COORDONAREA

MISCARILOR
 .
 Pentru ca miscarea sa se desfasoare in bune conditii, tb sa fie coordonata
 Pt. executarea miscarii este nevoie de actiunea in armonie perfecta a mai multor muschi
 De la nivelul formatiunilor profunde ale membrelor (muschi,artic, ligamente, tendoane)
pornesc excitanti proprioceptivi continuu care informeaza cortexul despre pozitia
diferitelor segmente. Sensibilitatea proprioceptiva urmeaza doua cai: constienta (fasc Goll
si Burdach) si inconstienta (fasc cerebeloase Fleschig si Gowers).
 Cerebelul are un rol important in coodonarea miscarilor, rolul sau fiind controlat de scoarta
cerebrala. Cerebelul regleaza directia si frana miscarii, precum si balanta relaxare-
contractie a muschilor agonisti/ antagonisti.
 Functional - 3 regiuni cerebeloase
 - arhicerebel (lobul flocculo-nodular si partial lingula si uvula)- detine conexiuni cu sist
vestibular si are rol in echilibrul intregului corp
 - paleocerebel (lob ant, uvula, amigdalele, paraflocculul)- conexiuni cu trunchiul cerebral
si maduva spinarii- rol in postura si tonus muscular (prin caile spinocerebeloase)
 - neocerebelul (lob posterior)- conexiuni cu cortexul, are rol in coordonarea miscarilor
 Coordonarea reprezinta combinarea unor acte motorii necesare prioducerii miscarilor fine
de acuratete mare.
 Cerebelul are rolul de a integra impulsurile senzitive cu comenzile motorii.
Excitatiile proprioceptive conduse pe cele doua cai ajung la analizorul motor din scoarta (F
asc) de unde, prin mecanism reflex conditionat se produc miscarile active.
 In coordonarea miscarilor mai sunt implicate si: aparatul labirintic, vizual;
ATAXIA CEREBELOASA

 Miscari lipsite de coordonare care nu se datoreaza deficitului motor, tulb de sensib

MAK, sau unor miscari involuntare.
 Caracterizata prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadocoșinezie, tremor
cerebelos, tulburari de tonus muscular.
 Testele se efectueaza comparativ stg-dr
 Hipermetria-amplitudine crescuta a misarilor datorita lipsei de contractie la timp a
antagonistilor.
 Probe: indice- nas si calcai- genunchi. Se evidentiaza dismetrie sau hipermetrie. Se
testeaza cu ochii deschisi si inchisi; in lez cerebeloase probele sunt modificate indiferent
de inchidere/deschidere ochi. In tabes se accentueaza la inchiderea ochilor. Proba sticlei
(Grigorescu); proba paharului (deschide exagerat mana).
 Proba liniilor orizontale (2 linii orizontale intre 2 linii verticale)- pacidentul cu sd
cerebelos traseaza linii neregulate, depaseste tinta.
 Proba asimetriei tonice dinamice-pacientul este invitat sa ridice ambele brate si sa le
opreasca brusc odata ajunse la orizontala. In hemisindromul cerebelos ridica mai sus
bratul de partea leziunii
 Proba Holmes si Stewart- examinatorul se opune miscarii de flexie a antebratului
pacientului pe brat, apoi inceteaza brusc miscarea de opozitie. De partea leziuii
cerebeloase pumnul atinge umarul.
 ATAXIA CEREBELOASA
 Asinergia – lipsa de coordonare amiscarilor simultane care participa la executarea unei miascari
mari.
 Babinski a descris 3 probe:
 - in mers partea superioara a corpului ramane in urma si nu urmeaza pasii
 - proba aplecarii pe spate- normal pentru a face “podul” este necesara flexia genunchilor. Pacientul
cu sd Cerebelos invitat sa se aplece pe spate, nu face flexia genunchilor si cade pe spate.
 Din decubit dorsal cderebelosul nu se poate ridica in poztie sezand cu bratele incrucisate ci ridica
membrele inferioare. In hemisindromul cerebelos, membrul inferior de partea bolnava este aruncat
in sus iar cel sanatos se sprijina in calcai pe pat.
 Adiadocokinezia –imposibilitatea de a efectua miscari repezi, succesive si de sens contrar.
 Probe: marionetelor- miscari de pronatie/supinatie mana;
- inchidere/deschidere rapida pumn; flexie/extensie picior
- moristii invartire rapida a unui index in jurul celuilalt.
Cerebelosul va avea o lentoare in executarea miscarilor de partea bolnava, miscarile fiind neregulate,
incomplete, anarhice
Tremorul cerebelos – poate fi static sau kinetic (intentional)
Static- apare in timpul statiunii, dispare in decubit, cuprinde in special capul
Intentional – apare cu ocazia miscarilor voluntare se evidentiaza prin probele indice- nas, calcai-
genunchi. Se accentueaza la sfarsitul miscarii si devine mai amplu cu cat intentia de a atinge tinta
este mai mare.
ATAXIA CEREBELOASA
 Tulburarile de tonus- hipononie musculara evidentiata prin amplitudinea crescuta
a miscarilor pasive si prezenta reflexelor pendulare.
 Scrisul- tremurat, cu litere inegale, de amplitudine mare; tulburarile sunt determinate de
hipermetrie, adiadocokinezie, tremorul intentional
 Statiunea verticala- baza larga, membrele in abductie, tendinta de a se sprijini de
obiectele din jur, cu oscilatii; in cazuri grave are tendinta de cadere pe spate
 Mersul- nesigur, ebrios, in zig-zag, neregulat, pasi nesiguri, dezordonati.
 Dizartria cerebeloasa- vorbire lenta, scandata, cu despartirea silabelor
 Suferinta cerebeloasa se poate evidentia mai bine punand pacientul sa se ridice brusc din
pozitie sezand, sa isi schimbe brusc directia de mers, sau sa se opreasca brusc.
 Ataxia cerebeloasa se intalneste in leziuni ale cerebelului si cailor cerebeloase si
realizeaza un sd cerebelos pur sau asociat cu alte sd.
SD. CEREBELOASE IN RAPORT CU SEDIUL LEZIUNII
 Sd. Arhicerebelos- in leziunile vermisului care intereseaza lobul floculo-
nodular; determinat cel mai frecvent de meduloblastoame cerebeloase.
Clinic – tulburare accentuata de echilibru static, oscilatii ale corpului in sens
anteroposterior; mers cerebelos; fara tremor si tulburari de coordonare
 Sd paleocerebelos (vermian anterior)- ataxia membrelor inferioare, tulburari de
statiune si mers cu deviere si cadere, asociat deseori cu tremor static al capului
sau al intregului corp
 Sd neocerebelos: leziunile emisferelor cerebeloase (atrofie, tumori, abcese,
infectii)
. Clinic: afecteaza mai ales coordonarea miscarilor fine, hipermetrie,
adiadocokinezie, asinergie, tremor intentional; hipotonie musculara.
Etilogia Sd. Cerebeloase: vasculara, inflamatorie, toxica, tumorala, traumatica,
degenerativa
Sd. Cerebeloase prin leziunile cailor sunt de aceeasi parte cu leziunea, exceptand
leziunile situate in calota pedunculara, deasupra comisurii Werneckink.
 ATAXIA TABETICA
 Expresia unei tulburari de sensibilitate profunda
 Clinic:
 Mers talonat, cu baza largita; isi urmareste mersul cu ochii
 Indice nas si calcai genunchi- dismetrie/hipermetrie accentuate/ apar doar cu ochii
inchisi
 Proba Romberg poztiva imediat, cu cadere indiferent in orice parte
 Asociaza hipotonie musculara, abolirea ROT
 Apare in leziuni care intereseaza calea sensiblitatii profunde constiente, de la nivelul
receptorilor periferici pana la nivelul scoartei parietale.
 In tabes (meningo- radiculita posterioara luetica): tipic ataxie tabetica si semn Argyl
Robertson (pupile areactive la lumina, dar cu reactie de acomodare pastrata- constrictie la
apropierea obiectelor), tulburari sfincteriene si tulburati trofice
 Se mai intalneste in: leziunile cordoanelor posterioare (fascilule Goll si Burdach), boala
Friedreich.