Sunteți pe pagina 1din 10

HEMIPAREZA SPASTICA

Reprezinta un deficit motor ce afecteaza doar o jumatate a corpului, afectiunea


fiind incadrata in categoria paraliziilor cerebrale.

In cazul hemiparezei de tip spastic deficitul motor este permanent, partial si incomplet,
dar el nu se agraveaza pe masura trecerii timpului. Pacientul diagnosticat cu aceasta
afectiune se poate misca, dar mai incet si cu mare dificultate, in paralel fiind remarcata si
scaderea considerabila a fortei musculare.

Ea poate fi localizata pe stanga sau pe dreapta, ea afectand atat membrul inferior


cat si membrul superior de pe aceeasi parte a corpului.

Este cauzata de lezarea unui neuron motor central (sindrom piramidal), ce este de
regula localizat desupra lui foramen magnum. In acest caz sunt afectate miscarile,
vorbirea, dar si cunoasterea, bolnavul avand serioase dificultati in relațiile cu cei din jurul
sau.

In cazul hemiparezelor, leziunea este localizata pe partea opusa celei pe care se


constata paralizia membrelor, respectiv o hemipareza pe partea stanga indica leziuni in
zona dreapta si invers.

In situatia in care se remarca diverse semne de slabiciune la nivelul fetei,


hemipareza poate fi cauzata de o leziune produsa la nivelul maduvei cervicale superioare,
mare parte dintre acestea fiind de cele mai multe ori insotite si de parapareze sau
cvadripareze.

Hemipareza spastica poate fi determinata de lezarea fasciculului piramidal (a


neuronului motor central), de un accident vascular ischemic (ce implica micsorarea sau
stoparea totala a circulatiei sangvine la nivelul unei artere cerebrale), de diverse tumori
intracraniene primare sau in metastaze, de diferite infectii cerebrale (cum ar fi encefalite,
meningite sau abcese cerebrale), dar si de un accident vascular hemoragic, cand se produce
o inundare masiva la nivel cerebral.

Hemipareza spastica este mai frecventa la adulti, ea putand insa sa fie diagnosticata
si in cazul copiilor (hemipareza spastica de tip congenital si hemipareza spastica de tip
dobandit).
Hemipareza spastica simptome

Poate fi recunoscuta cu usurinta, pacientul avand reflexe mult exagerate, cu miscari


involuntare ale musculaturii afectate, spasticitate, probleme in deplasare si forta musculara
mult scazuta.

Spasticitatea se remarca mai ales in situatia in care se incearca extensia bratului


flectat pe antebrat, caz in care se sesizeaza o rezistenta deosebita, ce scade brusc daca este
marita presiunea aplicata antebratului (situatia apare mai ales in cazul pacientilor ce au
sindrom piramidal, ea fiind cunoscuta drept ‘lama de briceag’).

In cazul hemiparezei spastice deficitul motor se observa in special la nivelul


muschilor extensori ai membrului superior afectat (nu se poate realiza extensia), dar si la
nivelul muschilor flexori ai piciorului cu probleme, care nu mai poate fi flexat.

Pacientii diagnosticati au antebratul flectat pe brat si tin pumnul strans (membrul


superior este in adductie si flexie), cu piciorul in extensie pe partea cu probleme.

Cum nu mai poate flexa gamba si genunchiul, ei vor capata asa-numitul ‘mers
cosit’, varful piciorului atingand primul suprafata de mers, dupa care se realizeaza o
miscare circulara, cu membrul inferior dus de la posterior spre anterior.

La aceste persoane se semnaleaza si prezenta reflexelor patologice Rossolimo,


Hoffman sau Babinski (cel mai cunoscut fiind reflexul cutanat plantar).

Tipuri de hemipareze spastice

• Hemipareza spastica acuta – are de cele mai multe ori cauze vasculare, ea fiind
prezenta in cazul accidentelor vasculare cerebrale, dar si in hemoragiile asociate cu diverse
tumori intracraniene
• Hemipareza spastica subacuta – adesea este generata de un hematon subdural,
simptomele putand aparea in decursul catorva zile sau saptamani. Se intalneste frecvent in
cazul persoanelor varstnice, ce urmeaza un tratament cu anticoagulante si care au
tulburari de echilibru. In timpul caderii poate aparea hemoragia, dar exista si situatii in
care leziunea se produce spontan, fara un traumatism la baza
• Hemipareza spastica cronica – apare treptat, de cele mai multe ori din cauza unor
tumori benigne ale sistemului nervos, tumori maligme cu evolutie inceata sau hematoane
subdurale
Hemipareza spastica recuperarea medicala

Pentru revenirea cat mai curand la activitatile cotidiene este recomandat ca


recuperarea medicala in cazul pacientilor diagnosticati cu hemipareza sa inceapa cat mai
devreme, imediat dupa stabilizarea acestuia. Recuperarea se realizeaza in cadrul unui
program personalizat, in functie de cauzele care au generat hemipareza, dar si de starea
fizica a pacientului, de varsta acestuia si de afectiunile conexe.

Recuperarea medicala in cazul se poate realiza cu ajutorul sedintelor de masaj, prin


exercitii de gimanstica pasiva, dar si prin kinetoterapie.

Recuperarea medicala poate avea rezultate deosebite, daca este efectuata in centrele
medicale specializate, sub indrumarea unui kinetoterapeut.

Sedintele de kinetoterapie vizeaza in special combaterea spasticitatii de la nivelul


muschilor flexori si extensori ai membrelor afectate, cu reechilibrarea musculaturii si
reluarea mersului normal. Exercitiile specifice, ce trebuie realizate corect, au scopul de a
mari forta de contractie musculara, dar si rezistenta in cazul mainii si piciorului cu
probleme, crescand in acelasi timp atat viteza de realizare a miscarilor cu acestea, cat si
gradul de coordonare musculara a diverselor miscari.

De cele mai multe ori spasticitatea se poate combate prin cunoscuta metoda Bobath,
cu ajutorul careia se pot inhiba reflexele exagerate ale muschilor afectati, diferitele pozitii
specifice in care sunt asezate membrele cu probleme ducand la stimularea extensiei
bratului si la flexia piciorului.

De asemenea, pe perioada realizarii acestor tipuri de exercitii, pacientul va obtine


un control mai bun al miscarii, o crestere a numarului de miscari executate corect, o
crestere a preciziei de executie, dar si o crestere semnificativa a flexibilitatii, prin repetari
numeroase de treceri din pozitia de ostostatism in sezut si din pozitia decubit dorsal in cea
de decubit ventral.

Un loc important in recuperarea medicala il ocupa recuperarea mersului


pacientului, acest obiectiv putandu-se realiza in timp. Sub supravegherea si indrumarea
kinetoterapeutului, pacientul invata sa stea din nou in echilibru in pozitia ortostatica, de
cele mai multe ori intre doua bare paralele, amplasate la nivelul soldurilor sale. Treptat,
realizand corect toate exercitiile incluse in programul personalizat de recuperare, se va
realiza mersul sustinut, dupa care se va trece la mers independent.
In faza finala a programului de recuperare se urmareste invatarea pacientului cu
miscari de urcare si de coborare a scarilor, acestea fiind considerate cele mai complexe, din
cauza amplitudinii miscarii de flexie a gambei si genunchiului, care uneori sunt imposibile
in cazul pacientilor diagnosticati cu hemipareza spastica.

Nu neglijati sedintele de recuperare, daca va doriti sa scapati de toate efectele


cauzate de o hemipareza spastica ! Si nu uitati ca exercitiile kinetoterapeutice trebuie
realizate corect, sun indrumarea si supravegherea specialistului !

Obiective generale:

 Creşterea capacităţii de menţinere a echilibrului static şi dinamic;


 Dezvoltarea prehensiunii;
 Îmbunătăţirea capacităţii de coordonare (coordonarea membrelor superioare cu
cele interioare);
 Îmbunătăţirea mersului;
 Formarea percepţiei corecte a schemei corporale;
 Dezvoltarea motricităţii generale;
 Creşterea treptată a forţei şi rezistenţei musculare;
 Dezvoltarea particularităţilor gândirii (analiză, comparare, acţiune);
 Dobândirea unui grad de independenţă funcţională.
Programul de recuperare
Exerciţiile de încălzire

Exerciţii pentru gât : -flexia,extensia capului;

- flectări laterale st.-dr.;

- rotări de cap;

Exerciţii pentru membrele superioare :

- coatele flectate, morişca;

- braţele întinse, rotiri;

- flexii, extensii ale degetelor;

Exerciţii pentru trunchi :

- îndoiri înainte,înapoi,lateral st.-dr.;

- răsuciri spre stânga-dreapta;

- circumducţii în ambele direcţii;

Exerciţii pentru membrele inferioare :

- pasul soldatului;

- ridicări pe vârfuri;

- fandări uşoare.
Exerciţii de echilibru

1. Mers cu păşire pe o bandă lipită de-alungul sălii,terapeutul ajută la


executarea triplei flexii - 4 lungimi

2. Mers peste bastoanele aşezate pe covor, pacientul este susţinut pt. echilibru
- 2 lungimi de covor

3. Mers pe banca de gimnastică - 4 lungimi de bancă

4. Stând depărtat antero-posterior,membrul drept spre înainte, trunchiul


răsucit spre dreapta.Menţinerea poziţiei la uşoare dezechilibrări. La fel şi
spre stânga - 2 x 2 min pe fiecare parte

5.Stând, ridicarea genunchiului la 90  şi menţinerea poziţiei


- 5 menţineri / membru

6. Mers peste bastoanele aşezate pe banca de gimnastică, pacientul este


susţinut - 2 lungimi de bancă

7. Stând depărtat, pe placa de balans, balansări alternative cu flexia


genunchilor - 2 minute
Exerciţii pentru mobilitate

1.Stând cu piciorul afectat pe o bancă mică, uşoare fandări spre înainte şi


revenire - 2 x 8 fandări

2.Culcat ventral, mâinile la nivelul umerilor, ridicare în păpusă înaltă şi


revenire - 2 x 10 ridicări

3. Şezând pe fittbal, ducerea călcâiului alternativ pe genunchiul opus şi


revenire - 15 repetări cu fiecare membru

4. Culcat dorsal, genunchii flectaţi, tălpile pe sol, ducerea genunchilor pe


saltea alternativ st./dr. - 10 balansări pe fiecare parte

5. Cu bastonul de capete la omoplat luat, răsuciri


- 10 răsuciri pe fiecare parte

Exerciţii de coordonare

1.Pasul soldatului pe loc, cu ducerea mâinii pe genunchiul opus


- 2 minute
2. Exerciţii cu bastonul imitând terapeutul, la comandă ducerea bastonului de
capete apucat: sus, la ceafă, înainte, în lateral la orizontală st./dr.
- 3 minute

3. Joc în doi , aruncarea şi prinderea mingii apoi aruncarea mingii la coş


- 5 min

4. Cu bastonul pe verticală apucat, prinderea progresivă mână peste mână


sau alternarea prizelor de tip supinaţie, pronaţie
- 2 min
Exerciţii pentru educarea prehensiunii

La masă, exerciţii de motilitate fină, exerciţii pentru mobilitatea


mâinii prin imitaţie :

flexia/extensia, abducţia/adducţia degetelor;

prinderea unei hârtii între police şi fiecare deget, apoi


mototolirea ei;

ex. de ridicare individuală a degetelor, palmele pe masa, joc de


pian;

introducerea unor forme geometrice la locul lor, joc de tip


incastru;

deschiderea/ închiderea unor cutii, capace;

strângerea în mână a unor mingi de gumă

Activităţi grafice : desen, colorat.


Exerciţii pentru creşterea forţei musculare

1. Pe stepper-ul mecanic, cu mâinile sprijinite de scara fixă, paşiri


alternative - 2 min

2. Culcat dorsal, genunchii flectaţi, tălpile pe sol, strângerea unei mingi


între genunchi - 10 mentineri

3. Genoflexiuni, mâinile se sprijină la nivelul umerilor la scara fixă apoi


ridicări pe vârfuri - 2x8 genoflexiuni, 8 ridicari pe varfuri

4. Genoflexiuni urmate de sărituri în cercurile de gimnastică


- 2x8 sarituri

5. Culcat dorsal, tălpile sprijinite de fitball, presarea mingii prin tripla


flexie - 2x10 impingeri

6.Culcat ventral pe două bănci de gimnastică, tragerea corpului spre


înainte prin alunecare - 1 lungime de banca

Traseu aplicativ:
Păşire pe tălpici

Mers pe banca de gimnastică

Păşiri peste bastoane

Aruncarea mingii la coş

Mers peste băncuţe de diferite înălţimi

Târâre pe banca de gimnastică


Exerciţii de încheiere

Streching şi exerciţii de respiraţie