ECHILIBRUL

ECHILIBRUL STATIC
 Rezulta din activitatea coordonata a SNC intre diferite aparate si sisteme
 A) sist vestibular- ofera informatii referitoare la poz itia corpului in cele 2 planuri ale spatiului
 B) sensib proprioceptiva constienta (fasc Goll si Burdach) si inconstienta (Flechsig si Gowers)
ofera informatii despre pozitia diferitelor segmente ale corpului unele in raport cu celelalte.
 C) sist emul extrapiramidal- rol de control asupr mentinerii contractiei musculare
 D) analizatorul vizual- percepe modificarea raportului spatial dintre corp si mediul inconjurator,
contribuind astfel la mentinerea echilibrului
 Tulburarile echilibrului static se intalnesc in lez vestibulare, cerebeloase, si tulburarile sensib
ilitatiiprofunde constiente
 In sd vestibular - statiunea verticala este uneori imposibila, schimbarea poztiei capului
determina greata, ameteli; sau ortostattiunea este posibila, cu tendinta de cadere de aceeasi
parte cu leziunea; simptomatologia se accentueaza cu ochii inchisi
 Tulb de echilibru de tip cerebelos-(leziuni ale cerebelului sau cailor spino-cerebeloase)-
ortostatism imposibil sau cu baza larga, oscilatii ale corpului. In lez unilaterale pacientul cade de
partea leziunii; inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de echilibru ca in tabes sau sd
vestibular
 Tabes – ortostatism imposibil sau cu baza larga, isi controleaza mb inf cu privirea; dc priveste in
alta parte isi pierde echilibrul; tulb de ech de tip tabetic apar in: tabes sau alte afectiuni
neurologice unde exista leziuni ale sensibilitatii profunde constiente (polinevrite,
polioradiculonevrite pseudotabetice, boala Friedreich)
 Lez iuni ale sistemului extrapiramidal- antepulsii sau retropulsii (b. Parkinson), datorita
crizelor de hipertoniei determinate de contractia m abdominali sau lombari. Pt a nu isi pierde
echilibrul face pasi in directia respectiva
 PROBA ROMBERG
 Pacient in pozitie verticala cu picioarele apropiate, cu varfurile si
calcaiele lipite. Dc mentine pozitia cu ochii deschisi, examinam si cu
ochii inchisi.
 Proba este pozitiva (nu mentine echilibrul static cu ochii inchisi) in
leziunile cailor sensib profunde constiente (tabes) sau leziunile
vestibulare
 Romberg tabetic- imediat ce inchide ochii, oscileaza si cade brusc , in
orice parte
 Romberg vestibular- lent, mai tardiv, cade de partea leziunii (latero-
pulsie)
 In sd vestib periferic modificarea pozitiei capului determina modificarea
sensului caderii iar in cel de tip central nu cade de partea leziunii, iar
modif icarea pozitiei capului nu modifica sensul caderii.
 In leziunile cerebeloase inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de
echilibru
 Romberg sensibilizat- bolnavul invitat sa stea cu un picior in fata
celuilalt sau intr-un picior cu ochii inchisi.
ECHILIBRUL DINAMIC (EXAMENUL MERSULUI)
 Mersul- actiune coordonata ce necesita integrarea functiilor motorii cu cele
senzitive
 Se examineaza invitand pacientul sa mearga. Mersul normal este cu pasi egali,
unoformi, cu balans al bratelor prezent, in linie dreapta, fara ezitari si oscilatii.
 Mersul parkinsonian- trunchi anteflectat, balans al bratelor asimetric sau absent
unilateral, cu dificaultati de demaraj. Pacientul fuge dupa centrul sau de greutate.
Nu se poate opri brusc, mai face cativa pasi. In situatii speciale (panica, furie)-
hiperkinezie paradoxala. Apare si la cei cu tratament cu neuroleptice majore.
 Pseudobulbar- trunchi drept, balans al bratelor pastrat, cu pasi mici, ezitant,
desprinde greu piciorul de la sol
 Sd. Piramidale- hemiplegie spastica- mers cosit
 Hemiplegia histerica- mers tarat
 Parapareza spastica- incet, greoi, teapan, detaseaza greu piciorul de la sol
 Paralizie nerv sciatic popliteu extern- (paralizia muschilor din loja antero-
externa a gambei) mers stepat, piciorul cade balant, flecteaza mult gamba /
coapsa/ bazin pt a nu atinge cu varful degetelor solul.
 Boala Little (diplegia spastica)- caracteristica pozitia membrelor inferioare-
genunchi semiflectati, adusi in fata, coapsele in roatie interna si adductie; mers
forfecat
EXAMENUL MERSULUI
 Coree- mers dansant
 Sd vestibular periferic- deviaza de partea leziunii, se
accentueaza cu ochii inchisi
 Tabes- caracteristic talonat. Prezinta o dimensionare gresita a
miscarilor. Ridica mb inferior mai sus si il fixeaza pe sol cu
calcaiul. Se controleaza cu privirea, ichiderea ochilor
accentueaza tulburarile, mersul devine imposibil
 Sd cerebelos- baza larga, ebrios, membrele superioare departate
de corp.
 Miopatia primitiva- mers leganat, “de rata”, datorita atrofiei
musculaturii centurii pelvine. In stadii avansate mers galinaceu,
datoritaonului retractiei tend lui Achile
 Mers cerebro-spasmodic- leziuni ale caii piramidale si
cerebeloase
 Boala Friedreich- mers greu, nesigur, cu picioarele departate,
taloneaza
SD VESTIBULAR PERIFERIC
 Urmare a suferintei componentei vestib a nv VIII sau a sist labirintic
 Clinic- vertij invalidant, caracter paroxistic, cu fenomeme vegetative marcate
 Obiectiv
 - Romberg pozitiv cu deviere de partea labirintului lezat
 - Proba bratelor intinse- la inchiderea ochilor, bratele intinse deviaza spre partea
leziunii
 Dc face pasi pe loc inainte/ inapoi va devia de partea leziunii
 Nistagmus orizontal sau orizonto-girator. Secusa observabila este de partea
opusa leziunii.
 Este un sd “armonic”, probele efectuate sunt pozitive de partea lezata, de scurta
durata (zile, saptamani, luni rar). Poate fi prezenta uneori hipoacuzia.
 Cauze : inflamatorii, vasculare la nivelul urechii interne, tumori unghi ponto-
cerebelos (neurinom de acustic)
 SD VESTIBULAR CENTRAL
 Urmare a leziunilor de trunchi cerebral (nuclei vestibular) sau cai
vestibulare
 Clinic – vertij permanent, mai atenuat in intensitate ca cel din sd
periferic, rar cu fenomene vegetative
 Pot aparea semne de afectare de nervi cranieni sau cerebeloase
 Obiectiv- nistagmus de orice fel, cel vertical este patognomonic
 Romberg, proba bratelor intinse- deviatie nesistematizata, fara
concordanta intre sensul deviatiei si sediul leziunii
 Dizarmonic, durata mai lunga ca cel periferic, cu evolutie mai grava
 Cauze : vasculare la nivelul trunchiului, siringobulbia, tumori