Tetrapareza

spastica.
Student:Gafincu Ana-Gabriela

Ce este tetrapareza?
Tetrapareza spastica este un deficit motor atat a membrelor
inferioare cat si a celor superioare, prin leziuni ale sistemului
nervos central sau periferic.
Reprezinta o tulburare a sistemului nervos central, in care
anumiti muschi primesc in mod continu impulsuri de a se
contracta, pentru ca nervii acestora nu-si pot controla
activitatea.
In tetrapareza spastica, se constata:
-pierdere a miscarilor de finete,
-scadere a fortei de contractie voluntara,
-crestere a reflectivitatii osteo-tendinoase,
-crestere a rezistentei la intinderea pasiva a muschiului,
-hiperreflectivitate a reflexelor de flexie.
Esteforma cea mai severa de paralizie cerebrala, frecvent
asociata cu microcefalie, epilepsie, retard mental.

Spasticitatea este definita ca fiind o

componenta a sindromului de neuron motor
central, ce este caracterizeaza prin
exagerarea reflexului muscular de intindere
tonic, proportional cu viteza de intindere a
muschiului si exagerarea reflexului
muscular de intindere fazic exprimat prin
hiperreflectivitatea osteo-tendinoasa.

Etiologia boli
Cauzele care determina tetrapareza spastica sunt:
Factori prenatali sunt urmatori:
- prematuritatea asociata frecvent cu o forma particulara de
tetraplegie spastica in care sunt afectate predominant membrele
inferioare, afectiunea fiind numita boala Little.
- intarzierea cresteri intrauterine.
- anomalii materne de uter ( hemoragii intrauterine) si placenta
( infart plancentar).
- malformatii cerebrale.
- factori genetici.
- factori de mediu ( iradiere materna prenatala,infectii congenitale:
toxoplasmoza, virus hepatic, virus rujeolic, hepatita, sifilis).
Factori perinatali sunt reprezentati de traumatismele obstetricale si
de traumatismele de tip hipoxic-ischemic ale perenchimului cerebral.
Factori postnatali sunt : infectii postnatale,traumatisme craniocerebrale, encefaloza,intoxicatii cu metale grele.

Tablou clinic
semnele piramidale(afectarea mobilitatii voluntare,
hipertonie, hiperreflectivitate osteotendinoasa, semnul
Babinski este pozitiv) la cele patru member generalizate
semen de intarziere in dezvoltarea neuromotorie
tonusul musculaturii extensoare a coloanei vertebrala
este insufficient dezvoltat
membrele superioare sunt flectate, adduse, pumnii foarte
stransi
membrele inferioare- contracture intense a adductorilor
coapsei si picior equin accentuat
pacientul nu poate mentine pozitia ortostatica si nici nu
poate merge, find imobilizat in scaun cu rotile
tulburari de vorbire, limbaj, tulburari de deglutitie,
masticatie

Tratament

Tratamentul cuprinde:
- tratamentul medicamentos
- tratamentul crizelor epileptice
- kinetoterapie,
- electroterapie,
- hidrokinetoterapie,
- masaj medical.
- ergoterapie,
- logopedie

Tratamentul medicamentos rezultatele nu

sunt foarte bune. Se administreaza :
diazepan,baclofen,toxina
botulinica,dantrolen,cloroxazon.
Tratamentul crizelor epileptice este tot de
tip medicamentos si se va face cu
medicamente antiepileptice adaptate tipului de
criza.
Logopedie pt incercarea dezvoltarii vorbirii cat
mai devreme posibil, insa aceste obectiv nu va
putea fi atins de toti pacientii, achizitionarea
vorbirii eund in cazul celor cu retard mintal.
Se incearca dezvoltarea alternativa de
comunicare, pictura si limbajul semnelor.

Obiectivele programului kinetoterapiei:

Reducerea spasticitatii
Prevenirea retracturilor musculare
Cresterea amplitudinii de miscare
Reeducarea controlului motor si echilibrului
Reeducarea prehensiunii
Kinetoterapia, utilizeaza mijloacele de
reeducare neuro-motorie.

Se folosesc urmatoarele metode:

Metoda Bobathajuta la inhibitia

spasticitatii.
Exemple de pozitii reflex inhibitorii:
-leganarea copilului in pozitie fetala
-folosirea reflexului Moro
-pozitionarea in decubit ventral pe mingea
Bobath, cu membrele inferioare in extensie,
abductie si rotatie externa, picioarele in
extensie.

Metoda Kabat,poate fi folosita pentru

diminuarea spasmului muscular prin tehnicile de
alternare a antagonistilor cu stabilizare ritmica.
Principiul metodei se bazeaza pe folosirea unor
stimuli proprioceptivi care se adauga eforturilor
voluntare ale pacientului. Aceasta are ca urmare
facilitarea functiei si o contractie mai puternica
decat cea obtinuta prin efort voluntar. Metoda se
poate aplica numai copiilor mai mari care pot
colabora la executarea acestor exercitii cu
rezistenta maximala.
Decontracturarea automata Metayer. Se
provoaca decontracturarea unor grupe musculare
prin manevre care permit corectarea posturilor
anormale, oferind informatiile proprioceptive
necesare unei miscari corecte.

Metoda Margaret Rood prin modelele sale de

postura globala si unele stimulari (pensulari,
percutari, stimulari cu ghiata), faciliteaza contractia
unor muschi, inhiband spasticitatea antagonistilor.
De exemplu:
-mangaierea usoara a cefei in zona C2-C5 produce
relaxare paravertebrala.
-percutarea maleolei peroniere produce contractia
peronierilor, ceea ce va relaxa tibialul posterior
spastic.
-percutarea maleolei tibiale activeaza supinatorii si
adductorii piciorului, relaxand antagonistii,
respectiv peronierii.
-indoirea rapida a unui membru duce la inhibarea
flexorilor.

Stretching-ul este relaxarea prin alungire

musculara ,urmareste cresterea mobilitatii
articulare. La copil se executa de obicei
stretching pasiv, intinzand muschiul foarte incet,
mentinand-ul astfel un anumit timp. Stretching-ul
pasiv poate dura 10 sec.- 1 min. cu repetitii in
seturi de 2-5, avand 30 sec. repaos dupa fiecare
intindere.
Stretching-ul realizeaza:
-cresterea supletei tesuturilor
-cresterea abilitatii de a invata diverse miscari
-determinarea relaxarii fizice si psihice
-scaderea tensiunii musculare
-incalzirea tesuturilor

Electroterapia urmareste reducerea

spasticitatii aplicandu-se electrostimulari pe
grupele musculare antagoniste muschilor
spastici. Se foloseste si caldura radiatiilor
infrarosii pentru decontracturare. Se
folosesc ultrasunet, laser, magnetoterapie
Masajul recomandat este cel terapeutic
efectuat de catre kinetoterapeut pentru
aceasta afectiune.

Program de exerciti:

stretching pasiv pe tendonul achilian, ischiogambieri, iliopsoas

posturare functionala in care copilul efectueaza diferite activitati
exercitii active si active asistate
mobilizari passive a membrelor superioare si inferioare (flexia,
abductia, adductia umarului,rotatia umarului,flexia-extensia cotului,
flexia-extensia pumnului, abductia-adductia mainii, flexia-extensia
degetelor, flexia-extensia genunchiului, flexia-extensia soldului,
flexie plantara si dorsala a piciorului) exercitii din patrupedie
merspe genunchi
exercitii la spalier
ridicari in ortostatism si echilibru in ortostatism
mers intre bare paralele
mers pe covor rulant
mers pe plan inclinat
mers cu carje
exercitii de prehensiune
Programul are o durata de 45 min de3 ori/saptamana.

Bibliografie
http://www.tetraparezaspastica-tratame
nt-tetraplegie-parapareza-paraplegie.r
o/Tetrapareza_spastica.html
http://www.creeaza.com/familie/medicin
a/Copilul-cu-paralizie-cerebrala385.ph
p
http://www.prostemcell.ro/35-boli-si-af
ectiuni/15929-tetrapareza-spastica.html
http://www.romedic.ro/tetrapareza-spas
tica-2
http://www.recuperaremedicala.com/Art
icole-recuperare-medicala/Recuperareafectiuni-neurologice/tetrapareza-spa