Sunteți pe pagina 1din 32

LP 4

Dr. Magda Dragosloveanu


Sef de Lucrari UMF “Carol Davila”
 Curburi normale si patologice

 Discopatia cervicala si lombara

 Bilantul clinico- functional al pacientului cu


cervicalgii/ lombalgie, lumbago si hernie de disc

 Programe de KT pentru sindromul dureros lombar/


cervical
 Fiziologice/ patologice

 Hiperlordoza cervicala
 Cifoza dorsala- accentuarea curburii dorsale; 2 tipuri:

 Angulara (vf unghiului este reprez de o apofiza spinoasa


care proemina) - in morbul Pott, fracturi vertebrale,
osteomielita vertebrala

 Rotunda – la tanar: B. Schuermann, SA


- la batran: osteoporoza senila (intereseaza
coloana pe intindere mare)
 Congenitala
 Posttraumatica- hernie de disc/ fractura vertebrala
 Infectioasa- osteomielita
 Reumatismala- SA
 Tumorala
 Endocrina- osteoporoza
 Carentiala- rahitism
 Distrofica- epifizita vertebrala Schuermann, senila
 De postura- croitorese, piciorul plat
 = atitudinea in care CV ia pozitia cea mai convenabila
in vederea ameliorarii durerilor intrucat ligamentul
vertebral anterior si fata ant a CV sunt cel mai bogat
inervate

 Cifoza se poate masura cu ajutorul kifometrelor care


sunt goniometre cu brat mobil; se aplica un picior pe
apofiza spinoasa D2-D3 si celalalt picior pe apofiza
spunoasa D12- L1

 Se masoara in ortostatism/ flexie/ extensie


 Spatele drept= stergerea cifozei dorsale fiziologice


Hiperlordoza= in spondilolistezis / coxartroza ( au
flexum de coapsa compensator cu hiperlordoza)

 Stergerea lordozei lombare – in SA

 Scoliozele= deviatia laterala a CV la care se asociaza


si rotatia
- sunt denumite in functie de : varful convexitatii/
localizare/ numarul de curburi
 CV are trei curburi anormale:

- c. primitiva: creeaza denumirea scoliozei

- c. secundare: compensatorii, sus/sub cea primara; se


reduc la suspendare/ anteflexie sau in decubit
- unghiul sec 1 + unghiul sec 2= unghiul scoliozei
primare
- nu genereaza gibozitate
 Examen general pe aparate si sisteme
 Examen local:

- in pozitie ortostatica: evaluarea reperelor topografice:

o asimetria umerilor
o pliu lombar suplimentar de partea concavitatii curburii
sec
o pliu fesier coborat de partea convexitatii
 Curburile secundare dispar la anteflexie ( cand trunchiul e
la 90 de grade)

 Potentialul de reductibilitate se evid printr-un test:


- se pune bolnavul sa se roteasca spre convexitate cu mana
dinspre concavitate ridicata→ s. primara trebuie sa aiba
tendinta de redresare daca exista o sansa cat de mica de
corectie
 Se evalueaza cu firul de plumb care trece prin pliul
interfesier coborat de la protuberanta occipitala; pentru
scolioza compensata firul trece prin pliul fesier indiferent
de marimea curburii; daca trece in afara pliului → scolioza
e decompensata
 Gradul I- curbura e supla, reductibila
 Gradul II- rotatia e instalata
- curbura e ireductibila la anteflexie, dar e
reductibila la suspendare la spalier → se fac ex active
Klapp
 Gradul III- curbura e ireductibila la anteflexie si la
suspendare
 Gradul IV- nici curbura primara, nici cele secundare
nu se mai pot reduce
 Coloana cervicala:

- F se apreciaza prin masurarea distantei menton-stern=


0-2-3cm
- E = distanta menton-stern 20-23 cm
- IL- distanta tragus-acromion= 0 cm
- Rotatia- se masoara cu un goniometru 40-70 grade
 Coloana toracala- se masoara cu goniometrul

- F- se masoara distanta intre T1-T12 in cm in


ortostatism si apoi in flexie maxima N=4-5 cm
- E – din pozitia de patrupedie se masoara distanta T1-
T12 si se compara cu valorile din pozitia ortostatica
sau in flexie
- IL- in ortostatism se masoara indicele degete-sol
- Rotatiile – se apreciaza in ortostatism sau in sezut
 Coloana lombara:

- F se masoara prin:
- IDS = 0 cm
- prin t. Schober (se repereaza distanta intre cele doua SIPS care
coincide cu apofiza spinoasa L5)
 Se masoara in sens cranial 10 cm
 Se face o flexie maxima cu genunchii intinsi
 Distanta se va mari cu 5 cm ( N= 10/15cm)
 In SA ramane la zero, nu se mareste

- I. Ott- de la C7 in jos masuram 30 cm , se face o flexie maxima


iar distanta se mareste la 33-33,5cm ( N= 30/33,5cm)

- Schober Lasserre – 15/7cm


 Extensia:
- I. Schober- scade de la 10 cm la 8,5 cm ( I= 10/8,5cm)
- I. Schober-Lasserre 15/7,5cm

 IL- prin IDS- locul unde varful indexului atinge


podeaua sau membrul inferior

 Rotatiile- 15 grade= unghiul format intre linia


umerilor care se misca si linia bicreta a pelvisului
 Modificarile degenerative ale componentelor coloanei cervicale (
corpi vert/ discuri IV/ artic unco-vertebrale/ artic interfatetare)

 Clinic:
 durere cervicala
 redoarea cefei
 limitarea mobilitatii coloanei cervicale
 daca se asociaza radiculopatie cervicala→ dureri, parestezii in
unul/ ambele MS
 deficit de forta musculara in MS
 tulburari in ROT
 tulb de sensibilitate cu distributie specifica radacinilor afectate
 Diagnostic paraclinic:
- Radiografie clasica (fata,profil, ¾)
- CT
- RMN
- Examen Doppler
- EMG

 Diagnostic diferential:
 Osteomielita vertebrala
 Abces epidural
 Tumori locale
 Radiculopatii
 Sindrom de apertura toracica
 Neuropatie de incarcerare
 SA/ PR/ PSH
 Obiectivele tratamentului:

- reducerea durerii

- restabilirea mobilitatii articulare

- tonifierea musculaturii paracervicale

- readaptarea functionala
 Cel mai frecvent e cauzata de compresiunea radacinilor
spinale ( cel mai des C7, C6, C8 si C5) provocate de HDC

 Clinic:
 dureri cervicale care iradiaza in MS sau in umar,
interscapular, suboccipital si mai rar in torace
 parestezii distale
 durerea e exacerbata de miscare, tuse
 scaderea fortei musculare a MS
 limitarea miscarilor de E, IL si rotatii ( normal: F- 45 gr, E-
55 gr, IL- 55 gr, rotatie-70 gr)
 hiporeflectivitate OT sau absenta ROT
 Paraclinic:
- Radiografie
- CT ( pentru suspiciunea de fractura)
- EMG- aduce informatii asupra gradului de afectare
radiculara

 Diagnostic diferential:
 afectiuni neurologice (tumori, SNMP, plexopatii,
siringomielie)
 afectiuni musculo-scheletale: spondiloza, SA, sindr
Pancoast-Tobias, tendinite, sindr miofascial
 angina pectorala, IMA
 Obiectivele tratamentului:

- Reducerea durerii cervico-brahiale

- Restabilirea mobilitatii coloanei cervicale

- Tonifierea musculaturii paravertebrale

- Readaptarea functionala
 1. pentru scaderea durerii se fac aplicatii locale de
caldura/ rece :
- Termoterapie locala: parafina “in pelerina”, radiatii
infrarosii locale, diatermie cu unde scurte, UUS
- Crioterapie locala : masaj cu cuburi de gheata,
comprese reci
- ETT locala: CIF, c. de JF, TENS, laser,
ionogalvanizare cu CaCl2
 2. pentru restabilirea mobilitatii articulare:
- ortezare, tratament postural, KTT pasiva/ activa,
tractiuni vertebrale, manipulari vertebrale, masaj
 AINS, antialgice, miorelaxante uzuale

 Infiltratii epidurale cu corticosteroizi ( 3 injectii la interval


de 6-12 luni)

 Tratament chirurgical in 3 situatii:

- scaderea progresiva a F musculare


- mielopatie cervicala
- persistenta durerii in ciuda tratamentului conservator corect
efectuat
 Lombalgia: acuta/ cronica/ nevralgia sciatica

 Lumbago acut:distensia sau ruptura inelului fibros cu


migrarea nucleului pulpos si blocarea lui intr-o fisura;
datorita inervatiei bogate a inelului fibros si a lig longit
posterior →durere fara iradiere
- durerea e calmata de repaus
- tratament:

• repaus la pat
• crioterapie
• AINS, decontracturante, infiltratii peridurale, ET antialgica
TENS, c. de JF, CIF
 Din spondilartroza lombara- e determinata de
discartroza fara hernierea nucleului pulpos, discul iv se
deshidrateaza si se reduce spatiul IV
- durere cronica, surda, de tip mecanic
- in formele avansate apare stenoza de canal vertebral
lombar generata de osteofite si de scaderea in inaltime
a discului IV
- cei cu sindrom…? Acuza durere dupa ortostatism si
mers
- cei cu sindrom miofascial reclama dureri in pozitii
statice prelungite
 Procesele patologice ale coloanei lombare care includ
radacinile nervoase spinale lombare

 Clinic- cel mai comun simptom este durerea care poate


avea localizari si intensitati diferite; localizarea durerii
depinde de radacina spinala afectata:

 L4 → fata anterioara a coapsei, anterioara si mediala a


genunchiului si anterioara a gambei
 L5→ fata post a fesei, post a coapsei, externa a gambei si
dorsala a piciorului
 S1 → fata post a fesei, post a coapsei, post a gambei si
planta cu tendonul ahilian
 paresteziile – urmaresc traiectul durerii radiculare

 mersul obisnuit nu este afectat, dar testingul muscular


se efectueaza pentru princp rad spinale afectate:

- L3→ flexorii soldului


- L4 → extensorii genunchiului si abductorilor soldului
- L5 →abductorii soldului, flexorii genunchiului si
eversorii si flexorii plantari
 Flexorii dorsali plantari (tibialul anterior)
 Extensorul propriu al halucelui
 Extensorul comun al degetelor

!pacientul nu merge pe calcai si nu poate executa eversia


plantei
 Abductorii genunchiului si adductorii soldului
 Flexorii genunchiului
 Extensorii si inversorii plantari

 In afectarea radacinii S1 sunt afectati :


 mm extensori ai plantei ( tricepsul sural, solearulm
peronierii laterali)
 flexorul comun al degetelor
 flexorul propriu al halucelui

! Pacientul nu merge pe varfuri si nu face inversia plantei


 Semnul Lasegue prezent ( 10-15 % cazurile grave,
45% cazurile moderate)

 Tusea, stranutul, rasul, efortul de defecatie accentueaza


durerea prin presiunea exercitata pe radacinile iritate

 Tulburarile reflexe: reducerea sau disparitia reflexului


rotulian in HDL L3-L4/ ahilian in HDL L5-S1

 Uneori pacientul prezinta tulburari sfincteriene


 Paraclinic- pentru a stabili cauza radiculopatiei si gravitatea
- Radiografie simpla, clasica/ CT, RMN, EMG

 Diferential :
 Bursita trohanteriana
 Tendinita “labei de gasca”
 Contractia mm triceps sural
 Plexopatia lombo-sacrata
 Amiotrofia diabetica
 NACF
 Neuropatia periferica
 Artroza CF
 Meralgia parestezica
 Sindromul de coada de cal
 Sindr de muschi piriform
 Sindr lombo-fatetar
 Obiective:

- Reducerea durerii

- Refacerea mobilitatii CV

- Refacerea fortei musculare

- Readaptare functionala