Neurologie =introducere

1) specialitate mdicala care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul

bolilor organice care afeceteaza SNC sau periferic (encefal ,maduva)
2) Manifestari de dependent:
1)Atitudini particulare(postura):
In hemipareza spastica :
mersul caracterizat cosit
in Parkinson
antero-flexie a trunchiului (aplecat in fata) ,cu pasi
mici ,fara balansul bratelor
facies bnemic ,clipit rar
in coree
sindrom acut sau cronic caracterizat prin aplicarea unor
miscari involuntare scurte rapide si neregulate care
predomina la radacina membrelor umar-sold
pacientul nu poate mentine o atitudine stabile datorita
unei multitudini de miscari involuntare si dezordonate
cauzele pot fi:

imflamatorii
vasculare
tumorale
endocrine
toxice(oxid de Ca)
medicamentoase(antiepileptice,pilule contraceptive)
in rigiditate prin decerebrare (manifestare cauzata ca urmare
a lezinii grave a trunchiului cerebral:

provocate de :

tumori cerebrale
traumatisme craniene
intoxicatie cu o substanta cr

se caracterizeaza prin rigiditate a membrelor in extensie insotita de

decese de incordare a intregii coloane vertebrale ,in hipertensie ,
(aceste semen apar la un pacient aflat in coma si indica o agravare a
starii camatoase
in rigiditate din criza de decerebrare se manifesta :

antebrate si brate in extensie

maini flectate si in pronatie
membrele inferior in extensie ,aductie si rotatie interna
criza poate fii declansata de excitatii dureroase
capul se aseaza in hiperextensie
in rigiditate prin decorticare(manifestare cauzata de
traumatisme cranio-cerebrale grave)
se caracterizeaza prin :

brate in aductie
antebrate in flexie
membrele inferioare extenie,aductie,rotatie interna
In meningite:
Atitudinea bolnavului este ghemuita in cocos de pusca
Discopatii vertebrale
Atitudinea antalgica cu ap. Unei scolioze antalgice .
In torticolis: caracterizarea mai mult sau mai putin dureroasa
a muschilor gatului care limiteaza miscarilor de rotatie a
capului gat stramb
Capul este inclinat lateral cu barbia ridicata si fata
inclinata spre partea opusa durerii
2)Tulburari de mers si ortostatism :mersul poate fi modificat in :
Paralizii
Ataxii(symptom neurologic=incapacitatea de a
coordona miscarilor musclare)
3) Tulburari de tonus muscular
4) Dischinezii (miscari involuntare produse de afectiuni
neurologice ):tremorul din Parkinson
5) In emipareza spastica :
Mersul cosit,bolnavul efectueaza la fiecare pas o
miscare de circumductie externa a membrelor inferioare
De partea afectata lipseste balansul membrelor
superioare
In parapareza spastica
Mersul galinaceu pe varfuri cu pasi mici
In boala Parkinson
Mers lent cu pasi mici si tarati
Mersul cerebelos :nesigur ,in zig-zag,au baza de
sustinere larga
Mersul tabetiform:
In zig-zag ,controlat cu privirea

Bolnavul izveste solul cu cacaiele

,exacerbandu.si senzatiile mio-atrochinetice deficitare
In coreea cronica:mers dansand ,topait datorat miscarilor coreice care il
intersecteaza
In partea membrelor inferioare: mers intepat fiind paralizata musculatura
antero-externa a gambei care flecteaza dorsal piciorul pe gamba.
Bolnavul trebuie sa ridice mai sus genunchiul pt a nu se impiedica in propriul
sau picior sis a ia contact cu solul initial cu varful piciorului apoi cu calcaiul
In pareza coloanei vertebrale:mers leganat de rata datorata atrofiei
musculare paravertebrale si a
ortostatism:
Paralizii
Modificari ale tonusului muscular
Prezenta miscarilor involuntare
Disfunctii ale cerebelului :ale sistemului vestibular
Tulburari a sensibilitatii
Proba Romberg :
Se cere bolnavului In ortostatism sa lipeasca picioarele si sa intinda bratele
inainte .
Dupa cateva secunde sa inchida ochii
Normal se mentine cu usurinta
Daca pacientul se dezechilibreaza proba Romberg este pozitiva
Medicul isi concentreaza initial atentia asupra membrelor inferioare ,iar apoi
intreg corpul
Se apreciaza lungimea patului ,viteza mersului ,desprinderile pacientului de
pe sol ,gradul si directia de ridicare a pacientului reluarea contactului cu
solul.
Dupa modalitatea de dezechilibrare exista:
Tendinta de cadere nu este influentata de inchiderea ochilor
In leziunile de vermis (partea mediana a celor 2 lobi)anterior exista tendinta
de cadere inainte
In leziunile de vernix posterior exista tendinta de cadere in interior
In leziunile de emisfera cerebeloasa bolnavul are tendinta de cadere pe
partea emisferei lezate
2)Proba Romberg pozitiva de tip vestibular

Bolnavul tinde sa cada de partea vestibulului lezat

Dezechilibrarea de accentueaza prin inchiderea ochilor iar directia de
cadere este influentata de pozitia capului
6) Proba Romberg pozitiva de tip tabetiform(mio-artri-chinetic)

Apare in leziuni ale cailor sensibilitatii profunde

Apare tendinta de cadere in toate directiile care se accentueaza
mult dupa inchiderea ochilor

3)motilitatea activa si forta musculara:

Are drept obiectiv depistarea unui deficit motot= forta miscarii,deficit

de viteza,amplitudine
Se apreciaza viteza si amplitudinea miscaruu
Se crere bolnavuului sa execute toate miscarile din toate segmentele
articulare:
Flexie /extensie
Pronatie/supinatie
Abductie/aductie
Circunductia
Forta segmentara:
Se apreciaza cerand bolnavului sa execute diferite miscari la care
examinatorul se opune

Modificari de tonus muscular

a) Hipotonia :
Se manifesta prin cresterea amplitudinii miscarikor passive si
scaderea rezistentei la efectuarea acestor miscari
Apare in:

Leziuni musculare miopatice

Leziuni de arc reflex(nervi periferici,flexuri,radacini anterioare
si/sau posterioare)
Leziuni intramedulare
Leziuni piramidale brutal instalate in faza initiala dupa 3/6
saptamani se instaleaza spasticitatea
Leziuni cerebeloase
Leziuni neostriate(extrapiramidale)
b) Hypertonia
Se manifesta prin scaderea amplitudinii miscarilor pasive si
cresterea rezistentei la efectuarea acestora
Tipuri de hipertonii:
1) Hypertonia piramidala (spasticitatea)

Se intalneste in leziunile piramidale

Predomina pe muschii flexori la membrele superioare si pe
extensori la membrele inferioare
Este elastic si dupa miscare (pasiva),membrul respective are
tendinta de a revenii la pozitia initiala
Leziunile extrapiramidale
Ridicarea membrului inferior v.a determina blocarea
totala sau partial a miscarilor din articulatia pumnului
Este insotita de alte semen de leziune
piramidala:ROT,SEMNUL BABISCHI POZITIV ,ETC.
2) hypertonia extrapiramidala are da rigiditate
apare in leziuni de tip motor care se asociaza cu leziunile
nucleilor bazali
este uniform distribuita cu o usoara predominanta pe flexori
este plastica
se mentine relative constanta dealungul intregii miscari pasive
(exista tendinta de mentinere prelungita a unei posture
aparesemnul blocajului la efectuarea miscarii passive de
flexie/extensie la nivelul articulatiei pumnului
3) rigiditatea prin decerebrare
apare in leziunile grave de trunchi cerebral insotita de
tulburari grave ale starii de constienta insotita de tulburari
grave ale starii de constienta
apare hipertonie in extensie a membrelor inferiare si in
extensie si pronatie la membrele superioare
stimularea nociceptiva determina amplificarea ei
semnele de iritatie meningeana:

iritatia meningeana este caracteristica sindroamelor bolii

meningelui
apare contractura intregii musculaturii,paravertebrale
datorita iritarii arcului reflex
se evidentiaza in primul rand la nivelul musculaturii
cefei(reduarea cefei)( se examineaza prin anteflexia pasiva
a capului pe torace si in mod normal barbia atinge partea
superioara a toracelui
in cazul prezentei redorii cefei anteflexia pasiva este dificila
si incompleta
c) aniotrofiile(tulburari trofice musculale=tulburari datorate nutritiei sau
care intretin nutritia)

cu atrofia unui grup de muschi frecventa in unele acfctiuni ale

sistemului nervos in bolile articulare si musculare

clasificare:
a) aniotrofii primare(miogen)/afectiuni miogene
sunt proximale (in apropierea)
sunt simetrice
ROT este present timp indelungat
Reflexul muscular este abolit precoce
b) amiotrofii secundare(neurogene) :
sunt distale
sunt simetrice sau asimetrice
ROT diluat sau abolit
Reflexul muscular este pastrat
4) Pareza/paralizia/paraplegia/hemiplegia/tetraplegia
Clasificarea paraliziilor:
1) Dupa intensitate
Paralizie totala=plegie :nicio miscare nu este posibila
Paralizia partial=cu pareza :sunt posibile miscari de
amplitudine ,viteza si forta diminuate

2) Dupa teritoriul afectat:

Monopareza/monoplegie:cand este afectat un singur
membru sup sup sau inf
Hemipareza /hemiplegie:cand este afcetata jumatate de
corp
Parapareza /paraplegie :cand deficitul motor este la
membrele inferioare
Tripareza/triplegie :cand sunt afectate 3 membre
Tetrapareza/tetraplegia :cand sunt afectate toate cele 4
membre
3) Dupa tonusul muscular:
Paralizie flasca(moale)=hipotonie musculara
Paralizie spastica (hipertonie musculara)
5)cefalea/durerea de cap
Symptom ce apare in foarte multe afectiuni
Poate fii provocata de atingerea unor formatiuni care
pot devenii dureroase si care sunt situate:

in interiorul cutiei craniene(duramater ,vasele

intracraniene,arterele meningiene,marile trunchiuri arteriale de
la baza creierului si sinusurile venoase)
in exteriorul cutiei craniene(pielea capului,aponevrozele,arterele
extracraniene =artera temporala,si cavitatile natural cefalice)
17:11:2016
Clasificarea convulsiilor

Apar la copii fara antecedente neurologice intre 6 luni si 5 ani(maximul

de incidenta intre 6 luni si 3 ani)
Din pct. De vedere clinic criza este generalizata
Apar in cursul unei afectiuni febrile temperature peste 38 grade
Durata sa fie sub 15 minute
b) Convulsiile metabolice:
Datorate :
o hipercalcemiei
o Hipomagnezemiei
o Hiper sau hipo natremie
o Hipoglicemie
o Hipercalemie
o Deficit de vit B6

Cauzele convulsiilor:
o
o
o
o
o
o
o
o
o

SIDA
Dementa
Hipercalemie
Encefalita
Boala huntintong(boala degenerative ereditara)
Meningita
Scleroza multipla
Alte infectii ale creierului
Leziunile traumatice ale creierului si tumori ale creierului

Alte cauze:
o
o
o
o

Abzul de alcool
De droguri
Insuficienta renala sau hepatica
Efectele adverse ale medicamentelor

Cauze grave de convulsie:

Epilepsie
Hemaomul
Socul
Accidentele vasculare cerebrale
Atacuri ischemice tranzitorii
Leziuni traumatice cerebrale
c) Convulsii de cauze infectioase:
o Cerebrale (edem cerebral acut infectios,meningite,encefalite)
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o

d) Convulsii din intoxicatiile acute

Epetrina atrofica
Miofilinul
Organofosforicele
Oxidul de carbon
DDT.ul
Stricnina
e) Convulsii datorate altor boli,boli organice
o Hemoragia intracraniana
o Hemoragia subdulara
o Abcese tumorale
o Tumori
o Malformatii cerebrale
o Boli congenitale
o Tulburari circulatorii cerebral

8)tremorul:
Def: miscari musculare involuntare ,usoare,rapide si repetate ale
corpului sau a unor parti ale acestuia:
o Tremurul poate aparea la orice varsta dar mai frecvent la
persoanele de varsta a 2 si a 3
Poate fii:
a) Essential
o Mostenit de la parinti(componenta genetica )
o Se intensifica in cazul emotiilor extreme,stresului,epuizarii fizice
si hipoglicemiei
b) De repau:
o Caracteristic boli Parkinson

o Apare atunci cand organismal se odihneste(tremuratul

mainilor si bratelor atunci cand persoana sta cu mainile
in poala)
o Intensitatea tremurului creste in cazul stresului fizic
c) De actiune(tremor cerebelos sau tremor intentional sau de
intentie)
o Apare atunci cand partea afectata a corpului incearca sa
faca o actiune voluntara (ex:intinderea mainii sau
scrierea)
o Este mai pronuntata la nivelul mainilor in timpul unei
actiuni(intentia de a ajunge la un obiect sau atingerea
varfului nasului)
o Pot fii clasificate in tremor postural isometric,chinetic,in
functie de miscarile specifice sau actiunile care
declanseaza tremurul
Cauze tremor de actiune:
o Leziuni cerebrale datorita unui atac cerebral(AVC)
o Tumori
o Boli degenerative(scleroza multipla)
o Alcoolism cronic
o Renuntarea la alcool si droguri
o Efectul advers al unor medicamente (antiritmice
ventriculare,antidepresive,anticonvulsivante,bronhodilatato
are,pseudoefebrina si litium)
o Tremorul essential
o Emotii puternice
o Stress
o anxietate
o hipertiroidismul
o hipoglicemia
o tulburarile de miscare(distonieu)
o scleroza multipla
o distrugerea nervilor periferici(neuropatia periferica)
o boala Parkinson
o epuizarea fizica
o afectiunile psihice
9) dizartria (neurologica)=tulburarare care consta in articularea defectuasa a
cuvintelor
Cauze:
o leziuni traumatice cerebrale

o AVC-ul( afectarea nervilor care controleaza musculatura faciala)

=paralizia Bell
o Boli neuromusculare (scleroza laterala amniotrofica=boala
lougehrig)=afectiune neuromusculara severa care determina o
slabiciune musculara)
o Miastenia gravis (afectiune neuromusculara autoimuna cacre produce
slabiciune musculara)
o Paralizia cerebrala(defect congenital care produce leziune cerebral ace
poate duce la tulburari de vorbire sau coordonari musculare)
o Distrofia musculara(afectiune mostenita care duce la pierderea
progresiva a tesutului muscular )
o Boala Parkinson(afectiune cerebrala care afecteaza miscarea si
coordonarea)
o Scleroza multipla(boala care afceteza creierul si maduva spinarii
provocand slabiciune,tulburari de echilibru si coordonare)
o Intoxicatia cu alcool si droguri,dementa,migrena ,interventiile
chirurgicale la nivelul fetei,capului si gatului,efecte adverse ale unor
medicamente
o Proteze dentare inadecvate

Manifestari neurologice care pot insotii dizartria :

o Tulburari de echilibru si coordonare
o Vedere dubla sau incetosata
o Tulburari ale gandirii ,memoriei,vorbitului,intelegerii ,scrisul sau
cititul
o Vertij
o Cefalee
o Greata cu sau fara varsatura
o Simptome ale sclerozei multiple(amorteala sau furnicaturi ,tulburari
de vedre,mers instabil,fatigabilitate,sau depresie)
Manifestari musculare:
o
o
o
o

Dificultate la masticatie sau deglutitie

Salivatie
Spasme sau fasciculatii(zvacnituri musculare ) si convulsii
Slabiciunea musculara

10) afonia=tulburare de vorbire care consta in lipsa sau pierederea partiala

sau totala vocii

o tulburari neurologice (mistenia,scleroza multipla,boala

Parkinson ,scleroza laterala amiotrofica)
o Lezarea cavitatii bucale sau a muschilor implicate In actul vorbirii cu
pastrarea capacitatii de a articula
Cauze:
o Afezie primara progresiva (este forma de dementa care afecteaza
capacitatea de a comunica
o Leziuni ale nervilor afecteaza functia laringelui
o Paralizia corzilor vocale
o Leziuni ale nervilor laringieni dupa o interventie chirurgicala la gat sau
piept
o Noduli si polipi pe corzile vocale
o Tumorile laringelui
o Bolile tiroidei
o Tuberculoza
o Afonia isterica din motie psihice
o Mutism selectiv(de anxietate)
o Laringite virale ,bacteriene sau fungice
o Problem respiratorii care afecteaza capacitatea de a vorbii
o Tulburarile de voce (dupa o coversatie lunga sau dupa tipete)
o Ingrosarea corzilor vocale
o Dupa traheostomie

11) dezorientarea temporo-spatiala:

o Dezorientare=pierderea simtului de orientare in timp si/sau spatiu
cauzata de o tulburare a perceptiilor mintale
o Este unul din simptomele majore ale confuziei mintale si este prezenta
in toate starile de slabire a constientei(tulburari de batranete ,dementa
AVC, etc)
Dezorientarea in timp:
o Este proprie formelor de amnezie in care pacientul nu mai fixeaza sau
retine informatiile recente dar traieste ca prezent o scena trecuta si
este asaltat de amintiri(mentism)
Dezorientarea in spatiu:
o Manifestata in psihoze cornice si in afectiuni ale SNC(encefal,maduva
spinarii)

o
o
o
o
o
o

12) Amnezie (pierderea memoriei)

Def: pierderea totala sau partiala a capacitatii de memorizare a
informatilor si de reamintire a evenimentelor din trecut sau a
infrmatiilor inmagazinate
Cauze:
Stresul
Leziuni ale coloanei vertebrale
Postura inadecvata
Boli psihice
Crizele de epilepsie
Extinderea starii de soc
Tratamente effectuate(medicamente tranchilizante si antidepresive)

13) incontinenta de urina si materii fecale:

o Pierderea involuntara de urina si materii fecale
o Este catalogata drept un symptom si nu un diagnostic de boala
o Recapitulare lectie predate
14) escara sau ulcer de decubit;
o Rani cutanate de origine ischemica cauzate de compresiunea
tesuturilor moi intre un plan dur si tesutul osos
o Recapitulare escare +gradul de escare +ingrijirea pac. Cu escare
15) modificari ale ROT(reflex osteo-tendinos)
o Caracterizat printr.o simpla reactive motorie care este cercetata lovind
un tendon cu un ciocan de cauciuc
o Aceasta stimulare provoaca o extensie a tendonului
o Stimulare senzitiva transmisa mai intai de catre receptorii tendinosi la
maduva spinarii(sensibilitate proprioceptiva)
o Care raspunde acesteia in mod automat prin contractie musculara
16) nevralgia trigeminala
=este sindrom dureros localizat pe traiectul nervului trigemen

Clasificare:
a) Forma esentiala(de origine necunoscuta)

o Apare mai ales la femei

o Dureri paroxistice(de obicei fara prodroame)
o Cu caracter de descarcari electrice insotite de spasm al
muschilor fetei
o Localizate unilateral la nivelul regiunii supraorbitale si
suborbitare sau mandibulare
o Dureaza cateva zecimi de secunda sau cateva minute si se
termina brusc
o Intre crize durerea este absenta
Tratamentul in nevralgia esentiala
o Carbamazepine si levomoprazina
o In formele resistente sse poate incerca infiltratia cu alcool a ramurilor
terminale a trigemenului sau neurotomia trigemenului(sectionareara
dacinii senzitive
b) forma simptomatica(forma secundara)
o Provocata de factori locali care comprima sau irita (focare infectioase
,sinuzale sau dentare,meningite cornice,tumori cerebrale)
o Manifestata prin dureri continue,discrete,pe fondul carora apar
paroxisme dureroase si prin tulburari de
sensibiliatate(hipostezie,diminuarea reflexului cornean)
o Tratamentul este etiologic prin asanarea focalelor de infectie si
interventie neurochirurgicala in cazul tumorilor
17) Nevralgia occipital(nevralgia Arnold)
o Se datoreaza unui process inflamator local determinat de frig,umezeala
,infectii de focar(dentar ,amigdalian,sinuzal)spondiloze cervicale..etc
o Este caracterizata prin dureri persistente
o Intensitatea este uneori foarte mare in regiunea occipitala
o Iradiaza spre crestetul capului,adesea bilateral
o Tratamentul se face cu analgezice,antireumatice,unde ultrascurte si in
formele rebele cu infiltratii locale cu xilina 1% +hidrocortizon
18) nevralgia intercostala:
o Este sindrom dureros localizat pe teritoriul nervilor intercostali
o Este provocat de suferinte iritative ale nervilor intercostali
o Durerile sunt localizate dealungul coastelor sub forma unor crize
violente intermitente
Cauzele cele mai frecvente sunt:

o
o
o
o
o
o

Fracturi de coaste
Osteite
Zona zoster
Tumori vertebrale
Tratamentul este in primul rand etiologic
Tratamentul symptomatic consta in administrare de aminofenazon
,algocalmin ,infiltratii cu novocaina sau xinina ,,etc

19) nevralgia sciatica

Def:este un sindrom dureros localizat pe traiectul nervului sciatic
Cauza cea mai frecventa este hernia de disc
Cauze mai rare esunt:
o
o
o
o
o
o

Artroza vertebrala
cancerul vertebral secundar
Spondilitele
Tumorile de bazin
Fibronul uterin
Injectii intramusculara in zona fesiera

Durerea este simptomul characteristic:

o Are sediul in regiunea lombosacrata
o Iradiaza in regiunea fesiera
o Fata posterioara a coapsei si in functie de radacina afectata fie pe fata
antero externa a gambei ,dosul piciorului,haluce ,pe fata postero
esxterna a gambei,calcai si talpa piciorului
o Are caracter de furnicatura ,uneori de junghi sau de senzatie de
sfasietura
o Intensitatea este variabila uneori marcata impiedicand somnul ,alteori
mai putin vie
o Este exacerbate de tuse ,decatie,stranut
o Cand durerea este vie bolnavul cauta sa o reduca prezentand o pozitie
vicioasa a trunchiului aplecanduse in lateral spre a evita intinderea
nervului suferind ,iar mersul este prudent si schiopatat ,sprijinul
realizandu.se pe membrul sanatos

De obicei durerea este unilaterala

Durerea bilaterala se observa in cancerele vertebrale si episoadele

neoplazice si infiltratele neoplazice

Durerea poate fii provocata:

Prin diferite manevre cand compresiunea unor puncte pe traiectul

nervului sciatic
Manifestari de dependent:
Bolnavul prezinta uneori hipostezia teritoriului zonei afcetate cu
diminuarea sau abolirea reflexului ahilian
In formele prelungite apare hipotemia musculara evidenta la nivelul
regiunii fesiere in care pliul inferior este coborat de partea bolnavului.

Tratament:

Prima masura este imobilizarea la pat cu genunchi flectati

Tratamentul simptomatic consta in repaus pe pat tare cu perna sub cap
si genunchi
Se administreaza fenil cutazona timp de 7-10 zile 2 .3 comprimate
sau supozitoare pe zii de contracturante
Infiltratii radiculare cu novocaina ,xilina sau hidrocortizon
Fizioterapie(ultraviolete,curenti biadinamici
In formele paralizante sau cele care persista dupa mai multe
saptamani de spitalizare se intervine chirurgical

Patologia spinala
Hernia de disc:
Localizari ale herniilor:

Mai ales la nivelul L4-L5 si L5-S1

La nivel cervical determina frecvent suferinta radiculara si
mielinica
La nivel toracal(localizare mai rara)
Determina o suferinta mielinica pana la sindrom de transsectiune
medulara
La nivel lombar este manifestata de coada de cal

Manifestari de dependenta:

 Durere
a) In hernia unilaterala monoradiculara care atinge un singur nerv
Debut cu dureri care pot iradia bilateral ,puternice ,uneori invalidante
(blocheaza bolnavul in pozitie antalgica)
Iradierea tipica a durerii in functie de radacina afectata(apare in timp)

b) In sindromul vertebral
Contracture musculara
Durere(paravertebrala,uni sau bilaterala la hernia lombara)
Scolioza antalgica
Limitarea miscarilor de latero si latero-flexie ale coloanei
Durerea la palpare sau percutia apofizei spinoase aflate deasupra
discului afectat
c) in sindromul radicular
Depinde de radacina efectata(radacina L5)
Afectarea discului L4 SI L5
Durere cu iradiere pe partea superioara a coapsei fata anterolaterala a gambei ,fata dorsala a piciorului pana la nivelul
halucelui
Hipostezie situata in interiorul de ditributie a durerii(fata anterolaterala a gambei,fata dorsala a piciorului ,haluce ,deget 2)
Imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului (bolnavul nu poate
merge pe calcaie)
Tulburari trofice
Atrofia musculara(se instaleaza dupa un timp indelungat si
afecteaza radacina S1 SI DISCUL L5 S1
Dureri si parastezii pe fata posterioara a coapsei ,fata
posterioara a gambei ,tendon ahilian,calcai ,planta ,ultimele
degete si hipostezie pe aceleasi zone
Pareza de nerv sciatic popliteu intern (imposibilitatea flexiei
talpei piciorului si nu poate merge pe varfuri)
Mai tarziu reflex ahilian abolit (radacina C7)
Afectarea discului intervertebral C6 si C7
Iradierea simptomelor este de obicei catre degetul mediu al
mainii dar pot fii interesate di degetele vecine
Forta tricepsului poate fii diminuata (simptomele pot iradia catre
degetele 4-5 )
Investigatii paraclinice:

Radiografie simpla de coloana

Mielografie
Mielocete
RMN

Tratament:
Conservator :

Repaus total la pat timp de 2 -3 saptamani(prezinta cca 80 % din

eficienta tratamentului conservator)
Antalgice uzuale
Antiimflamatoare
Steroidiene si nesteroidiene
Sedative(utilizate cu prudenta si de scurta durata)
Fizioterapie

Tratamentul chirurgical

Ablatia herniei distale

Disectomia pentru a prevenii reaparitia herniei de disc
Ingrijirea pacientului cu epilepsie: 25:11 test la epilepsie(clasificarea
)
1) Def: boala caracterizata prin crize de alterare a starii de
constienta la care se asociaza manifestari motorii,sensitive si
senzoriale datorate unor descarcari paroxistice si sincrone
neuronale mai mult sau mai putin extinse
2) Culegerea datelor:
Principalele cauze sunt:

a) Traumatismul cranio-cerebral
Apilepsia poate aparea imediat (prin edem cerebral
precoce)
Dupa n interval de cateva ore poate eparea hematomul
sau edemul cerebral
Tardiv dupa luni sau ani
b) Neoformatiile intracraniene:
Crizele sunt la inceput limitate

Sunt insotite de semne de hipertensiune

intracraniana
c) Tulburari vasculare cerebrale
Ramorisme
Encefalopatie hipertensiva
Hemoragie meningeana
Trombofeblite cerebrale
Emboli cerebrale..etc
d) Epilepsia esentiala:
In care nu se gaseste nici o etiologies au leziune
care sa justifice boala(in acest caz crizele sunt
generalizate si apar inca din copilarie)
Alte cauze(mai rare)

Traumatisme obstreticale
Intoxicatii cu alcool cu oxid de carbon
Tulburari metabolice
Uremie sau hipoglicemie
Procese infectioase cerebrale(encefalitele)

Clasificare:
Tipuri decrize confulsive

Forme tonice pure(cee mai frecvente)

Forme clonice pure
Hemiconvulsii(cuprind numai jumatate de corp)
Convulsii localizate(crizele jaksoniene)
Starea de rau convulsive dupa criteriul clinic si encefalografic :
a) Crize partiale=crize care au debut focal
Determinate de o descarcare neuronala paroxistica pornind de
la o singura emisfera
Crize partiale cu simptomatologie elementara
Crize cu simptomatologie motorie(somato-motorie
afazica,jaksoniana,postural,fonotorie)
Crize cu simptomatologie senzitiva sau senzoriala(somatosenzitive,vizuale ,auditive,olfactive,gustative,vertiginoase)
Crize cu simptomatologie vegetative
b) Crize partiale cu simptomatologie complexa
Crize cu alterare izolata a constiintei
Crize iluzionare
Crize halucinatorii

c) Crize generalizate:
Crize determinate de descarcari paroxistice din ambele
emisfere cerebrale :
1) Non-convulsive=absentanta(petit mal),absente atipice
,crize mioclonice ,atonice
2) Convulsive=tonico clonice (grand mal)
3) Crize inclasabile
d) Crize unilaterale:
Crize caracteristice copilului avand ca particularitate faptul ca
semnele clinice sunt prezente in hemicorp iar semnele
encefalografice sunt la emisfera opusa
Dupa simptomatologie si etiopatogenie
a) Epilepsie ideopatica(fara leziuni cerebrale,fara anamalii neurologice
,principalul factor fiind predispozitia ereditara)
b) Epilepsii simptomatice (cu leziuni structural ale sistemului nervos
evidentiata paraclinic
3)manifetsari de dependenta
manifetarile crizelor generalizate

a) absenta sau absentele

absenta simpla=alterarea paroxistica a starii de
constiinta,oprirea din activitate timp de cateva
secunde,amnesia totala a episodului
absenta complexa=;la alterarea constientei se asociaza si
fenomene motorii (ale membrelor,diferite gesture de frecare a
mainilor de incheiere si descheiere a nasturilor)sau
vegetative(manifestari bazo-motorii,upilare,cardiac si
respiratorii)
b) starea de rau epileptic=se caracterizeaza prin :
crize de epilepsie care se repeta la interval
interval atat de scurte incat bolnavul nu isi mai
recapata starea de constienta intre 2 abcese
se asociaza cu starea de coma si tulburari
vegetative importante care pot fi fatale pentru
pacient(tulburari ale ritmului
respirator,hipersecretii,tranheobronsica,edem
pulmonar acut
initial cresterea TA apoi ht si colaps,hipertermie

Conditii de aparitie:

intreruperea brusca a tratamentului anti-epileptic

administrarea unor medicamente cu potential convulsival
ingestie de alcool
infectii intercurente sau alte boli (encefalite,AVC,tumori,etc.)
poate apare in contextul crizelor epileptice generalizate(grand mal
si/sau petit mal),sau al crizelor partiale
criza grand mal:
1) faza tonica:
durata acestei faze este de 10-30 sec
se instaleaza brusc
debut prin strigat
cu pierderea cunostintei inainte sau concomitent cu aparitia
contracturii tonice
faciesul devine palid
ochii se plafoneaza (globii oculari sunt rotati in sus=da ochii
peste cap)
apare contractia generalizata tonica(membrele superioare in
abductiecele inferioare in aductie si rotatie interna)
membrele devin intepenite,antebratele flectate ,pumnii stransi
,coapsele si gambele in estensie
corpul devine rigid
capul in hiperestensie
maxilarele sunt inclestate ,si muscarea limbii
toracele este imobilizat si apare apneea si cianoza
daca este surprins in ortostatism cade
2) faza cronica
durata acestei faze este de 1-2 min pana la 10-15 min
uneori poate dura 1 h sau mai mult(in stare de rau convulsiv sau
convulsii subnintrante)
apar convulsiile generalizate
capul se misca ritmic lateral sau in extensie
musculatura fetei se contracta ritmic
globii oculari executa miscari in toate directiile,ploapele palpita
exista midriaza
maxilarul inferior are miscari insotite de scrasnetul dintilor
limba are miscari de propulsie si poate fii muscata
apare spuma la gura care devine sangvinolenta
membrele executa miscari bruste de flexie si extensie
respiratia este sacragata ,neregulata,zgomotoasa

3) faza

pulsul este accelerat si slab

creste TA
faciesul este vultos
se poate instala si cianoza
stertoroasapostcritica)
repiratia este stertoroasa
relaxare sfincteriana si emisie involuntara de urina si materii
fecale
4) faza de rezolutie(faza de somn post-critic)
poate lipsii sau se instaleaza confuzia post-critica
dupa criza pacientul are cefalee,mialgii ,amnezia totala a crizei
contracturile inceteaza
respiratia devine normala
faciesul se recoloreaza
uneori pacientul intra in coma sau prezinta o stare subcomatoasa(coma poate fii urmata de o stare de somn de cateva
ore iar la trezire comportamentul este normal uneori prezinta
stare de oboseala si confuzie)
dupa crize prelungite pot sa apara odificari neurologice
trecatoare (pareze,semnul babinski pozitiv)
4) interventii
in starea de rau epileptic:
asezarea pac.in decubit dorsal
asigurarea eliberari cailor respiratorii
introducerea intre arcadele dentare a unui obiect din cauciuc
imobilizarea b.pentru a prevenii eventualele loviri in timpul crizei
dupa criza:

se verifica permeabilitatea cailor respiratorii

aspirarea secretiilor bronsice(intubare)
stabilirea unei cai venoase
5) investigatii:
paraclinice:
tomografia axiala computerizata
RMN
Encefalograma
EEG.ul
6) Tratament:
Epilepsia trebuie considerata o conditie benigna in
majoritatea cazurilor

Dintre pacientii diagnosticati cu epilepsie aproximativ

60-70% nu vor mai avea crize daca au fost tratati
corect cu medicamente antiepileptice(MAE)
In majoritatea acestor cazuri medicatia antiepileptica
poate fii oprita dupa o perioada de timp rezonabila
(3-5 ani de la ultima criza)
Tratamentul adecvat cu medicamente antiepileptice
implica utilizarea acestora de preferat in
monoterapie
Daca monoterapia nu are succes se combina 2 sau
mai multe medicamente pentru efecte benefice

Tratamentul medicamentuos:

Carbamezapina (20 mg/kg corp folosita in crizele partiale ,in crizele

jaksoniene dar si in crizele grand mal)
Valproatul(doze 20-50 mg/kg corp) folosite in toate tipurile de crize
Etoxuximidul(20 mg/kg corp in crizele grand mal)

Medicatia alternativa:

Fenobarbitanul
Clonazopanul
Diazepan

Tratamentul chirurgical:

Se efectueaza interventii functionale (de intrerupere a transmiterii

excitatiei de la focarul epileptic sau de stimulare electrica prin
implantarea unor electrozi in structurile nervoase inhibitori)

Interventiile cauzale consta in extirparea unui focar epileptic

Tratamentul crizelor:

Miazepan
Ivelent 5-10 mg pe minut repetat din 30 in 30 de minute( se poate
adm.si in perfuzie)
Clonazepan
IVL 1m g pana la maxim 8 mg pe zii
Fenitorin 15-20 mg /kg corp
Midozolanul 0,2 mg/kg corp

Boala Parkinson
1) Def:

Factori care influenteaza

Factori genetici:
Pot influenta aparitia bolii in cadrul familiei la varste tinere
Anumite medicamente :
-utilizarea pe o perioada indelungata a medicamentelor
precum
Haloperidon
Metroclopabid care pot creste riscul de a dezvolta
Parkinson
Factorii de mediu:

Expunerea la substante chimice precum erbicidere si

pesticidele care pot creste riscul de a dezvolta maladia
Parkindon
Expunerea la disulfura de carbon ,praful de mangan
,monoxidul de carbon
3)Manifestari de dependenta:

Manifestarile bolii Parkinson pot varia de la

o persoana la alta
Semnele precoce de boala pot fii usoare si
pot trece neobservate
Simptomele incep sa apara de multe ori pe
o singura parte a corpului
Intru-cat zona afectata joaca un rol
important in controlul miscarilor pacientii
prezinta gesturi rigide sacadate si

incontrolabile,tremor si instabilitate
posturala
Tremorul sau dischineziile:
-la nivelul membrelor superioare (70% din
cazuri),gesturi ritmice incontrolabile ale
mainilorsau la nivelul degetelor
-La nivelul capului si picioarelor constituie
primul simptom si se manifesta in special in
repaus si in perioadele de stres
-tremorul este diminuat in timpul miscarilor
si dispare in somn ,este accentuat si de
oboseala
-tremorul devine mai putin evident pe
masura evolutiei bolii
Tremuratura Parkinsoniana:
-amplitudine moderata,frecventa 46
tremuraturi /,posturala,accentuata de
emotii, atenuata de miscari activesec
-mainile pot imita numararea banilor
-capul afirmatie/negatie
-picioarele pedalarea

Bradipnezia(miscari incetinite sau lente)

In timp boala Parkinson reduce capacitatea pacientului de a se

misca(dificultati de deplasare si probleme ale mersului)si in mentinerea
echilibrului(tate posturala)
Lentoarea miscarilor include si scaderea miscarilor spontane si
scaderea amplitudinii miscarilor
La membrele superioare acest lucru instabiliface ca sarcinile simple sa
devina unele dificile si acest lucru se vede prin micrografie(scris de
mana mic ilizibil) hipominie (diminuarea miscarilor mimice),clipit rar si
hipofonie(voce diminuata)
Pasii devin tot mai mici ,isi tareste picioarele ,are probleme in a.si muta
picioarele si in a se ridica de pe scaun
Picioarele fiind foarte apropiate (se modifica centrul de greutate)si se
pot inclina putin in fata din zona taliei (pozitie gargovita),de asemenea
exista robleme cu intoarcerile din timpul mersului
Balansul si problemele de echilibru pot duce la cazaturi(apar mai tarziu
in evolutia bolii)

3)Rigiditatea musculara;

Poate sa apara in orice parte a corpului

Muschii rigizi limiteaza miscarile si pot produce chiar si dureri(cu timpul
durerea este continua)
Cel mai comun semn aparut la ddebutul bolii este reducerea balansarii
bratului afectat
Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare a fetei
,gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara
si la anchilozare

4)AFECTAREA POSTURII SI ECHILIBRULUI

Instabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si

coordonare
Aparitia sa este o etapa importanta in evolutia bolii deoarece
instabilitatea posturala este dificil de tratat si este o sursa comuna de
invaliditate in stadiile avansate ale bolii

5)RIGIDITATEA FETEI

Pacientul care sufera de Parkinson are figura rigida ,zambeste mult mai
greu ,iar mimica faciala este redusa(slabesc muschii fetei si ai gatului)
Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate duce la o
expresie faciala fixa numitamasca Parkinsoniana
Inghitirea poate devenii mai dificila si bolnavii se pot inneca ,tusi sau
pot pierde saliva pe la colturile gurii
Modificari la nivelul vorbirii:
- vorbirea devine monotona si soptita (intensitate redusa)
- in evolutia bolii Parkinson dementa survine tardiv si afecteza intr 15 si
30 % din pacienti fiinn afectata memoria recenta
ALTE MANIFESTARI SI COMPLICATII ALE BOLII PARKINSON
TULBURARI DE SOMN INCLUSIV INSOMNII
Crampe musculare si afectarea articulatiilor
Pacientul poate suferii de depresie,anxietate sau frica(datorate
modificarilor de natrura chimica survenite la nivelul creierului si/sau
cauzate de constientizarea bolii)
Dificultatoi la deglutitie
Sianoree(=salivatie abundenta)
Pot aparea dificultati in gandire pe masura ce boala avanseaza

Probleme ale vezicii urinare inclusiv incapacitatea de a controla urina

sau dificultati la urinare precum si disfunctii sexuale
Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si
imperioase
Poate apare si constipatia datorita alterarii functiei intestinului (devine
obisnuita)
Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau inrautatii
aceste simptome
confuzie,pierderea memoriei
dermatita seboreica
modificari ale personalitatii
problemele aparute in controlul involuntar sau automat al unor functii
ale oranismului duc la :
- cresterea transpiratiei
- scaderea tensiunii arteriale cand persoanele sau cand bolnavii stau i
pozitie ortostatica (ht.ortostatica)
4)probleme de dependenta
P1) postura inadecvata
P2) risc de accidente
P3) depresie
P4) Tulburari de somn/insomnii
P5) comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor

5)obiective-tema
O1-pacientului sa.i fie asigurate conditii necesare pentru o postura adecvata
O2-pacientul sa fie in afara oricariu accident de orice fel ar fii e
l
O3-pacientul sa comunice cat mai mult cu familia

O4-pacientul sa prezinte un somn linistitor

O5-pacientul sa fie echilibrat psihic

6) DIAGNOSTICE DE NURSING:
1) perturbarea miscarilor datorita imposibilitatii pastrarii unei pozitii
manifestata prin postura inadecvata
2) tulburarea mersului datorata pierderii reflexelor posturale manifestata
prin risc de accidente
3) pierderea interesului datorita temei si nelinistii manifestata prin depresie
4) alterarea somnului datorita cosmarurilor manifetstata prin insomnii
5) dificultatea de a intelege mesajele datorita tulburarilor senzoriale
manifestata prin comunicare ineficienta
7) INTERVENTII

POSTURA INADECVATA
- se instaleaza pacientul in pat respectand pozitiile anatomice
ale diferitelor segmente ale corpului
- se folosesc utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea
pozitiei anatomice
- se instaleaza de urgenta pacientul cu tulburari respiratorii in
pozitie semisezanda
- se schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore
- se verifica pielea in regiunile cu proeminente osoase odata cu
schimbarea pozitiei
- se maseaza punctele de presiune la fiecare schimbare a
pozitiei
- se asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si corp
- se efectueaza exercitii pasive si active dupa caz
- asistenta invata pacientul care este pozitia adecvata
risc de accidente:
interventiile de accidente
- pacientul sa aib mereu pielea intacta
- sa nu se raneasca
- sa.si exprime intelegerea masurilor de securitate
- sa utilizeze corect aparatele care il ajuta
depresie
- asistenta creaza un climat de incredere
- Incurajeaza si linisteste pacientul pentru a.si recapata
echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea
pacientului
- identifica care sunt activitatile agreate de pacient

- administreaza tratamentul medicamentos

tulburari de somn/insomnii
- indentifica prin discutiile cu pacientul sau familia acestuia
cauza insomniei
- pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn
corespunzator varstei
- creaza un climat de incredere in vederea realizarii unui
somn odihnitor
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate
care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor
organismului
- observa somnul/calitatea acestuia ,raportul intre starea de
veghe si somn
comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
- linisteste pacientul
- ii explica toate interventiile si tehnicile
- familiarizeaza pacientul cu mediul
- asigura securitatea mediului si linistea
- cerceteaza posibilitatile de comunicare ale pacientului
- furnizeaza mijloace de comunicare si invata bolnavul cum
sa le foloseasca
- asigura ingrijiri in functie de afectarea senzoro-motorie a
bolnavului
- efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea
complicatiilor musculare sau articulare
- urmareste diminuarea miscarii :sa stea asezat fara ajutor
,sa se ridice singur ,sa mearga singur cu ajutorul unui
bastoon,unei carje ,unui cadru ,etc.

8)investigatii

Investigatia obligatorie este examenul de prima linie IRM-CEREBRL

imagistica prin rezonanta mahnetica-singura investigatie de rutina care
poate exclude cele mai multe dintre afectiunile insotite clinic de
Parkinson
CT-cerebral la bolnavii care au indicatie de tratament neurochirurgical
pentru stabilirea reperelor topografice
In cazul in care prin investigatiile mai sus enumerate nu se poate
stabilii cu certitudine diagnosticul se impune examenul radio-izotopic
cu tansoli speciali-dat-scan

TRATAMENTUL BOLII PARKINSON

Medicamentos:
- In boala Parkinson tratamentul este in special medicamentos si
consta in principal din adminstrarea de levodopa(SAU L-DOPA)
substanta care odata absorbita se transforma in dopamina si
este eficace in special in formelein care predomina lentoarea
miscarilor si redoarea musculara
Alte medicamente:

Sunt antagonismele de dedopamina care actioneaza ca dopamina :

Bromocriptina
Piribedilul
Anticolinergice
carbidopa

Tratamentul chirurgical
interventia chirurgicala este o optiune doar atunci cant tratamentul
medicamentos nu mai controleaza simptomele (dar dupa interventia
chirurgicala pacientul reincepe tratamentul medicamentos)
electrostimularea profunda cerebrala- este o procedura care este
aplicata pacientilor intr-un stadiu avansat al bolii
transplantul de celule nervoase

Educatia pentru sanatate

-

pacientul s aaibe o alimentatie sanatoasa bogata in fibre si

lichide
sa consulte un terapeut ocupational deoarece realizarea activitatilor
zilnice devine mult mai dificila
sa evite cazaturile si miscarile prea rapide
este in suportul si sprijinul familiei (familia acestuia poate apela la un
psiholog deoarece bolnavul de Parkinson manifesta stari d e
depresie ,anxietate si panica
bolnavul poate apela la grupurile specializate de suport in care oamenii
cu acea suferinta fac schimb de informatii si isi ofera sprijin reciproc

clinic
COMELE
1) def: stavee patologica caracterizata rin pierderea completa sau
partiala a constientei,a motilitatii si a sensibilitatii dar cu pastrarea
functiilor vegetatic
bolnavul in stare de coma profunda prezinta:

este imobil
inconstient
cu musculatura relaxata
nu raspunde la intrebari
nu reactioneaza la excitatii
reflexele sunt ambolice(tendinoase,cornear ,de deglutitie ,etc.)
bolnavul respira
pulsul este prezent
functiile secretoare sunt in general normale

diagnosticul diferential al comelor:

-

impune eliminarea urmatoarelor stari morbide

a) sincopa=pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei
abolirea totala a functiilor vegetative vitale (circulatie-respiratie)
oprirea trecatoare si reversibila a circulatii cerebrale
b) lipotimia(lesinul)=pierderea incompleta si usoara a
cunostintei
forma minora a sincopei
se mentin circulatia si respiratia
c) colapsul circulator=sindrom in care functiile vegetative
sunt diminuate
cunostinta este pastrata
diminuate functiile de relatie

dupa profunzimea comei se deosebesc:

1) coma profunda(coma CARUS)
- in care bolnavul nu reactioneaza la nici un stimul cu reflexe
absente
Pentru ca un pacient sa fie incadrat in diagnosticul de Coma acesta
trebuie sa detina la scorul GLASGOW <=7 !!!!!!!
2) Coma medie=forma mai usoara in care pacientul raspunde la
stimuli foarte puternici,prezinta delir si stare de agitatie
3) OBNUBILARE=Cea mai usoara forma alterata a starii de constienta
in care bolnavul este dezorientat ,somnolent ,executa vag ordinele si
raspunde cu dificultate la intrebari
Diagnosticul etiologic al comelor are o importanta fundamentala deoarece in
functie de el se stabileste si tratamentul
Pentru aceasta este necesara

anamneza amanuntita

Examen clinic aprofundat

Examene paraclinice

Anamneza:
-

Se agreseaza anturajului bolnavului si trebuie sa stabileasca

antecedenteke(boli,trtamente urmate,etc),si circumstantele in
care s.a produs coma(traumatisme,ingestie de substante,debut
brutal sau progresiv)

Examenul clinic:
Nu trebuie sa omita nici un amanunt:
-

Facies congestional=> coma alcoolica sau hemoragie cerebrala

Facies rozat
Coma cu intoxicatie,cu monoxid de carbon
Facies icteric
Asimetria faciala anunta hemiplegia
Prezenta sangelui si a spumei in cavitatea bucala
Mirosul aerului expirat
Miros amoniacal
Miros de acetona=coma diabetica
Miros alcool=coma alcoolica
Respiratie lenta,bradipneica (come prin administrare de
barbturice,orbiacee,hipertensiune intracraniana)
Respiratie tahipneica=coma uremica sau diabetica
HTA in hemoragie cerebrala si encefalopatie hipertensiva
hTa in come toxice infectioasa si diabetice

prezenta unor sindroame neurologice este revelatoare pentru

diagnostic
- sindromul piramidal(pareze/paralizii sugereaza un AVC
- sindromul de hipertensiune hipercraniana=prezent cu cefalee
,varsaturi,midriaza,sugereaza o tumora,un absec sau o
encefalopatie hipertensiva
- sindromul meningea=cu cefalee,varsaturi,redoarea cefei,indica o
meningita sau o hemoragie meningeana

din punct de vedere etiologic se deosebesc urm come:

1) come neurologice
2) come infectioasa
3) come metabolice

4) come toxice
1) come neurologice:
a) insotite de hemiplegie
cauze:
- tromboza
- hemoragie
- embolie cerebrala

Hemoragia cerebrala:
-

se caracterizeaza prin debut brusc,brutal

coma este profunda cu HTA+hipertermie si cu hipertermie
respiratia etse stertoroasa(zgomotoasa)
PREZENTA LCR- hemoragic
Tromboza:
- Coma prezinta un debut mai putin brutal
- Apare in special la varstnci
- Este precedat de prodroame
- LCR-nemodificat
Embolia:
Coma are debut brusc
Mai frecvent la persoane tinere cu infart miocardic,fibrilatie atriala si
stenoza mitrala

b) come meningiene:
- apara in meningita acuta sau in orice afcetiune a
meningelui
-

c) comele cu lichid:
caracterizata prin tumori sau abcese intracerebrale
encefalopatia hipertensiva (coma cu crize convulsive si HTA
intracraniana

d) coma post-epileptica :
- caracterizata prin incontinenta de urina ,semne de muscare a limbii si
convulsii craniene
e) coma prin traumatism cranian
-

caracterizata prin hemoragie

pierderea LCR prin nas si urechi

2) comele infectioase
- orice boala infectioasa poate ajunge la coma(practic nu mai
raspunde la tratamentul cu antibiotice )
3) come metabolice:
a) coma uremica :
- apare in cursul nefropatiilor acute sau cronice
- se caracterizeaza prin mirosul amoniacal al aerului expirat
- tegumentele sunt palide galbui
- cresterea ureei in sange
- anemie
- albuminurie
-

b) coma diabetica:
mirosul expirat este de acetona sau mar verde
pielea este uscata
limba arsa
pacientul prezinta hipoglicemie,glicozurie,
cresterea corpilor cetonici in urina

c) coma hipoglucidica:
- apare ca urmare a suprasaturarii cu insulina
- etse o coma mai putin profunda dar este progresiva
- este precedata de transpiratii abundente si tremuraturi insotite de
convulsii,piele umeda si calda
d) coma hepatica:
- apare in cursul unei ciroze hepatice sau hepatita virala
- Precedata de hemoragie sau de punctia ascitica
- Este insotita de icter ,ascita,respiratie fetida,uneori manifetsa
hemoragie
4) Comele toxice:
a) Coma alcoolica:
Apare datorita ingestiei exagerate de alcool
Pacientul prezinta miros de alcool in aerul respirat
Faciesul este cingestionat
Manifetsa hipotensiune arteriala
Hipotermii,alcoolemie crescuta
b) Coma barbiturica:
- Apare datorita ingestiei de medicamente barbiturice in scop de
sinucidere
- Este o coma profunda si calma

- Pacientul mamifeta hta,hipotermie,reflexe abolite

- Prezenta barituricelor in urina si in lichidul de spalatura gastrica
c) Coma prin ingestia de opiacee:
- Apare la toxicomani
- Pupilele sunt punctiforme(mioza accentuata)
- Hipotonie musculara accentuata
- Facies palid
- Fara ROT
d) Coma atropinica:
- Insotita de midriaza
- De uscaciunea buzelor
- Tahicardie
- Hta
e) Coma cu intoxicatii cu monoxid de carbon:
- Pacientul prezinta covulsii
- Facies rozat
- Tensiunea arteriala scazuta
- Temperatura crescuta
Tratamentul comelor:

Tratament cauzal

Tratamenttul in toate comele:

Glucoza hipertona+malaxona+VIT B1
+diazepan IV repetabil la 10 min( in convulsii)
+antibiotice (in infectii)
+tranchilizante usoare in agitatie

Ingrijirea pacientului cu coma

1) Def:coma este o stare patologica caracterizata prin pierderea completa
sau partiala a constientei ,motilitatii si a sensibilitatii dar cu pastrarea
functiilor vegetatice=circulatia si respiratia
2) Surse de dificultate:
a) traumatismele craniene
- pot determina edem cerebral sau hemoragie cerebrala (cand
creierul se edematiaza ca raspuns la traumatism ,fluidul
exercita o presiune mare datorita lipsei de dilatare a cutiei

b)

c)

d)

e)

craniene edemul poate determina creierul sa coboare

determinand leziuni )
edeme
- edemul tesutului cerebral poate apare chiar si fara
traumatism ,generat de lipsa de O2,un dezechilibru electrolitic
sau hormonal
hemoragia(sangerarea)
- in straturile cerebrale poate determina coma prin
comprimarea partii lezate iar aceasta compresie determina ca
fluxul de sange sa devieze spre partea
neafectata,determinand leziuni ale ambelor emisfere
cerebrale..ex:hipertensiunea arteriala,anevrisme
cerebrale,tumori
AVC-ul
- Se produce cand nu exista flux sanguin intr.o parte importanta
a creierlui sau exista pierdere de sange insotita de edeme
Glicemia:
-la pacientii cu DZ ,poate apare cand nivelul glicemiei sanguine
este scazut sau este foarte mare (hiperglicemie=hipoglicemie)
f) lipsa de O2
-

stopul cardiac determina oprirea brusca a fluxului sanguin si a

O2 spre creier
dupa resuscitarea cardiorespiratorie(RCR),supravietuitorii
stopului cardiac sunt de multe ori in coma
deprivarea de O2 poate apare si in timpul innecului

g)infectiile:
-

infectiile SNC(meningite,encefalite

h)substante toxice:
-

substante care in mod normal sunt prezente in organism se

pot acumula pana la nivele toxice daca organismul nu
reuseste sa le elimine( ex.amoniacul,afectiuni hepatice, CO2criza severa de astm,ureea =insuficienta renala)
drogurile si alcoolul in cantitati mari (afecteaza functionarea
neronala)

i)crizele epileptice:

j)O singura criza rareori poate determina coma insa crizele continue
pot(crizele repetate pot impiedica creierul sa se recupereze intre 2
crize,acest fapt determina o stare prelungita de inconstienta si coma)
3) Manifestari de dependenta:
- Ochi inchisi
- Deteriorarea ROT si reflexelor trunchiului cerebral
- Ochii nu mai raspund stimulilor luminosi
- Nu mai exista reflexe in membre cu exceptia miscarilor din reflex
- Respiratie neregulata
4) Probleme de dependenta:
P1= respiratie ineficienta(acumularea de secretii si hipotonia valului
palativ)
P2 =circulatie inadecvata (modificarea perfuziei trunchiului
cerebral,slaba irigare a tesuturilor,imobilitate)
P3=alterarea comunicarii la nivel senzorial si motor(inconstiente sau
alterarea perceptiei
senzoriale,vizuale,auditive,gustative,olfactiva,chinestezica)
P4=imobilitate(deficit motor)
P5=incapacitatea de a se hidrata si alimenta(dificultate de la
deglutitie,incapacitate de a ingera alimente si lichide)
P6=risc de alterare a mucoaselor(bucala si conjunctiva)
P7=risc de alterare a tegumentelor(alterarea perfuziei tisulare
periferice)
P8=incapacitate de a.si acorda ingrijiri igienice (inconstienta,deficit
motor)
P9= alterarea functiei de eliminare intestinala si urinara
(inconstienta ,abolirea reflexului sfincterian)
P10=modificari ale temperaturii(tulburari de termoreglare)
5) Obiective:
Enuntul pentru testul de luni/tema Parkinson !!!! Stabiliti in functie
de manifestari 3 probleme de dependenta=formulati obiective si
diagnostic
P1: pacientul sa manifeste e o buna respiratie
P2: pacientul sa prezinte o buna circulatie prin ameliorarea perfuziei
cerebrale
P3:pacientul sa.si imbunatateasca treptat perceptia
senzoariala,vizuala,olfactiva,,
P4:pacientul sa prezinte ameliorare treptata la nivelul deficitului motor

P5:pac.sa i se asigure o hidratare si o alimentatie corespunzatoare

P6: pac.sa i se asigure o buna ingrijire la nivelul mucoaselor
P7:pac. sa i se asigure o buna ingrijire la nivelul tegumentelor pentru a evita
escara de decubit
P8: pac sa.i fie asigurate toate ingrijirile igienice necesare
P9: pac sa i se asigure igiena
P10: pac. sa prezinte temperatura in limite normale

6) Diagnostice de nursing:
1) Alterarea respiratiei din cauza/datorita pierderii reflexelui de
deglutitie manifestata prin acumularii de secretii
2) Alterara circulatiei din cauza comei manifestata prin imobilitate
3) Dificultatea de a intelege mesajele datorita tulburarilor senzoriale
manifestata prin stare de inconstienta
4) Alterarea mobilitatii datorita imobilizarii prelungite manifestata prin
deficit motor
5) Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita pierderii constientei
manifestata prin incapacitatea de a se alimenta
6) Dificultatea de a.si face ingrijirile de igiena datorita starii manifestata
prin risc de alterare a mucoaselor
7) Incapacitatea de a.si pastra tegumentele curate datorita gradului de
coma manifestata prin alterarea perfuziei tisulare periferice
8) Dificultatea de a se pastra curat datorita comei manifestata prin
deficit motor
9) Alterarea functiei de eliminare datorita starii comei manifestata prin
inconstienta
10)
Dificultatea de a avea o temperatura normala datorita
tulburarilor manifestata prin tulburari de termoreglare

7) Interventii:
- Tema(ne uitam in manifestari de dependenta si gulegerea datelor)
1- Prevenirea i combaterea obstruciei cilor aeriene prin :

aezarea bolnavului n decubit lateral

curtarea cavittii buco-faringiene de
mucozittii,

o resturi alimentares i scoaterea protezelor dentare

dac exist- h i p e re x t e n s i a c a p u l u i
m p i n g e re a ( s u b l u x a t i a ) anterioar mandibulei
i n t ro d u c e re a u n e i c a n u l e o ro f a r i n g i e n e ( p i p a Guedel) prin
aceste manevre se mpiedic cderea limbii napoi n faringen caz de stop respirator se aplic respiraia
artificial gur la gur(atenie la toxice) saugur la nas sau cu
aparate manuale.
Respiraia artificial trebuie mentinut pn cnd bolnavul va fi intubate

2)circulatie inadecvata:

monitorizarea permanent a funciilor vitale si notarea nfoaia de observati

Rehidratarea parenteral pentru refacerea masei circulante pierdute (la nevoie
transfuzii sangvine)
aerisirea camerei de 2 ori pezi-administrarea de hepatoprotectoare si vitamine

3)
-

vorbirea n permanen cu pacientul

explicarea tuturor tehnicilor ce i se efectueaz
urmrirea gestului bolnavului

4)
-

hidratarea parenteral cu solutii perfuzabile cantitativ

mare pentru accelerarea eliminrii alcoolului din organism
calmante si sedative la indicaia medicului
repaus absolut la pat

5)
- solutii perfuzabile la indicaia medicului
- administrarea de hepatoprotectoare si vitamine
6)
- hidratarea parenteral cu solutii perfuzabile cantitativ
- mare pentru accelerarea eliminrii alcoolului din organism
- -spltur gastric
7)
-

rehidratarea parenteral pentru refacerea masei circulante pierdute

administrarea de hepatoprotectoare si vitamine, edicatiei indicate de medic
-splarea general dimineata pe segmente, limpezire cu prosop umed si stergere cu
prosop moale
hidrtarea pielii cu lotiune de corp sau crem protectoare-toaleta fetei: se sterge fata
sidup uscare se d cu crem-buzele se lubrifiaz cu glicerin

-se picur vitamina A n ochi,dup o prealabil toalet a ochilor cu acid boric 4%

pentru prevenirea uscrii corneei
-urechile se sterg zilnic cu betisoare

8)
-

pacientul va fi mbrcat n pijama lejer n funcie de anotimp

va fi schimbat cu grij pentru a evita eventualelerniri

9)
-

hemostatice la indicatia medicului

alimentarea permanent cu solutii perfuzabile la indicarea medicului
administrarea de hepatoprotectoare
toalet genital dup fiecare eliminare cu ap si spun si
schimbarea lenjeriei la nevoie

monitorizarea temperaturii dimineata si seara si notarea

n foaia de observatie

10)

8) Investigatii=examene paraclinice:
Din sange examene bioclinice:
-

Electroliti( calciu,magneziu,natriu,potasiu,glucoza
,uree,creatinina,osmolalitatea,creatin-fosfaza crescuta in
IMA,gazele arteriale,transaminazele)
Din urina (examenul de urina este obligatoriu)=sumarul de
urina ,examenul bacteriologic,albumina,glucoza,corpii cetonici
Examen hematologic =pentru cercetarea echilibrului fluidocoagulant +timpii
Examenul fundului de ochi
Examinarea radiologica (erix pulmonar si de coloana)
Examenele imagistice=CT,RMN
Examinarea LCR(suspiciune proces infectios ) prin punctie
lombara
Examene electrofiziologice=EKG,EEG-ul

9) Tratament:
- In general tratamentul comei este unul suportiv
- Tratamentul comei depinde de cauzele sale (persoanele apropiate
unui comatos ar trebuii sa ofere cat mai multe informatii pentru a
ajuta la identificarea cauzei comei )
- Ingrijirea medicala promta este vitala pentru tratarea unor conditii
potential reversibile(ex. daca pacientul prezinta o infectie care
afecteaza creierul pot fii necesare antibiotice)
- Glucoza= pentru tratarea soc diabetic

Alte medicamente (pentru tratarea crizelor epileptice,tratarea

edemului etc)

Tratamentul chirurgical:
-

Necesar pentru eliberarea presiunii asupra creierului datorate

edemului sau pentru indepartarea unei tumori