presiunea intracompartimentala > 30 mmHg de mai mult de 8 ore,
sau perioada de timp necunoscuta
2. pacient neccoperant /inconstient cu presiunea
intracompartimentala > 30 mmHg
3. pacient hipotensiv cu presiunea intracompartimentala >
20 mmHg
! Cand exista dubii - fasciotomie
Inchidere secundara dorsala
grefa libera despicata

Fara inchiderea fasciei

Inchidere primara volara

sutura cu fire separate
 Tratamentul Sechelelor
Obiectiv – restabilirea unui echilibru
intre musculatura retractata si
parghia osoasa antebrahiala

1. Contractura usoara – 2, 3 degete

- tratament functional,
kinetoterapie activa dinamica
de evitare a contracturilor
- dupa 3 luni – tenotomii

Relaxarea aponevroza tendonului LE la

nivelul Mc-F
 Tratamentul Sechelelor
2. Contractura medie – FCD, F lung police, F pumnului
- neuroliza n. median si ulnar
- excizia maselor musculare fibrozate
-transferul brahioradialului si extensor carpi radialis longus si
relaxarea totala a flexorilor pumnului si degetelor

3. Contractura severa – flexorii si extensorii antebratului

- excizia precoce a tesutului necrotic muscular
- neuroliza n. median si ulnar
- transferuri tendinoase: brahioradialul pe F lung police,
extensor carpi radialis longus pe FPD
- transfer liber gracilis si gastrocnemian medial