Program de terapie prin dans

Afectiunea medicala de care sufera pacientul: Scolioza de gradul II in C partea stanga Recomandarile medicului: gimnastica recuperatorie terapie prin dans masaj si automasaj

Tipul emotional: Persoana emotive, critica a imaginii de sine . Analiza SWOT: Puncte tari dexteritate, vointa pentru redarea imaginii de sine Puncte slabe critica pentru imaginea de sine, nemultumit de imaginea de sine Oportunitati redarea imaginii corporale , multumirea cu imaginea de sine Amenintari refacerea completa a imaginii de sine

Locul de desfasurare si echipament disponibil Sala de 140 mp , echipata cu oglinzi, mocheta, bara de sustinere bastoane, mingi, saltele,

Obiective:

1. Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si autocoordonare) si posturari hipercorective cu caracter antalgic. 2. Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare. 3. Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin exercitiile specifice de recuperare si a gimnasticii medicale. 4. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin adoptarea unor posturi corective (corecte). 5. Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperarii. 6. Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat. 7. Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este suferind (nivel c.v). 8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala. 9. Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat. 10. Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de echilibru, a orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de miscare rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia de lateralitate.

Exercitii pregatitoare inainte si dupa fiecare sedinta: Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stanga in ritmul pasilor; Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea trunchiului spre stanga; Mers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol; mana dreapta pe crestet, stanga pe sold (pozitionare corectiva); Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos; Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta sus, stanga pe sold (de 10 ori); fig. 1

Fig1 Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana dreapta sus, stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori); fig. 2

Fig2 Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi cu extensia trunchiului inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 3

Fig3 Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre stanga (de 10 ori); fig. 4

Fig4 Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa indoirea trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig. 5

Fig5 Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe genunchiul stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig.6

Fig6 Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7

Fig7 Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 8

Fig8 Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor spre stanga, cu revenire in pozitia initiala (de 10 ori); Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept intins sus si piciorul stang intins inapoi (de 10 ori); fig. 9

Fig9

Sedinta 1: Introducerea in dans, prezentam valsul lent , acomodarea pacientului cu muzica Masura muzicala este de (trei patrimi intr-o masura muzicala). Tempoul este de 29-30 de masuri pe minut. Pozitia in vals lent este aceeasi ca in deschiderea generala despre dansurile standard. Sunt folosite in timpul executiei combinatiile din valsul lent, att PI, cat si PP, PE d si PE s, bineinteles cu specificul pe care dansul l confera. Deplasarile in vals lent sunt nainte, napoi, diagonal nainte, diagonal napoi, lateral, lateral usor nainte, lateral usor napoi, si se subordoneaza biomecanicii deplasarii corpului omenesc. Valsul lent prezinta in deplasare un caracter aparte datorat ridicarilor si coborrilor. Specific valsului lent sunt ridicarile si coborrile in deplasare. Astfel corpul ncepe urcarea pe a doua jumatate a timpului 1 muzical, continua inaltarea pe timpul 2 muzical, este sus pe prima jumatate a timpului 3 muzical si coboara pe a doua jumatate a acestuia, continund coborrea si pe prima jumatate a timpului 1 muzical din masura precedenta. Majoritatea figurilor deschise se subordoneaza acestei caracteristici a valsului lent. In valsul lent deplasarea nainte pe primul pas si timpul 1 muzical se face la contactul cu solul, cu rularea talpii de la calcai la vrf, in mod natural. Ridicarea corpului in deplasarea nainte pe timpul 1 muzical se realizeaza si cu ajutorul talpii, prin specificul rularii acesteia de la calcai la vrf. In deplasarea napoi, pe acelasi timp, ridicare se face fara ajutorul talpii, numai din articulatia genunchiului. Cnd pasul este facut cu urcarea corpului, pe timpul 2 muzical atunci el este facut de regula pe vrf. Coborrea pe timpul 3 muzical se face de pe vrf pe calcai.

In valsul lent primul pas se face cu o usoara contramiscare, aceasta si datorita coborrii pe a doua jumatate a timpului muzical precedent, cat si pregatirii ntoarcerii ce urmeaza a fi facute ulterior. In pozitiile exterioare avem de-a face cu o pasire in pozitie de contra miscare, lucru ntlnit la toate dansurile cnd se danseaza in pozitie exterioara. Contramiscarea, prin natura ei, ajuta in valsul lent in deplasare si mai ales in ntoarcerile executate dupa folosirea sa. In deplasarea exterioara, pasirea in pozitia de contra miscare este obligatorie.

Prezentare executii si primi pasi: -ridicari -coborari -swing lateral stanga-dreapta -swing fata-spate

Sedinta 2: Introducerea in Tango - este un dans controversat, datorita faptului ca a avut inca de la inceput multi adepti, dar si oponenti, printre care episcopii francezi. Tangoul nu a fost acceptat nici la Londra initial, deoarece a fost considerat un dans erotic. Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30-33 masuri pe minut. Acest dans se caracterizeaza prin forta pasilor, cat si ritmul foarte sacadat, masurile sunt sincopate iar pauzele dramatice. Pasii de baza se invata destul de usor, dar caracterului dansului este greu de aratat, tine de abilitatea fiecarui dansator de a se adapta caracterului pasional al acestuia. Este un dans plin de personalitate, cu multa traire interioara, ce invaluie publicul cu parfumul sau.

Prezentare executii si pasii: -Walk -Progressive link -Progressive side step -Closed promenade -(Natural) Rock turn -Open reverse turn lady outside -Open reverse turn lady in lina -Back corte -Progressive side step reverse turn -Open promenade -Rocks back on right foot -Rocks back on left foot -Natural twist turn -Natural promenade turn -Whisk -Back whisk -Open natural turn -Promenade link -Four step -Back open promenade -Outside swivel -Reverse outside swivel -Fallaway promenade -Four step change -Outside spin -Reverse pivot -Open telemark

Sedinta 3: Introducerea in Jive - este probabil cel mai energic dans din sectiunea latino-americana a dansulul sportiv, energia depusa de dansatori in jive fiind foarte mare, 1 minut de Jive fiind un exercitiu cardio excelent. Dezvolta musculatura picioarelor si abdominala mai ales in kick-uri. Dansul Jive este un dans static, in timpul dansului neexistand multa deplasare. Timpii accentuati sunt timpii 2 si 4. Muzica are un ritm de 4/4, cu tempoul de 42-44 masuri pe minut. Este un dans plin de viata, cu multe sarituri in care partenerii danseaza atat cu perechea, cat si individual. El poate fi dansat atat pe ringul de dans la o competitie de dans sportiv, cat si in discoteca sau in cluburi. Prezentare executii si pasii: -Change of places right to left whith double spam -Change of places right to left overturned -Double cross whip -Throwaway whip -Fallaway throwaway -Over turned fallaway throwaway -Ball Change -Simple spin -Miami special