CURS 8.

Recuperare Medicala
Dr. Magda Dragosloveanu
Sef de Lucrari UMF “Carol Davila”
Sindromul de NMP
SNP este alcatuit din:
 neuronul senzitiv din ggl spinal
 NMP din cornul anterior medular si din
nucleii motori ai n. cranieni din TC
 fibre vegetative S+ PS
Axonul neuronului senzitiv constituie
radacina posterioara , iar axonul
neuronului motor radacina anterioara
SNP
SNP
Cele doua radacini (ant motorie si post senzitiva) se
unesc la iesirea din gaura de conjugare si formeaza un
nerv unic= nerv radicular

Radacinile n. spinali: 31 de perechi:

 8 cervicale
 12 dorsale
 5 lombare
 5 sacrate
 1 coccigiana
Maduva se termina la L2, in reg. lombosacrata
radacinile se inmanuncheaza→ coada de cal
Nervul spinal
Nervul spinal
Aspecte patologice
prin excitarea n. senzitiv→
parestezii/hipoestezie/ anestezie
iritarea n. motor→ fasciculatii musculare= prin
leziuni iritative
→pareze/paralizii-plegii= deficit motor
accentuat
lezarea fibrelor vegetative (care sunt mai
abundente la unii nervi:trigemen, median,
SPI)→ tulb. vasculo-trofice in teritoriul afectat
→fenomene de “cauzalgie”
Aspecte patologice
Paralizia de NMP- clinic
e partiala cuprinzand unitatile motorii
inervate de neuronul motor sau radacina
afectata
hipotonia mm. afectati
atrofia musculara
ROT+ r. cutanate abdominale+ r.
cremasterian sunt diminuate/abolite
contractia idiomusculara este prezenta si
diminua in raport cu accentuarea atrofiei
Paralizia de NMP- clinic
biopsia musculara→amiotrofie de aspect
neurogen
fasciculatiile apar numai in leziunile instalate
lent, ale pericarionului (sunt rare in lez.
radacinilor sau nervilor)
exam. de excitabilitate electrica a neuronului
arata o hipo/inexcitabilitate (degenerescenta
partiala/ totala a nervului)
EMG- trasee de tip neurogen, alungirea timpului
de latenta al n. periferic(motor si senzitiv)
EMG
Diminuarea/abolirea reflexelor
Diminuarea/abolirea reflexelor
Cauze
afectiuni
ce intereseaza motoneuronii din
CA medular:

 poliomielita
 SLA
 siringomielie
 tumorile medulare
 leuconevraxite
 mielopatia cervicala
Cauzele paraliziei de plex brahial
Traumatisme: supraclaviculare/axilare
Interv chirurgicale pt flegmon, adenopatii laterocervicale,
tumori axilare
Compresiuni prelungite pe masa de operatii (Trendelenburg)
Carje in reg. axilara
Traumatisme cu elongarea plexului
B. Hodgkin
Sindr. Pancoast Tobias- S.Claude Bernard Horner
Purtarea de greutati pe umar
Seroterapie,infectii virale
Tumori intrarahidiene centrale
Cancer vertebral
Hernie de disc cervicala
Plexul brahial
Sindromul Pancoast-Tobias
Sindromul Pancoast-Tobias
Clinic
Membrul superior e flasc, imobil, amiotrofiat

ROT abolite

Tulburari de sensibilitate

Sindr. Claude Bernard Horner

Hipersudoratie, cianoza, piele subtire

Tratamentul SNMP
trebuie identificata cauza leziunii de NMP:
traumatisme/plagi/compresie prin
calus/entrapment

cauze generale:
 Infectii- botulism
 Alergii- vaccinuri
 Toxice (plumb, sulfamide)
 Diabet zaharat
 trombangeita
Tratamentul SNMP
! diagnostic diferential: miopatii

uneori e necesar trat. neurochirurgical

care presupune:

 degajarea nervului/neurorafie
 trat. chirurgical fracturi, tumori etc.
Tratamentul SNMP
In etapa denervarii, obiectivele trat recuperator
sunt:

 scaderea durerii
 combaterea tulburarilor vasomotorii
 mentinerea mobilitatii articulare
 prevenirea deformarilor
 prevenirea atrofiei musculare
 mentinerea imaginii kinestezice
 reechilibrarea neurovegetativa
Mijloace terapeutice
Terapie antialgica:
 Medicamente
 ETT: c.medie frecventa, c.joasa frecventa,TENS

Mentinerea troficitatii tesuturilor prin:

 masaj
 termoterapie locala
 posturare
 baie galvanica
 mobilizarile pasive
 ! Cea mai buna pt membru este hidrokinetoterapia
Terapie
Mijloace terapeutice
Mentinerea mobilitatii articulare:
 mobilizari pasive de 2-3 ori/zi

Prevenirea deformarilor:
 orteze la maini
 orteze de picior pt SPE, SPI
 posturare la mana/picior
Mijloace terapeutice
Evitarea atrofiei musculaturii paralizate:

 Electrostimularea cu curent ascendent ( la F 0,1)

 TFNM exteroceptive: gheata 3-5 min/ vibratii pe tendoane/ periaj
 TFNM proprioceptive:
 intinderea muschiului
 masaj
 compresiunea in axul membrului
 miscarile articulare pasive
 intinderi lente
 comanda verbala
 iradierea excitatiei de la alti muschi
 Mentinerea imaginii kinestezice (pac. i se fac miscari pasive pe
care le vede)
Mijloace terapeutice
Cand apare reinervarea (observam aparitia primelor
potentiale PA pe EMG):
 continuam cu ES
 miscari active ajutate
 TFNM

Urmarim in continuare:
 cresterea fortei musculare
 cresterea rezistentei
 recuperarea sensibilitatii
 recastigarea coordonarii si abilitatii
Mijloace terapeutice
Cresterea fortei musculare prin:
 ex. izometrice la forta 2 (3 contractii a cate 6’’ cu 2 minute
pauza)
 ex.dinamice cu rezistenta la forta>3

Coordonarea: la inceput se fac miscari analitice ale fiecarui

segment, apoi ex globale prin TO; la mana se recup
prehensiunea, la picior mersul

Recuperarea sensibilitatii: pt MS nu se face nici un prognostic

6 luni! Daca >6 luni apar rezultate→ continuam RM
Daca >6 luni nu a aparut nici o ameliorare→rez.prost
Uneori cauzalgia necesita denervare senzitiva.
Paralizia de nerv axilar
Clinic:

 Durere pe fata externa a umarului si ¼ sup

a bratului
 Umar in “epolet” (atrofia mm deltoid-
face ABD si F umarului pana la 90 gr)
 Tulb de sensibilitate in reg umarului si
fata externa a bratului
Paralizia de nerv circumflex(axilar)
Cauze

Luxatii SH

Fracturi de col chirurgical humeral

Raniri, caderi pe umar

Compresie prin carje in axila

Cauze
Obiective terapeutice
Scaderea durerii: ET antialgica
Mentinerea troficitatii tesuturilor
Prevenirea atrofiei deltoidului:
 Medie frecventa daca nu e denervare totala
 C. de joasa frecv(exponentiali) daca e denervat

Prevenirea capsulitei retractile prin:

 reeducarea miscarii trucate de ABD prin RE in
decubit dorsal
 ultrasunete periarticular, umar
 unde scurte antero-posterior pe umar
Obiective terapeutice
Pentru troficitatea tesuturilor se face:
 masaj
 KT pasiva in apa cu scripete
 caldura (unde scurte, parafina)

KT: daca pacientul face la inceput miscari pasive→

active asistate → active libere→active cu rezistenta
Daca mm este hipoton: CIF cu frecv<10 Hz
CDD: RS 4’/ PS 4’
Daca mm este denervat: curenti exponentiali
Paralizia de nerv median
Musculatura afectata intereseaza:
 flexia mainii
 pronatia mainii
 opozabilitatea policelui

Tulburari de sensibilitate in teritoriul

n.median

Durere exacerbata de flexia cotului

Musculatura interesata
Mm rotund si patrat pronator→ pronatia
mainii
Marele palmar→flexia pumnului alaturi
de cubitalul anterior
Lungul flexor al policelui→F policelui
Scurt abductor al policelui→ABD
Opozantul policelui→opozitia
Lumbricalii externi→ F in MCF
Paralizia de nerv median
Paralizia de nerv median
Tratament
Reeducarea fortei musculare
La inceput se fac ex globale pentru MS→ex
analitice pentru fiecare mm afectat
Pt muschii afectati se face electrostimulare care
are ca scop mentinerea musc afectate in
asteptarea reinervarii (1 mm/zi, deci nervul se
face in ≈ 1-1/2 ani)
Se fac misc pasive de cateva ori/zi pt
declansarea stretch-reflexului si a contractiei
musc; se intind pasiv muschii antebratului,
pumnului, degetelor
Tratament
tulb de sensibilitate se refac in 1-2 ani
 Stereognozia
 Durerea
 Sens tactila
 S termica

la nervul median se insista pe refacerea si

reeducarea tulb de snsib prin metodele
cunoscute; se incepe cu refacerea stereognoziei,
apoi apar durerile si furnicaturile
Tratament
Medicamentos: analgetice, AINS
Fizioterapie locala: ultrasunete
Crioterapie
Electroterapie antialgica (c de JF si CMF)

Odata depasita perioada dureroasa, KTT si TO trec

pe primul plan al terapiei avand ca scop cresterea
mobilitatii articulare, tonifierea musculara (m.a.
flexia pumnului, abductia si opozitia policelui)

Ortezarea pumnului
Tratament
Paralizia de nerv radial
In paralizia totala apare imposibilitatea:
 E degetelor
 E pumnului
 E antebratului
 partiala a supinatiei

apare si deficitul de prehensiune pt ca aceasta nu se face corect

daca pumnul nu e fixat in extensie
Tulburarile de sensibilitate sunt pe fata posterioara a bratului+
antebr+ mainii

! Pt nervul radial este specifica anestezia in tabachera anatomica

Mana apare cazuta “in gat de lebada”

Paralizia de nerv radial
Recuperarea
Prevenirea si corectarea deviatiilor:
 prin orteze care mentin pumnul in E ,dar permit si flexia
activa
 atele fixe din gips plastic care previn retracturile in flexie a
degetelor si a pumnului

Mentinerea musc normale in stare de functionalitate prin ex

active
Prevenirea redorilor articulare si a retracturilor musculare
prin ex pasive sau pasivo-active zilnice , de 3-4 /zi
Prevenirea tulb vasculotrofice prin posturare antidecliva pt
prevenirea edemului prin masaj, fase elastice, ETT, KTT
Reeducarea sensibilitatii
Recuperarea