Totalitatea muchilor din corp formeaz sistemul muscular. Ei
reprezint organele active ale micrii. Muchiul este un esut format din celule musculare, care mpreun cu scheletul, formeaz sistemul locomotor. Muchii au rol n micare, dau form corpului, dau stabilitate articulaiilor, produc cldur i menin poziia corpului printr-o permanent stare de contracie uoar numit tonus muscular. Dup structura i funciile lor, muchii sunt netezi i striai. Muchiul scheleticse numete striat datorit faptului c la examinarea microscopic se vd benzi/dungi mai deschise i mai nchise la culoare. Muchii striai se fixeaz pe schelet prin tendoane. Ocelul muscular scheletic este alungit i de o form cilindric cu o mulime de nuclei situai n apropierea membranei celulei.
Fibrele cele mai subiri sunt aa numitele
miofilamente. Acestea sunt de dimensiuni foarte mici i sunt dispuse paralel cu axul longitudinal al fibrei musculare striate. Sunt alctuite din proteine, actin i miozin, care se mai numesc i proteine contractile. Imaginile de mai jos redau structura intern a muchiului striat. Astfel observm c este format din esut muscular i esut conjunctiv. Fibrele musculare care intr n alctuirea muchiului striat sunt grupate n fascicule musculare unite prin esut conjunctiv.
Structura muchiului striat, obiectiv 4X
Structura muchiului striat, obiectiv 10X
Muchiul ntreg este acoperit de un esut,
asemenea izolaiei cablurilor ce conin mai multe fire izolate. Muchii voluntari se mai numesc striai datorit faptului c la examinarea microscopic aranjamentul fibrilar care se formeaz ofer un aspect dungat, aa cum se poate observa i n imaginile de mai jos. Vzui la microscop, muchii striai arat precum o serie de fascicule paralele de fibre adunate mpreun pentru a forma o unitate complet.