Hemipareza spastica

Hemipareza spastica reprezinta un deficit motor ce afecteaza doar o jumatate

a corpului, afectiunea fiind incadrata in categoria paraliziilor cerebrale.
In cazul hemiparezei de tip spastic deficitul motor este permanent, partial si
incomplet, dar el nu se agraveaza pe masura trecerii timpului. Pacientul diagnosticat
cu aceasta afectiune se poate misca, dar mai incet si cu mare dificultate, in paralel
fiind remarcata si scaderea considerabila a fortei musculare.

Ea poate fi localizata pe partea stanga sau pe dreapta, ea afectand atat membrul

inferior cat si membrul superior de pe aceeasi parte a corpului.

Este cauzata de lezarea unui neuron motor central (sindrom piramidal), ce este de
regula localizat desupra lui foramen magnum. In acest caz sunt afectate miscarile,
vorbirea, dar si cunoasterea, bolnavul avand serioase dificultati in relatiile cu cei
din jurul sau.

In cazul hemiparezelor, leziunea este localizata pe partea opusa celei pe care se

constata paralizia membrelor, respectiv o hemipareza pe partea stanga indica leziuni
in zona dreapta si invers.

In situatia in care se remarca diverse semne de slabiciune la nivelul fetei,

hemipareza poate fi cauzata de o leziune produsa la nivelul maduvei cervicale
superioare, mare parte dintre acestea fiind de cele mai multe ori insotite si de
parapareze sau cvadripareze.

Hemipareza spastica poate fi determinata de lezarea fasciculului piramidal, de un

accident vascular ischemic , de diverse tumori intracraniene primare sau in
metastaze, de diferite infectii cerebrale (cum ar fi encefalite, meningite sau abcese
cerebrale), dar si de un accident vascular hemoragic, cand se produce o inundare
masiva la nivel cerebral.

Hemipareza spastica este mai frecventa la adulti, ea putand insa sa fie diagnosticata
si in cazul copiilor (hemipareza spastica de tip congenital si hemipareza spastica de
tip dobandit).

Hemipareza spastica simptome

Poate fi recunoscuta cu usurinta, pacientul avand reflexe mult exagerate, cu miscari

involuntare ale musculaturii afectate, spasticitate, probleme in deplasare si forta
musculara mult scazuta.

Spasticitatea se remarca mai ales in situatia in care se incearca extensia bratului

flectat pe antebrat, caz in care se sesizeaza o rezistenta deosebita, ce scade brusc
daca este marita presiunea aplicata antebratului.
In cazul hemiparezei spastice deficitul motor se observa in special la nivelul
muschilor extensori ai membrului superior afectat, dar si la nivelul muschilor
flexori ai piciorului cu probleme, care nu mai poate fi flexat.

Pacientii diagnosticati au antebratul flectat pe brat si tin pumnul strans cu piciorul

in extensie pe partea cu probleme. Cum nu mai poate flexa gamba si genunchiul, ei
vor capata asa-numitul ‘mers cosit’, varful piciorului atingand primul suprafata de
mers, dupa care se realizeaza o miscare circulara, cu membrul inferior dus de la
posterior spre anterior.

La aceste persoane se semnaleaza si prezenta reflexelor patologice Rossolimo,

Hoffman sau Babinski. Pentru revenirea cat mai curand la activitatile cotidiene este
recomandat ca recuperarea medicala in cazul pacientilor diagnosticati cu
hemipareza sa inceapa cat mai devreme, imediat dupa stabilizarea acestuia.
Recuperarea se realizeaza in cadrul unui program personalizat, in functie de cauzele
care au generat hemipareza, dar si de starea fizica a pacientului, de varsta acestuia
si de afectiunile conexe.

Recuperarea medicala in cazul se poate realiza cu ajutorul sedintelor de masaj, prin

exercitii de gimanstica pasiva, dar si prin kinetoterapie.

Obiectivele de recuperare in hemipareza sunt: combaterea spasticitatii de la nivelul

muschiilor flexori ai membrelor superioare si muschiilor exetensori ai membrelor inferioare;
obtinerea relaxarii musculare pe partea afectata; obtinerea fortei si rezistentei musculare la
nivelul membrelor afectate; cresterea nivelului de coordonare musculara; cresterea mobilitatii
articulare; cresterea amplitudinii de miscare si a vitezei acestei miscari; corectarea pozitiilor
vicioase; reeducarea echilibrului.

Tratament

1. Medicamentos

Nu s-au obținut până acum rezultate mulțumitoare în ce privește evoluția acestor pacienți sub
tratamentul medicamentos. Rezultate bune au avut diazepamul și baclofenul (cel mai folosit
medicament în prezent).

Actualmente se mai practică și administrarea de toxină botulinică, aceasta diminuând

spasticitatea musculară prin blocarea eliberării acetilcolinei la nivelul joncțiunii neuromusculare,
dar rezultatele sunt însă temporare, fiind necesare administrări repetate de toxină care are însă
efecte adverse deloc neglijabile și foarte greu de controlat

2. Recuperarea Neuromotorie

Reprezintă cel mai important tip de terapie, obținându-se rezultate foarte bune și recuperarea

mersului sau a deficitului motor la pacienții cu hemipareză spastică ce au urmat astfel de
programe de recuperare susținute și continue.
Are ca obiective combaterea spasticității de la nivelul mușchilor flexori ai membrelor superioare
și mușchilor extensori ai membrelor inferioare care va duce la reechilibrarea musculaturii
agoniste și antagoniste și la reluarea mersului și a prehensiunii voluntare. Se urmărește obținerea
forței de contracție musculară și a rezistenței musculare la membrele afectate, creșterea nivelului
de coordonare musculară și a amplitudinii diverselor tipuri de mișcări precum și creșterea vitezei
de execuție a mișcărilor cu membrele bolnave.

Combaterea spasticității se face prin metoda Bobath, care urmărește inhibarea activității tonice

reflexe anormale a mușchilor afectați de spasticitate prin folosirea unor poziții opuse poziției
patologice în care sunt așezate membrele pacientului spastic, astfel se va provoca forțarea
extensiei membrelor superioare și forțarea flexiei membrelor inferioare cu plasarea lor în diferite
poziții pe care pacientul va trebui să le mențină voluntar. Bolnavul va trebui de asemenea să
trecă din decubit dorsal în decubit ventral și din ortostatism în șezut în mod repetat până la
creșterea flexibilității acestor tipuri de mișcări.
Se face progresiv, fiind un proces de lungă durată care cuprinde mai multe etape și anume:
-recuperarea capacității pacientului de a sta în echilibru în poziție ortostatică,
-influențarea și reducerea spasticității folosind pozițiile inhibitorii din metoda Bobath,
-ameliorarea deficitului motor,
-eliminarea sincineziilor și facilitarea mobilizării izolate a fiecărei articulații.
Recuperarea mersului:
Inițial pacientul va fi capabil să mențină ortostatismul între două bare paralele așezate la nivelul
șoldurilor. Apoi va fi capabil să meargă menținându-și echilibrul între cele două bare paralele
apoi se va renunța la bare, pacientul putând merge și singur. Etapa finală este reprezentată de
urcatul și coborâtul scărilor, acesta fiind un tip de mișcare foarte complex, deoarece impune
flexia amplă a genunchiului și a gambei, pe care un pacient spastic este incapabil să le realizeze.

Metoda bobath
In timpul tratamentului, care e bine sa inceapa cat mai devreme, inainte sa se dezvolte posturi
vicioase si scheme de miscare anormale, pacientul trebuie sa primeasca cat mai multe senzatii
posibile asupra tonusului, posturii si miscarii.
Inhibarea activitatii tonice reflexe se face prin gasirea pentru pacient a unor pozitii reflex-
inhibitoare.
Pozitiile reflex inhibitoare sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a pacientului.
Ele depind de reflexele tonice ale gatului si de reflexile labirintice,deci pozitia capului si
acorpului in intregime este foarte importanta.
Kinetoterapeutul pozitioneaza mai intai capul si gatul, spoi trunchiul, umerii si soldurile pentru a
obtine or edistribuire a tonusului mai apropiata de normal in segmentele distale.
Posturile reflex-inhibitoare pleaca de la marile articulatii, care sunt folosite ca puncte cheie. In
acest fel, spastictatea scade atat de mult pe parcursul antrenamentului, incat, intr-o etapa avansata
a recuperarii este sufficient sa pozitionam numai “punctul cheie” si membrulr respective se va
putea misca.
Puncte cheie de control:
Capul:
Extensia capului(din sezand, stand, decubit ventral) inhiba spasticitatea flexorilor si faciliteaza
extensia in restul corpului
Flexia capului(cu flexia centurii scapulare) inhiba spascititatea extensorilor si faciliteaza
controlul capului in pozitia sezand si in intoarcerile pe o parte.
Membrul superior si centura scapulara:
Rotatia interna a umarului si pronatia antebratului inhiba spasmul de extensie si faciliteaza flexia
capului, trunchiului si membrelor inferioare
Rotatia externa a umarului si supinatia antebratului cu extensia cotului inhiba spasmul flexorilor
si faciliteaza extensia in tot corpul
Abductia orizontala, rotatia externa a umarului si supinatia antebratului cu extensia cotului
inhiba spasmul flexorilor pectoralis si flexors coli si faciliteaza extensia spontana a degetelor si
mainii, extensia abductia si rotatia externa a membrelor inferioare
Ridicarea membrului superior cu rotatie externa, inhiba spasmul flexorilor si tractiunea in jos a
hemi-trunchiului, membrul superior si centurii scapulare. Faciliteaza extensia truinchiului,
membrului inferior.
Extensia umarului cu rotatie externa in diagonala in plan posterior inhiba spasmul flexorilor si
faciliteaza extensia spontana a degetelor si mainii
Adductia umarului cu rotatie interna inhiba spasmul flexorilor si faciliteaza adductia si rotatia
interna a membrului inferior
Abductia policelui cu rotatia externa a umarului, supinatia antebratului si extensia cotului
inhiba spasmul flexorilor pumnului sid egetelor si faciliteaza extensia degetelor
Membrul inferior si bazinul
Flexia membrelor inferioare inhiba spasmul adductorilor interni ai soldului si flexorilor plantari
ai piciorului si faciliteaza adductia, rotatia externa a soldurilor si flexia dorsala a piciorului.
Rotatia externa a soldurilor cu genunchiul extins inhiba spasmul aadductorilor, rotatorilor interni
aisoldului si flexorilor plantari ai piciorului si faciliteaza abductia soldurilor si flexia dorsala a
piciorului
Rotatia externa a soldurilor cu genunchiul extins inhiba spasmul adductorilor, rotatorilor interni
ai soldului si flexorilor plantari ai piciorului si faciliteaza abductia soldurilor si flexia dorsala a
piciorului
Flexia dorsala a degetelor inhiba spasmul extensorilor piciorului si faciliteaza flexia dorsala a
piciorului, abductiasi rotatia externa a soldului
Sezand:
 Bibliografie:

https://www.kinetikmed.ro/lista-tratamente-de-recuperare/tratament-hemipareza.html

https://www.romedic.ro/hemipareza-spastica

https://kineticalfabio.ro/index.php/2018/07/09/hemipareza-spastica/

Vlad, T. Pendefunda, L. Recuperarea bolnavului hemiplegic adult, Ed. Contact international, 1992