Neurologie

19.10.2022
Manifestarii de dependenta

In boala Parkinsons
Atitudine rigida
Corp anteflectat, cap, brate si genunchi usor flectate Mimica usor inexpresiva

In meningita avem pozitia cocos de pusca

In paralizia radiculara avem mana "gat de lebada"
In hemiplegia infantila avem antebrat in adductie si semipronatie, flectat in unghi drept pe
brat, cotul indepartat de trunchi, mana in flexie exagerata din articulatia pumnului, picior in
varus
Hemiplagia flasca, bolnavul in pozitie de decubit cu membrele paralizate inerte, misca doar
membrele de pe partea sanatoasa
Hemiplagia in faza spastica, membrul superior cu bratul in usoara abductie, antebratul flectat
pe brat, cu o usoara pronatie, degetele flectate peste degetul mare, membrul inferior in
extensie, piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate, halucele uneori in
extensie pronuntata, reflex babinski spontan, asimetrie faciala, devierea gurii de partea
sanatoasa, pliuri sterse.
Paraplegia spastica, extensia puternica a membrelor inferioare,
Coreea, bolnavul este animat continuu de miscari bruste si involuntare, dezordonate, care dau
o instabilitate in atitudine si gesturi bizare
Monoplegia brahiala, bratul atarna inert pe langa corp, umarul este coborat.
In nevralgi se adopta atitudini antialgice
Miopatii primitive, lordoza accentuata, picioare departate "omoplati inaripati",
Retractia tendonului lui Ahile, bolnavul se sprijina pe varfuri
Coma, pierderea cunostintei, a motilitatii voluntare, a sensibilitatii, cu pastrarea relativa a
functiilor vegetative
Letargia, aspectul unui individ scufundat intr un somn profund din care poate fi trezit, hranit,
dar apoi adoarme din nou.
Tulburari de mers:
Mers cosit, bolnavul duce membrul inferior in lateral cu miscari in semicerc, intalnita in
sindromul piramidal in faza spastica sechelara.
Mers stepat, piciorul cade balant pe talpa, apare in paralezia nervului sciatic extern, leziuni
ale nervului motor periferic, polinevrite
Mersul ebrios, cerebelos, mers nesigur cu baza larga de sustinere, cu tendinta de deviere in
toate directiile, apare in leziuni cerebeloase.
Mers dansant, topait, miscari aberante ale capului, membrelor trunchiului, apare in coree.
Mers leganat, ca de rata, cu inclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas, apare in
distrofii musculare progresive.
Mers spasmodic, mers rigid, greoi, cu picioarele tarate, apar in scleroza in placi.
Mers tarat, bolnavul trage piciorul in parapareze.
Mers rigid, cu pasi mici, corpul aplecat inainte in boala parkinsons.
Mers talonat, ridica membrele inferioare mai sus decat trebuie, si calca pe calcai, apare in
tabes.

Ataxia statica, tulburare de echilibru, stand in picioare, cu risc de cadere. Ataxia inseamna
tulburare de coordonare a miscariilor.
Ataxia kinetica, tulburari de echilibru in mers.
Mersul spastic, greoi incet, apare in paraplegia spastica.

Mersul forfecat, genunchi se freaca in mers, piciorul racleaza solul, apare in diplegia spastica.

Ortostatismul, in parkinsons si polinevrite echilibrul static este influentat, semnul romberg

pozitiv.
Tabes, pacientul sta cu picioarele indepartate si controleaza cu privirea membrele inferioare,
daca inchide ochii isi pierde echilibrul. Cand tulburarile sunt accentuate mentinerea
echilibrului static este imposibila

Sindromul vestibular, semnul romberg pozitiv, bolnavul tinde sa cada pe partea lezata, greata,
varsaturi, vertij, ortostatismul este imposibil daca leziunea este grava,
Sindromul cerebelos, semnul romberg pozitiv, statiunea ortostatica este imposibila in leziuni
accentuate.

Motilitatea activa
Tulburarile de motilitate:
Deficitul muscular partial, pareza-diminuarea fortei musculare
Deficitul motor total paralezia-absenta fortei musculare
Hemiplegia- paralezia jumatatii de corp.
Paraplegia- paralezia jumatatii inferioare a corpului.
Diplegia, paralezia partilor simetrice ale jumatatii corpului
Monoplegia, paralizia unui membru
Tetraplegia, paralezia membrelor
Paralezia sau plegia inseamna un deficit total, nu se poate face nici o miscare, cu grupul
muscular afectat.
Paraleziile se datoresc leziunii cai piramidale ale neruronului motor periferic.
Pareza este un deficit partial cu diminuarea in grade diferite a fortei de contractie.
Scala degradare a intensitatii deficitului de forta musculara.
0- deficit total
1- contractie fara deplasarea segmentului
2- deplasare numai in plan orizontal
3- deplasarea este posibila si pe verticala
4- posibilitatea unei contractii impotriva rezistentei examinatorului
5- forta musculara normala

Motilitatea pasiva-tonusul muscular

Tonusul muscular este o stare permanenta (incluziv in repaus de tensiunea muschiului striat,
datorata unei contractii musculare usoare)
Examinarea tonusului: .
Tonus de repaus, palparea consistentei muschiului, aprecierea extensibilitatii, si a rezistentei
la mobilizarea pasiva
Tonusul postural, cercetarea reflexelor de postura, tonusul de actiune, urmarirea tonusului in
timpul miscariilor voluntare.
Modificari de tonus muscular:
Hipertonia, este o contractura musculara, o exagerare a tonusului

Hipotonia este diminuarea tonusului.

Tulburarile de tonus muscular sunt de multe ori asociate cu paralezia. Hipertonia+paralezia
duc la paralezia spastica. Hipotinia+paralezia duc la paralezia flasca.
Hipotonia-atonia musculara, este scaderea pana la abolirea tonusului muscular.
Miscarile pasive se fac foarte usor, senzatie de mobilitate articulara exagerata, rezistenta mica
la mobilizare, relief muscular pierdut, masa musculara flasca la palpare, se intalneste in
neuropatii, zona zoster, tabes, poliomielita, leziuni cerebeloase....
Tipuri de hipertonia: exagerarea tonusului muscular, muschii sunt induratii, tendoanele in
tensiune, miscari pasive limitate.
Tipuri:
Piramidala- o contractura, o spascititate piramidala
Hipertonie electromielenica, intereseaza flexori si pronatorii maini.
Contractura poate fi invinsa prin mobilizari sucesive, pasive
Rigiditatea prin decerebrare, in coma. Antebrate si brate in extensie, mainile pronate si
flectate, criza de decerebrare poate fi declansata de excitatii dureroase, capul se aseaza in
hiperextensie.
Rigiditatea de decorticare, brate in abductie si flexie.
Hipertonia din miotoni, persistenta contractiei indelungate cu relaxare lenta
Contractura reflexie totala, in artrite, iritatii meningiene, leziuni iritative.
Miscari involuntare-diskineziile
Tremuraturiile, la membre cele subtile se pot evidentia prin extinderea si ridicarea bratelor la
nivelul umerilor, cu palmele in jos. De urmarit intensitatea ritmul, distributia, modul de
desfasurare.
Tremuratura parkinsoniana, amplitudine moderata, frecventa 46/s, accentuata de emotii, imita
numerarea banilor.
Tremuratura cerebeloasa, frecventa mica 3-5/s, amplitudine mare, miscari active,
prepoderente
Tremuratura senila, amplitudine mare, frecventa mica 2-3 sec la cap, mandibula, maini

2.11.2022

Tremurătura alcoolica
-amplitudine mică 
-frecventa maare de 8-10/secunda
-este posturală și de acțiune 
-mai exprimata la degetele membrului superior 
-accentuată matinal 
-atenuata de ingestia de alcool 
-in derilium tremens 
-este foarte amplă, asociata cu delir, halucinații terifiante, agitație psihomotorie 

Tremuratura din boala Basedow

-este fina, rapida, 8-12/secunda, mai evidentă la membrul superior 

Tremuratura familială 
-este fina, mai evidentă la membrul superior la extremități și dispare la ingestie de
alcool
-apare la tineri datorită unor anomalii constituționale a sistemului striat(boala Minor)

Tremuratura dentorubrica 
-apare in afecțiuni cerebeloextrapiramidale 
-se asociază cu tremuratura parkinsoniana, cu tremuratura cerebeloasa și cu spasmul
opozițional(=bolnavul pare ca se opune chiar mișcării pe care o inițiază 

Tremuratura din nevroza stenică 

-este fina, apare la extremitățile membrelor și este atenuata de repaus 

Tremuratura isterica(pitiatică)
-este izolata de alte manifestări ale vreunei afectați neurologice și poate imita orice tip 

Alte mișcări involuntare 

 Mișcările coreice
-sunt rapide, de amplitudine variabila, pot sa apara pe orice grup muscular, in repaus
sau acțiune
-sunt bruște și dezordonate
-la nivelul feței dau naștere la grimase 
-produc mersul dansant 
-dispar in somn și se intensifica la emoții 
-apar in Coree de diferite tipuri 
 Mișcările atetozice 
-apar in leziuni ale neostriatului 
-au amplitudine scăzută, sunt lente, aritmice, mai frecvente la membrul superior 
-se intensifica la emoții și dispar in somn
 Hemibalismul 
-este o mișcare amplă, violenta, brusca
-interesează un membru in întregime
-poate dezechilibra corpul, dar este rar 
 Miocloniile
-mișcări bruște, de scurta durată
-mobilizează segmentul interesat, acționează pe un grup muscular
-apar in leziuni piramidale, intoxicații, epilepsie 
 Fasciculațiile
-sunt contracții ale unor fascicule musculare care nu produc deplasarea segmentului
-se pot evidenția prin percuția mușchiului, excitații electrice, fracționarea
tegumentului 
-nu dispar in somn
-identificarea lor este importantă in diagnosticarea sclerozei amiotrofice, poliomielitei
cronice 

Spasmele:
-contracții tonice, discontinue, persistente și bine delimitate, interesant un grup
muscular 
-se reproduc in același loc 

1.Crampele
-interesează grupe musculare funcționale 
-sint însoțite de dureri 

2.Terticolisul smasmotic 
-este o diskinezie tonică, clonică, sau tonicoclonică cu caracter intermitent localizata
la mușchii gâtului și cefei, mai ales sternocleidomasteoidian și trapez 

3.Spasmul de torsiune 
-interesează mușchii efectori  suprapunându-se peste mișcările voluntare  
-se intensifica pe măsura desfășurării acestor mișcări 

Ticurile:
-sunt mișcari clonice 
-pot avea caracter semiconștient, dar de obicei survin brusc, inconștient 
-pot reproduce un gest, sunt stereotipe(se realizează același lucru in mod repetat), dar
se pot modifica in timp 
-pot fi unice sau multiple 
-sunt atenuate in somn și accentuate de emoții și sunt foarte variate 

 Convulsiile
-sunt contracții musculare bruște, neregulate, intermitente și variate, care pot produce
deplasări ale segmentelor de membre și ale trunchiului 
-in funcție de extindere pot fi: localizate sau generalizate 
-caracterizează patologia epileptică primara sau secundara 
-sub aspectul gravității o convulsie tonică poate avea aceeași semnificație cu una
tonicoclonică, iar o convulsie clinica localizat poate avea semnificația uneia
generalizate 
-in funcție de caracter pot fi: 
1.tonice, cu rigiditate musculară prin contracție musculară prelungita, violenta
2.clonice, mai mult sau mai puțin intense sau regulate 
-acestea pot deplasa segmentul afectat  sau trunchiul fiind separate de scurte intervale
de rezoluție musculară 
3.tonicoclonice(mixte)
-convulsiile pot sa apara si in stări uremice, tumori cerebrale, encefalite sau
posttraumatic 

Coordonarea mișcărilor 
1. Ataxia
-este o tulburare de coordonare si se clasifica in:
a.ataxia tabetică 
-senzitiva, proprioceptiva, pe fibre lungi musculare 
b.ataxia statica 
-imposibilitatea menținerii unei anumite atitudini, mai ales cu ochii închiși 
-datorită lipsei de informație proprioceptiva 
-se examinează cu proba Romberg(nu pote sta ortostatic cu ochii închis) sau in poziție
in decubit dorsal ridica membrul inferior pana la un anumit punct 
c.ataxia dinamica
-se evidențiază cu ocazia diverselor mișcări
-pași inegali ca lungime, picioare azvârlite, etc.
d.ataxia cerebeloasa 
-principalele funcții ale cerebelului sunt: coordonarea mișcărilor, reglarea echilibrului,
reglarea tonusului muscular 
-lezarea Vermisului provoacă tulburări de echilibru(ataxie cerebeloasa), iar lezarea
emisferelor cerebeloase, tulburări de coordonare a mișcării
2. Tulburările de tonus
-scăderea tonusului muscular se pune in evidentă făcând mișcări pasive cu membrele
bolnavului 
-bolnavul prezintă hipotonie musculară, membrul din partea atinsa cade inert când se
ridica și cade brusc 
-amplitudinea mișcărilor depășește limita fiziologică, de exemplu genunchiului atinge
cu ușurintă toracele 
3. Tulburările de echilibru 
-ortostatismul este posibil numai cu baza de susținere lărgită (picioarele depărtate)
-iar in leziunile cerebeloase grave bolnavul nu poate sta in picioare
-tulburările de echilibru nu sunt exagerate de închiderea ochilor 
4. Mersul 
-bolnavul merge cu baza de susținere larga, cu pași nesiguri, cu devieri intr-o parte sau
alta
-apare hipermetria sau disimetria adică depășirea de către mișcarea elementară a
scopului propus cu imposibiltatea realizarii mișcării mai fine 
-se pune in evidentă prin proba indice-nas sau călcâi-genunchi sau indice-ureche
-se constata ca pacientul este incapabil sa efectueze mișcarea cu precizie fie depășind
ținta, fie oprindu-se înainte 
-o alta proba întrebuințată este încheiatul și descheiatul nasturilor care se efectuează
cu multă greutate 
-asinergia este descompunerea mișcărilor complexe in mai mulți timpi, bolnavul fiind
incapabil de a executa mișcări combinate 
-asinergia se pune in evidentă prin:
a.proba flecarii genunchiului pe abdomen 
-bolnavul nu pote executa sincron mișcarea de flexie a genunchiului și a coapsei,
flectand mai întâi coapsa le abdomen cu membrul inferior întins, apoi gamba pe
coapsa 
b.proba lăsării pe spate 
Adiadocokinezia
A= lipsit de 
Diadocos= succesiv 
Kinesis= mișcare 
-bolnavul nu poate face mișcări alternative 
-mișcările succesive rapide cum ar fi supinatia și pronatia mâinii nu pot fi executate
rapid 
-membrul pe partea lezata întârzie si nu este capabil sa urmeze ritmul celuilalt 
-actele voluntare se executa cu întârziere 
Tremuratura intențională 
-se manifesta sub forma unei serii de oscilații care apar la sfârșitul Mișcării voluntare
-se pune in evidentă prin proba indice-nas(in momentul in care indexul este aproape
de vârful nasului se observa o serie de oscilații care fac ca degetul sa nu își mai atingă
ținta)
-tremuratura semiportant in bolile cerebelului lipsește in repaus 
-apare doar la mișcările voluntare, de aceea se numește tremuratura intențională 
-mișcările sunt ample și neregulate 

Nistagmusul
-mișcări ritmice și simetrice ale globilor oculari 
Ataxia frontala
-este o mișcare de coordonare asociata mai ales leziunilor frontale manifestata printr-o
tulburare a echilibrului trunchiului 

Sensibilitate
1. Sensibilitatea obiectiva, provocată 
a. Sensibilitatea superficială
-sensibilitatea tactilă
-se aplica pe tegument un stimul tactil(o bucata de vata)
-interpretarea: pot apărea normal, hiper sau hiposensibilitate sau chiar anestezie
b. Sensibilitatea termică 
-se testează cu 2 eprubete, una cu 4 alta cu 7 grade 
-poate fi normo, hiper sau hiposensibilitate, anestezie sau pervertirea simțului termic 
c. Sensibilitatea dureroasa 
-se înțeapă tegumentul cu in obiect ascuțiți 
-interpretare: poate fi normal, hiper sau hiposensibilitate 

Senisibitatea profunda 
1. Sensibilitatea proprioceptiva 
-mișcări ușoare a unor segmente ale membrelor iar bolnavul cu ochii închiși trebuie sa
spună ce mișcare i s-a imprimat sau sa le reproducă cu membrul opus 
-interpretarea: simtul poate fi diminuat  sau abolit 
2. Sensibilitatea vibratorie 
-se aplica un diapazon pe proeminente osoase: tibie, rotula, maleole, creasta iliaca,
clavicula, olecram
-simtul pote fi diminuat sau abolit 
3. Sensibilitatea barestezică
-obiecte de aceeași forma și mărime, dar cu greutate diferită 

2. Sensibilitatea subiectiva, spontana 

9.11.2022
Problemele de dependență în afecțiuni neurologice
1 Comunicare ineficienta la nivel senzorial și motor 
-este dificultatea individului de a capta mesajele din exterior prin intermediul
simțurilor și de a le transmite în același timp prin intermediul sistemului locomotor
sau prin sunete 
Manifestări de dependență :
-dificultate de a auzi 
-dificultate de a vorbi
-dificultate de a vedea 
-afazie
-balbaiala 
-dizartrie
-incapacitatea de a percepe prin pipăit 
-incapacitatea de a vorbi 
Obiective de ingrijire :
-pacinetul sa exprime diminuarea anxietății în termen de… 
-pacientul sa utilizeze mijloacele de comunicare alternative în termen de… 
-pacientul să suplinească perturbarea senzorială sau deficitul motor în termen de… 
Intervenții :
-asistentul medical liniștește pacientul si ii explica toate tehnicile și Intervențiile 
-familiarizeaza pacientul cu mediul 
-asigura securitatea mediului și liniștea 
-administrează medicatia recomandata 
-cercetează posibilitățile de comunicare ale pacientului
-furnizează mijloace de comunicare și învață pacientul cum sa le folosească
-asigura ingrijiri în funcție de afectarea  senzorio-motorie a bolnavului 
-efectuează exerciții pasive și active pt a preveni complicațiile musculare sau
articulare
-pregătește pacientul pentru diverse examinării 
-acordă îngrijiri după examinării 
2 Comunicare ineficienta la nivel intelectual
-este dificultatea de a înțelege stimuli primiți, de a-și utiliza judecată , imaginația,
memoria
-o atingere a cortexului sau o funcție inadecvată a facultăților intelectuale perturbă
individul în modul sau de a combina informațiile pe care le primește de la alți și de
la mediu 
Manifestari de dependenta :
-dificultate de a-și exprima ideile și parerile
-dificultate de a se concentra
-dificultate de a înțelege 
-incoerență în asocierea ideilor
-inabilittar în formularea frazelor 
-limbaj incoerent 
-logoree 
Obiective de ingrijire 
-pacientul să revină la realitatea imediată în termen de…. 
-pacientul să își imbunatateasca imaginea de sine in termen de… 
Intervenții 
-asistentul medical ajuta pacientul sa se orienteze temporo-spatial 
-sugerează pacientului tinerea unui jurnal personal și îl ajuta la completarea lui 
-ajuta pacientul să-și recunoască capacitățile și preferințele încurajând orice
activitate proprie 
3 Somnolență 
Manifestari de dependenta
-somn perturbat peste 10 ore de somn nocturn la adult și peste 12 ore de somn
nocturn la copil, dar se exclud situațiile particulare de oboseala după eforturi
excesive, convalescență care necesită recuperează prin somn 
-ațipit frecvente ziua 
-stare de oboseala 
-ochii încercănați 
-vorbire tremurata
-comportament lent, greoi 
-somnolență poate dura zile, săptămânii și poate fi urmată de inversării ale ritmului
itemerar 
-inactivitate 
-stare de epuizare musculară și nervoasă pe care le acuza pacientul 
Obiective
-pacientul să beneficieze de un număr de ore de somn corespunzător vârstei în
termen de… 
-pacientul să fie activ, cooperant în termen de…. 
Intervenții 
-asistentul medical identifica prin discuție cu pacientul sau familia cauza
somnolentei
-creează un climat de încredere 
-încurajează și liniștește pacientul pt a-și recăpăta echilibrul psihic 
-observă și notează toate schimbările care survin în strada pacientului 
-administrează tratamentul medicamentos 
-identifica activitățile agreate de pacient 
-elaborează împreună cu pacientul un program de activitate care sa corespundă
stării pacientului și posibilităților organismului 
-observa somnul, calitatea lui raportul între starea de veghe somn 
4 Imobilitatea
-reprezinta o diminuare sau o restricție a miscarii fiind recomandata adesea ca
metoda terapeutică sau poate fi cauzată de traumatisme si boli organice sau
funcționale 
Manifestări de dependență
-dificultate de deplasare 
-diminuarea sau absența mișcării
-atonie musculară 
-atrofie musculară 
-hipertrofie musculară 
-contractura musculară 
-ras sardonic
-anchiloza
-crampă
-escara de decubit
-diminuarea interesului  
Obiective de ingrijire 
-pacientul să-și mențină forță și tonusul muscular în termen de… 
-pacientul să-și restabilească forat și tonusul muscular în termen de… 
-pacientul să poate preveni contracturi în termen de… 
Intervenții 
-asistentul medical planifica un program de exerciții în funcție de cauza imobilizări
și capacitatea pacientului 
-schimbă poziția pacientului din 2 în 2 ore 
-masează regiunile predispuse escarelor 
-pudrează cu talc 
-efectuează exerciții musculare pasive din 2 în 2 ore
-învață pacientul postură adecvată și cum sa efectueze exerciții musculare active 
-învață pacientul sa facă exerciții de respirație profund 
-învață pacientul sa tuseasca să îndepărteze seceratile
-administreaza medicatia prescrisa 
-pregătește pacientul în vederea oricărei tehnici de ingrijire 
-reda încrederea pacientului ca Imobilitatea poate fi o stare trecătoare și ca își va
putea relua mersul
-suplinește pacientul în satisfacerea nevoilor sale
-servește pacientul la pat cu cele necesare 

Planul de îngrijire în afecțiuni neurologice :

Sursele de dificultate pot fi   
-fizice :pareze, paralizi
-stres:solicitare intelectuală 
-socială :izolare, sărăcie 
-lipsa cunoașteri mijloacelor de sustinere a funcțiilor sistemului nervos central și
periferic 
Obiective de ingrijire ale asistentului medical vizează :
-asigurarea regimului igieno-dietetic
-monitorizarea funcțiilor vitale si vegetative 
-prevenirea recidivelor 
-prevenirea complicatiilor 
-respectarea indicațiilor terapeutice 
-administrarea medicației recomandate 
-profilaxia infecțiilor 
-oxigenoterapie 
-controlul electroencefalografic 
-educația pt sanatate neurologica
Intervențiile asistentului medical 
Intervenții generale
1 Comunicarea 
-culegerea datelor obiective și subiective de la un pacient cu afectiuni neurologice
se face prin interviu direct și indirect cu întrebării deschise 
-observație clinică 
- cercetarea documentelor medicale :foaie de observație, bilete de internare ieșire
din spital, bilete de trimitere, scrisoare medicale, carnet de sănătate, rețetele 
-discuții cu membrii echipei de ingrijire 
-discuții cu familia 
-discuții cu aparținătorii 
-examenul fizic
Interviul unui bolnav cu afectiune neurologica poate releva în antecedentele
personale existenta unor crize comitiale(pierderea de cunoștință), pierderi scutere
de cunoștință, boli cu afectare neurologica, iar în antecedentele heredocolaterale
prezenta epilepsiei și paraliziei la apartinatorii
2 Alimentarea/Hidratarea
- este bine ca pacientul sa fie încurajat să se hrănească singur dacă starea s ai
permite 
-în general în cazul pacienților cu afecțiuni neurologice alimentarea activa este
imposibilă, asistentul medical fiind nevoit să hrănească pacientul pasiv sau chiar
artificial 
-se recomandă mese dese în cantități mici 
-se evită alimentele excitante cum ar fi:cafeaua, băuturile prea fierbinți sau prea
reci 
-se evită încărcarea stomacului pentru a evita apariția vărsăturilor 
-se evită alimentele care generează meteorism sau care determină constipatie 
-alimentația pe cale digestivă prin sonda nazogastrica se folosește în situațiile în
care bolnavul prezintă tulburări de deglutiție 
-se face bilantul hidric, se recoltează sânge pt determinarea tulburărilor
electrolitice, determinarea ph-ului, gliciemiei, ureii sanguine în vederea 
-se face rehidratare parenterala cu soluții de glucoza hidrolizate și concentrate
proteice 
4 Asigurarea condițiilor de     Mediu/Poziții/Mobilizare 
-repausul la pat este important pentru accelerarea vindecării 
-imobilizarea prelungită poate duce la apariția complicațiilor (escara de decubit) 
-activitățile cotidiene pot pune probleme pacientului care devine dependent de
ajutor asistentului medical în satisfacerea nevoilor 
-este important să încurajăm pacientul sa fie cât mai independent posibil pt a avea
cât mai multă încredere în sine 
-activitățile de îngrijire vor fi modificate și adaptate la nevoile individului 
-pacienții vor fi plasați în saloane bine aerisite cu temperatură constantă fără
curenți de aer 
-patul va fi curat prevăzut cu apărătorii laterale pt pacienți agitați 
-bolnavii vor fi asezati în  decubit dorsal fără pernă cu capul înclinat laterala sau
decubit lateral
-dacă nu exista contraindicatii pot fi așezați în poziție șezând 
5 Asigurarea igienei 
-se face din prima zi de internare 
-de multe ori se impune realizarea toaletei pe regiuni la patul bolnavului 
-pacienții imobilizați vor beneficia de toaleta la pat 
-după spălare se frictioneaza tegumentele cu alcool mentolat sau camforat, se
pudrează cu talc regiunile predispuse escarelor de decubit 
-asistentul medical are obligația de a se interesa asupra preferințelor privind
asigurarea igienei 
-pacientul imobilizat la pat va fi servit la nevoie cu bazinet sau urinar pt asigurarea
ritmica a eliminărilor 
-pt aceasta este important sa se poată asigura o poziție cât mai naturală care sa
faciliteze efortul de defecatie 
-igiena cavitatii bucale la bolnavul imobilizat la pat, paralizat sau inconștient se
face prin îndepărtarea mucozitatilor de câteva ori pe zi, cu tampoane sau comprese
cu glicerina boraxata 
-se recomandă îndepărtarea protezei mobile la pacienții inconștienți 
6 Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative 
-se asigură permeabilizarea căilor respiratorii prin aspirarea secretiilor
traheobronsice prin canula faringeana sau sonda de intubatie ortrahiala 
-conform recomandărilor seadministreaza oxigen cu intermitență 
-tapotajul toracic facilitează îmbinarea secrețiilor bronșice 
-sunt măsurate și verificate periodic:puls, tensiune arteriala, respirație și
temperatura  
-în cazul aparitiei varsaturilor pacientul  va fi asezat decubit lateral, iar resturile
alimentare vor fi îndepărtate, eventual aspirate 
-la pacienții cu tulburări sfincteriene se montează sondă urinară permanentă , iar pt
incontinența de materii fecale se folosesc scutece pt adulți 
-spalatura vezical se recomanda zilnic la pacienții cu sondă urinară 
-în caz de constipatie se efectuează clisma evacuatoare simplă

Neurologie 16.11.2022- Pelea 

Prevenirea complicațiilor 
Se face masajul extremităților și mișcări pasive pentru prevenirea complicațiilor
trombo-embolice.
Pentru combaterea complicațiilor infecțioase bronhopulmonare se administrează
antibiotice cu spectrular instituindu-se o terapie susținută după ce se constată apariția
primelor semne de infecție pulmonară.

Prevenirea escarelor se face prin:

-schimbarea poziției bolnavului din 2 in 2 ore 
-masarea ușoară a zonelor care vin mai mult in contact cu patul
-se folosesc saltele antiescară 
-se pot folosi colaci de cauciuc înveliți 
-cearceaful trebuie menținut in permanenta curat, neted și uscat 
-se fac pudrari cu talc la nivelul regiunilor declive 
-dacă apar, escarelor se tratează cu atenție prin pansamente antiseptice 

 Educarea pacientului pentru prevenirea afecțiunilor cardiace 

Educația terapeutica a pacientului, proces continuu, integrat in asistența medicală și
centrat pe pacient cuprinde activități organizate de sensibilizare, informare, instrucție
și acompaniament psiho-social privitor la boala, la tratamentul prescris, la îngrijri, și
are scopul de a ajuta pacientul și anturajul: 
 sa înțeleagă mai bine boala și strategia terapeutica 
 Sa crească cooperarea cu toți factorii implicați in asistenta medicală 
 Sa trăiască într-un mod cât mai sănătos posibil
 Sa își mențină sau sa își amelioreze calitatea vieții 
Asistentul medical trebuie sa și desfășoare activitatea educațional sanitară astfel încât: 
-sa reprezinte un factor de influența pozitivă asupra psihicului bolnavului
-sa contribuie la crearea unor emoții pozitive care urmăresc optimismul și încrederea
bolnavului in medic și in amg și in eficacitatea măsurilor terapeutice 
-trebuie sa dezvoltam încrederea bolnavului in vindecarea sau ameliorarea stării lui,
dacă va respecta conștiincios și riguros prescripțiile și recomandările medicale 
-toți membrii echipei de îngrijire trebuie sa sensibilizeze familia și anturajul
pacientului in legătura cu evoluția și cu particularitățile etapei terapeutice
recuperatorii 
-readaptarea bolnavului la noul stil de viața depinde in mare parte și de familia care îl
îngrijește 

 Reducerea stresului și a anxietății 

-O ambianță calmă și o atmosfera plină de optimism poate reduce stresul 
-Echipa de îngrijire trebuie sa facă dovada eficacități și competentei profesionale
atunci când acorda îngrijiri 
-Pacientului i se va asigura un mediu care sa reducă la minim starea de stres și
anxietate 
-in unele cazuri, pacienții, beneficiază de administrarea unui sedativ la nevoie 

Tratamente locale și generale 

-se va asigura un somn regulat
-evitarea stresului, surmenajului, repaus la pat obligatoriu 
-se recomanda evitarea oricărui efort fizic și intelectual, evitarea frigului și a umezelii 
-se suprima inițial alimentația și hidratarea orală pana la încercarea vărsăturilor și
stabilizarea stării generale, apoi se reia treptat alimentația echilibrata, bogata in
vitamine 
-se interzic drogurile, alcoolul și tutunul 

 Stimularea metabolismului și ameliorarea suferințelor tisulare(de țesut)

Se face prin:
-vitamino-terapie: vitamine din grupa B(B1, B6 2 fiole pe zi), vit C 2 fiole pe zi,
fosfobion 2 fiole pe zi

Antibioterapia
-in cazul bolnavilor comatosi de administrează clitan fenicul 2-3g/zi, canamicina
1g/zi, gentamicina 2-3 fiole/zi pentru a preveni infecțiile secundare(bronhopulmonare
și urinare)

Combaterea cefaleei
-se face prin administrare de medicamente antalgice Algocalmin2fiole/zi iv, tiofen 2
tablete/zi
Combaterea vărsăturilor desface prin administrare de Torecam, pleomazin fiole, im la
nevoie 
Combaterea hipertermiei se face prin administrarea de antitermice: oral paracetamol
sau aspirina 4 tablete/zi, iv algocalmin 2 fiole/zi 

Corectarea și menținerea echilibrului hidroelectrolitic 

-consta in administrarea de electroliți in funcție de ionograma și rezerva alcalină 

Intervențiile specifice in afecțiunile neurologice 

Intervențiile in criza epileptică 
Epilepsia este un sindrom clinic paroxistic, cronic cu debut și sfârșit brusc caracterizat
prun pierderea cunoștinței și însoțit de convulsii tonicoclonice, pierderea cunoștinței,
tulburări respiratorii, tulburări sfincteriene, automuscarea limbii(se observa sputa cu
sânge in jurul gurii), oboseala, dezorientare.
Etapele crizei epileptice sunt:
1. Faza de pierdere a cunoștinței 
2. Faza de convulsii 
3. Faza postcriza
Toate acestea trei formează aura epileptică 

Intervențiile in timpul crizei:

1. Faza de pierderea a cunoștinței: este o faza cu 2 perioade(una tonică urmată de
perioada clonică), bolnavul strigă, își pierde brusc cunoștința și cade putându-
se accidenta, musculatura se contracta, capul se răsucești intr-o parte, ochii ies
din orbite, faciesul este cianotic, respirația este zgomotoasă. Criza durează 2-3
 min, bolnavul intra in contracție tonică generală, inițial in flexie, ulterior in
extensie cu durata de 30-40 secunde, bolnavul fiind și in apnee. 
Urmează faza clonica(convulsiile) in care apar clonisme generalizate inclusiv la
musculatura feței și care durează 20-40 secunde. Pacientul este cianotic, creste TA și
pulsul, apar secreții salivare și bronșice cu scurgerea prin gura a unui lichid aerat cu
sau fără sange(rezultat prun mușcarea obrajilor, buzelor, limbii sau prin sufuziuni
sangvine prin stază)
Pot apărea peteșii  la nivelul fetei și ochilor, apare incontinența de urina și materii
fecale datorită relaxarea musculaturii. Bolnavul este in stare de coma cu starea și
sensibilitatea de conștientă absente.
-se îndepărtează curioșii și se previn accidentările 
-se aseaza pacientul pe un plan orizontal 
-se îndepărtează corpurile contondente din jur 
-între arcadele dentare se aseaza un obiect moale din material de cauciuc sau material
textil 
-se îndepărtează proteza dentară dacă exista
-nu se paraseste bolnavul 
-se anunța medicul printr-o terta persoana 
1. Faza de coma postcritica 
Durează 1-2 min, se caracterizează prin oprirea convulsiilor, musculatura flască,
relaxarea sfincterelor, respirația stertoroasă prin relaxarea musculaturii velopalatine si
prin hipersecreții 

Faza postcritica este caracterizata prin reverberează treptat a conștientei in câteva

minute după care urmează somnul postcritic care durează minute sau ore.
La trezire pacientul prezintă cefalee, dureri musculare(febra musculară), nu știe ce s a
întâmplat cu el. 
Fiecărei faze ii corespunde un tablou electric(EEG)encefalograma 

Intervenții după criza:

Este faza care urmează fazei de convulsii caracterizata prin revenirea treptata printr-o
stare de torpoare după care bolnavul adoarme adânc circa 2 ore. -Bolnavul se poate
trezi dezorientat și agresiv; 
-din cauza incontinenței urinare și materiilor fecale trebuie schimbată lenjeria de corp
și de pat. 
-Se tratează leziunile apărute in urma traumatizării 
-tusea prezenta după abces este datorata hipersecretiilor salivare aspirate in căile
respiratorii 
-se face hidratare orală, parenterala in cazuri speciale
-se face psihoterapie, se linisteste bolnavul 

Tratament 
-se administrează fenobarbital 3mg/kg corp, acid valproic între 20-40mg/kg corp,
Carmamazepina, terapia drob bine aleasa și in doze adecvate este eficientă pentru 80-
90% din cazuri 
-politerapia nu oferă avantaje fata de monoterapia corecta 
-tratamentul se începe atunci când diagnosticul clinic este cert și este confirmat
encefalografic 
-epilepsia generalizată primar cu crize mioclonice sau tonicoclonice se tratează cu
acid valproic 
-crizele generalizate convulsive și crizele parțiale simple cu fenobarbital sau
carmamazepina 
-crizele parțial complexe cu carmamazepină sau hidantoină 
-oprirea tratamentului este recomandabilă la copii și adolescenti in anumite condiții
-in cazul prizelor generalizate tratamentul pote fi oprit după 3-4 ani in care nu a avut
sau nu a fost nici un abces convulsivant 
-la copii cu petit mal medicația specifica poate fi oprită la 18-24 de luni fără crize,
recomandându-se prescrierea de acid valproic sau fenobarbital pana la 18-20 de ani
-oprirea medicației anticonvulsivante la adulti chiar in absenta crizelor poate fi
hazardantă 

Tratamentul neurochirurgical 
In situația unor epilepsia rebele in urma unui tratament medicamentos cu focar
abordabil neurochirurgical și delimitat prin stereoencefalografie, este indicată ablația
zonei corticale respective 

-nu se face mobilizare forțată in timpul crizei, pentru ca exista riscul de producere a
fracturilor 
-transportul la spital nu se face decât după terminarea crizei 
-la trezire bolnavul nu își amintește nimic