CURS SEMIOLOGIE

MEDICALA
Atitudinea si pozitia
Mersul si postura
• Modificări observabile la
inspecția generală:
• Atitudinea
-Prin atitudine, în medicină se
înțelege miscarea, absența miscarii
sau modificarea posibilităților de
mișcare, deplasare sau de
efectuare a gesturilor de igienă
personală, de alimentație etc.
Atitudinea cuprinde:
• poziția sau postura;
• poziția adoptată de pacient în
pat
• mersul (propulsiv – Parkinson,
stepat, schiopatat)
• Atitudinea bolnavului poate fi:
Activă - reprezintă posibilitatea
pacientului de a se deplasa, de a
se alimenta, de a efectua igiena
personală și este tipică bolilor
ușoare;
Pasivă: când bolnavul este
imobilizat la pat, fără tonus
muscular.
Forțată - atitudini antalgice
(sciatica), atitudini
antidispneice.
(sciatica), atitudini
antidispneice.
Pozitia pacientului
a)Ortostatismul-mentinerea corpului in pozitia verticala.

• Clinostatismul - poziția culcată a corpului.

• Decubitul - este poziția orizontală a corpului:
-dorsal
-ventral
- lateral
• Poziții anormale
Pozițiile impuse de boală sunt:
• În pleurită - decubit contralateral pentru calmarea junghiului toracic.
• În ulcerul penetrant, unde durerile sunt atroce, pacientul se ghemuiește, apăsând
cu pumnul în epigastru.
d)Poziții anormale Pozițiile impuse de boală sunt:
-În pleurită - decubit contralateral pentru calmarea junghiului toracic.

-În ulcerul penetrant, unde durerile sunt atroce, pacientul se ghemuiește, apăsând
cu pumnul în epigastru;
• Atitudine antidispneică este poziția de ortopnee, când bolnavul stă așezat pe un
scaun, pe marginea patului - sau doarme pe 3-4 perne.
• Genupectorală sau de rugăciune mahomedană, adoptată în pericardita acută,
favorizând scăderea presiunii în sacul pericardic, datorită gravitației.

• În pleureziile exsudative se adoptă poziția de decubit homolateral (mereu pe

aceeași parte), pentru că favorizează mișcările ample respiratorii cu hemitoracele
neafectat;
 Tetanos- când poziția este ,,de arcʺ (sprijinit în ceafă și călcăie),
opistotonus, datorită contracturii generale a mușchilor extensori;

 Trismusul - încleștarea gurii prin contractura mușchilor;

 În meningita bacilară (TBC), bolnavul adoptă poziția ,,în cocoș de pușcăʺ

prin hiperextensia capului, tripla flexie a membrelor și decubit lateral;
Pozițiile impuse de tratament sau de manevre exploratoare sunt:
Poziția genupectorală - pacientul se așează pe genunchi, pieptul atinge planul
orizontal, bazinul ridicat - în explorările anorectale (tușeu).
• Decubit lateral stâng, cu membrul stâng întins și cel drept flectat - în timpul
clismei
• Decubit lateral drept sau stâng - bolnavul stă culcat pe o parte, cu piciorul dinspre
pat întins, cu cel de deasupra flectat - în pleurezii și meningite.
• Decubit ventral - bolnavul este culcat pe abdomen, cu capul întors într-o parte, cu
mâinile pe lângă corp sau flectate - la bolnavii inconștienți, la cei cu escare în
regiunea sacrală
• Poziția ginecologică - bolnavul este așezat pe spate, coapsele flectate pe
abdomen, gambele flectate pe coapse, genunchii depărtați
• Poziția șezândă - trunchiul face cu membrele inferioare un unghi de 90 de grade -
în criza de astm bronșic sau în insuficiența cardiacă, favorizând respirația
• Poziția declivă (Trendelenburg) - coborârea patului la extremitatea proximală cu
60 de grade, astfel încât bolnavul stă cu capul mai jos de corp - în anemii grave, în
drenaj postural, în hemoragii ale membrelor inferioare.
• ECHILIBRUL DINAMIC
Echilibrul dinamic este starea organismului uman asupra caruia se exercita forte
care nu îi schimba starea de miscare sau de repaus.
Pozitia si mersul sunt acte complexe la care participa:
-sistemul osteoarticular,
-sistemul muscular,
-sistemul vestibular
-sistemul nervos.

• Afectarea acestora determina mersul patologic si viciile de postura.

MOTILITATEA VOLUNTARA

Motilitatea voluntara reprezinta activitatea motorie cu obiect si scop bine

determinate, rezultata de obicei in urma unui proces de invatare.

Ea are ca manifestari :
• Elementare
a)ortostatismul
b)mersul.
• Majore
a) praxiile (deprinderile),
b) exprimarea limbajului,
c) conceperea corticala a actului motor.
Miscarea voluntara se executa in
urmatoarele etape:
-Prospectarea senzoriala, in special
vizuala, in scopul orientarii
temporospatiale a miscarii
-Prospectarea proprioceptiva a
pozitiei corpului in raport cu miscarea
care va urma
-Transmiterea de comenzi prin caile
nervoase motorii piramidale si
extrapiramidale
-Controlul performantei motorii si
optimizarea miscarii in curs de
desfasurare.
PENTRU APRECIEREA MOTILITATII voluntare se urmaresc :
• Miscarile spontane prin simpla inspectie a bolnavului
• Amplitudinea miscarilor - cerem bolnavului sa execute diferite miscari in diverse
articulatii
• Viteza care reprezinta rapiditatea cu care se face miscarea
• Forta musculara cu care se face o miscare.
TULBURARILE DE MOTILITATE ACTIVA SUNT :
• ➢Prin deficit partial (pareza)
• ➢Prin deficit total (paralizie - plegie)
IN FUNCTIE DE SEGMENTUL AFECTAT, TULBURARILE DE
MOTILITATE ACTIVA POT FI :

-Monoplegie: paralizia unui membru.

-Hemiplegie: paralizia unei jumatati de corp cu membrele respective.
-Paraplegie: paralizia ambelor membre inferioare.
-Tetraplegie: paralizia membrelor superioare si inferioare.
• MERSUL este o activitate complexa la care participa sistemul muscular,
sistemul nervos si aparatul vestibular. Particularitatile lui pot releva natura bolii.
TIPURI DE MERS
Mersul sarind: este un mers topait, neregulat, care se intalneste in coree
Mersul incet: oboist, cu opriri dese, astenie boala Addison, convalescent
Mersul antalgic: datorita durerii se scurteaza faza de sprijin pe membrul inferior afectat; se poate
asocial cu schiopatatul, se intalneste in tumori, infectii osteoarticulare, sciatica, reumatism, etc.
• Mersul spastic: este un mers cu
membrele inferioare rigide, segmentele
fiind in extensie care se intalneste in
scleroza in placi,
paraplegie spastica

• Mersul cosit - este mersul in care

membrul inferior descrie un arc de cerc,
piciorul fiind adus inainte printr-o miscare
de circumductie; se datoreaza
imposibilitatii flectarii membrului inferior;
apare in hemipareze sau hemiplegii spastice.
• Mersul ebrios – este un mers ca de om beat, care apare in intoxicatia.
• alcoolica
• Mersul cerebelos - nesigur, cu baza larga de sustinere.
• Mersul precipitat - este un mers cu pasi marunti , corp aplecat inainte, apare in
boala Parkinson.
Mersul stepat - equin sau mersul pe varfuri pacientul atinge pamantul cu varful
piciorului si apoi cu calcaiul, ca un cal de circ, se intalneste in paralizia muschiului
sciatic popliteu extern, in sciatica paralizanta.
• poate fi considerat normal la copilul mic (dupa excluderea obligatorie a unor
cauze severe cum ar fi: sechele de picior, mersul equin spastic.
• Mersul rigid - este un mers cu pasi mici si capul aplecat
inainte, bolnavul avand dificultati de oprire si
retropulsie; se intalneste in boala Parkinson
• Mersul dezordonat apare in coree, complicatie
neurologica din reumatismul articular acut RAA.
• Mersul talonat sau mersul pe calcaie - este un mers cu
picioarele aruncate neregulat, calcand pe calcaie
• Mersul de rata – este un mers leganat care se
intalneste in luxatia congenitala de sold,
muscular si osteomalacie
(Trendelenburg bilateral)
• Mersul ataxic - cand pacientul merge incet cu
picioarele departate si cu privirea in jos, apare
in afectiunile cerebeloase.
• Mersul adinamic - apare in miastenia gravis -
boala Addison, neoplazii in faze terminale.
COORDONAREA MISCARILOR
-Se realizeaza prin conlucrarea armonioasa a grupelor musculare care
iau parte la efectuarea miscarii
Tulburarile de coordonare a miscarilor poarta
numele de ataxie.
Tipuri de ataxii:
-tabetica = determinata de leziuni, ale nervilor sau
cailor nervoase, care transmit la creier sensibilitatea
porfunda alcatuita din fibre nervoase ce informeaza
scoarta cerebrala de pozitia diferitelor parti ale
corpului sau membrelor. Se caracterizeaza printr-un
mers nesigur, cu lipsa miscarilor armonioase, mai
ales ale picioarelor.Este intalnita la tabes, dar si in
alte boli neurologice.
-cerebeloasa = determinata de leziuni ale
cerebelului. Bolnavul merge nesigur cu oscilatii in
toate sensurile, asa cum le vedem la omul beat. Sau
la cel de pe gheata…
• -vestibulara = determinata de leziuni ale aparatului
vestibular. In timpul mersului, bolnavul deviaza sau
cade pe o anumita parte.
• COORDONAREA MISCARILOR SE EXAMINEAZA PRIN:
PROBA INDICE NAS:
• Bolnavul este pus sa duca al doilea deget la varful
nasului de mai multe ori succesiv, cu ochii deschisi,
apoi inchisi.
• In ataxia cerebeloasa, bolnavul poate prezenta fie
dismetrie (nu nimereste tinta), fie hipermetrie
(depaseste tinta).
• In ataxia tabetica – prezinta dismetrie sau
hipermetrie dar numai la proba cu ochii inchisi.
• PROBA MARIONETELOR
• Bolnavul este pus sa efectueze miscari repezi,
alternative, de pronatie si supinatie a mainii.
• Imposibilitatea efectuarii acestei probe se numeste
adiadocochinezie.
EXAMINAREA REFLEXELOR :
• Reflexele sunt semne obiective ale functiei
neuronale.
• Reflexele pot fi diminuate sau
absente.
• Pentru demonstrarea reflexelor este
necesara o manevra de intarire.
• Examinarea corecta a reflexelor se face in
pozitie relaxata a pacientului, cu ajutorul
ciocanului de reflexe care percuteaza
tendonul corespunzator masei musculare
• REFLEXUL BICIPITAL – se executa pe bratul
pacientului care este usor flectat, cu palma in jos,
iar medicul isi plaseaza policele sau indexul la
nivelul bicepsului. Executand percutia cu
ciocanelul. Se urmareste flexia cotului si contractia
bicepsului. Modificarea reflexului poate fi
determinata de o afectare la nivel medular bla C5-
C6.
• REFLEXUL ROTULIAN – pacientul fiind in decubit
dorsal cu genunchii usor flexati, medicul sustine
ambele membre la nivelul spatiului popliteu si
percuteaza tendonul rotulian imediat dedesubt.
Daca pacientul sta pe scaun se face aceeasi
manevra. Normal, se produce contractia
cvadricepsului si extensia gambei pe coapse. Apar
tulburari in caz de afectare la nivel de coloana
lombara L2, L3, L4.
• REFLEXELE ABDOMINALE – se efectueaza cu un
betisor invelit in vata atingand abdomenul
deasupra si dedesubt de ombilic, simetric,
urmarind contractia musculaturii. Pot aparea
modificari in sensul abolirii lor in caz de
afectare a neuronilor motori centrali sau
periferici (T8,T9,T10,T11,T12).

• REFLEXUL CREMASTERIAN – la barbati, prin

atingerea fin a scrotului se obtine retractia, prin
contractia muschiului cremasterian
MISCARILE ANORMALE
• Miscarile anormale sau involuntare sunt
datorate contractiilor muscular nedorite.
Fibrilatii si fasciculatii - contractii rapide,
limitate la suprafata muschilor, fara mobilizarea
segmentului, apar in intoxicatii exogene,
endogene, uremie, insuficienta
hepatica,insuficienta respiratorie.
• Tremuraturile: sunt miscari involuntare, fine,
ritmice, regulate, rapide, de amplitudine mica si
egala ale corpului sau ale segmentelor sale, ele
pot fi localizate (in emotii, surmenaj, exces de
cafea, fumat, alcoholism, nevroze) sau
generalizate (in frison, hipoglicemie, frig.
Convulsii – sunt miscari ample, repetate
dezorganizate, generalizate, in crize, alternand
contractii si decontractii tonico-clonice, se
intalnesc in epilepsie, hipertensiune
intracraniana datorata meningitelor,
encefalitelor, accidentelor vasculare cerebrale.
Spasme – sunt contractii involuntare ale unui
grup muscular de exemplu, hemispasmul facial,
crampele profesionale, torticolisul.

• Miocloniile – reprezinta contractii musculare

rapide, partiale, repetitive, ce apar la percutia
muscular usoara, ele sunt ca niste zvacniri
musculare involuntare dar constiente,
asemanatoare cu contractile produse prin
excitare electrica, scurte, discontinue, in boli
neurologice, hipocalcemie.
B.Semnul Trousseau
• A = mioclonie; B= spasm!!
• Ticurile – sunt miscari convulsivebruste,
intempestive, instantanee, independente de
vointa si imposibil de oprit prin vointa;
• sunt produse prin contractia involuntara a
unui grup muscular;
• ele reproduc brusc , involuntar si repetat un
gest curent ce devine stereotip.
• se intalneste in tulburari de comportament,
nervozitate, anxietate, insomnia, stress,
emotii, spasmofilie; frecvent sunt de cauza
psihogena.
• se intalneste in tulburari de comportament,
nervozitate, anxietate, insomnia, stress,
emotii, spasmofilie; frecvent sunt de cauza
psihogena.
Crampele musculare: sunt spasme
musculare dureroase de scurta durata care
se pot repeta paroxistic; se intalnesc in
arterita obliteranta, deshidratare,
hipocalcemie, supraantrenament sportiv,
picior plat, diabet.
Miscarile coreice sunt miscari rapide,
bruste, violente, dezordonate, neregulate
cu caracter de secuse tonice sau clonice,
ample, care se produc continuu, luand
aspectul unei gesticulatii neintrerupte, a
unei agitatii permanente, ilogice, curioase,
constiente, dar imposibil de oprit, deoarece
se manifesta si in cursul miscarilor
voluntare, ele fac imposibila executia
acestora
• se intalnesc in reumatismul articular acut, isterie, intoxicatii cu alcool.