RADICULOPATII

a. Sindromul de coada de cal

b. Nevralgia sciatica prin afectare
radiculara

SINDROMUL DE
COADA DE CAL

ANATOMIE

Maduva spinarii se termina la nivelul vertebrei L2

De la acest nivel n jos se gaseste un fund de sac meningean care cuprinde
radacinile spinale L2-S5
Aceste radacini sunt mai lungi, cu origini tot mai apropiate si acopera
poriunea terminala a maduvei spinarii, numita conul terminal luand
dispozitie in coada de cal

ETIOLOGIE

traumatisme vertebrale cu fracturi,

tumori: neurinoame, meningioame, osteosarcoame, ependimoame,
metastaze,
inflamatii: arahnoidite de coada de cal.

CLASIFICARE
1.
2.
3.
4.

Sindromul de coada de cal complet (L2-S5)

Sindromul de coada de cal superior (L2-L4)
Sindromul de coada de cal mijlociu (L5-S2)
Sindromul de coada de cal inferior (S3-S5)

TABLOU CLINIC
Sindromul de coad de cal complet (L2-S5):
paraplegie hipotona,
areflexie rotuliana si ahiliana,
hipoestezie la nivelul membrelor inferioare si a feselor (normoestezie la
nivelul portiunii anterosuperioare a coapselor inervate de radacina L2),
tulburari sfincteriene vezicale si anale,
tulburri trofice (escare de decubit).

TABLOU CLINIC
Sindromul de coada de cal superior (L2-L4):
afectarea flexiei coapselor pe bazin (muschii iliopsoas, drept femural si
croitor inervati de nervul femural L2-L4), a adductiei coapselor (muschii
pectineu, adductor lung, adductor mare si gracilis inervai de nervul
obturator) si a extensiei gambelor pe coapse (muschiul cvadriceps inervat
de nervul femural),
afectarea reflexului rotulian
hipoestezie pe faa anterioara si pe cea interna a coapselor, precum si pe
faa interna a gambelor,
fara tulburari trofo-vegetative.

TABLOU CLINIC
Sindromul de coada de cal mijlociu (L5-S2):
similar unei leziuni bilaterale ale nervilor SPExt si SPInt,
abolirea reflexului ahilian,
hipoestezie picior, gamba (cu exceptia fetei ant-int), fata posterioara a
coapsei.
+/- tulburari trofice (escare maleolare si calcaneene).
Sindromul de coada de cal inferior (S3-S5):
anestezie in sa (regiunea fesiera si zona post-int a coapselor),
tulburari sfincteriene (vezicale si anale),
tulburari sexuale,
nu exista tulburari de motilitate la nivelul membrelor inferioare!

TRATAMENT
Etiologic
De recuperare medicala: recuperarea sindromului caracteristic nivelului
leziunii:
1. Prevenirea/corectarea deviatiilor
2. Prevenirea redorilor articulare
3. Mentinerea tonusului musculaturii indemne
4. Reeducarea musculaturii afectate
5. Refacerea functionalitii (stabilitatii, coordonarii)
6. Reeducarea sensibilitatii
7. Managementul tulburarilor trofice
8. Managementul tulburarilor sfincteriene (gimnastica perineala)

NEVRALGIA SCIATICA.
DISCOPATIA LOMBARA

ETIOLOGIE
Cea mai frecvent nevralgie spinala.
1. radiculara: hernie de disc, afectiuni vertebrale inflamatorii reumatismale
(spondilita anchilozanta, discita), traumatice, tumorale, degenerative,
2. plexuala (afectarea plexului sacrat): afectiuni tumorale sau inflamatorii,
3. tronculara (prin afectarea nervului sciatic, ramul terminal al plexului
sacrat): fracturi de bazin sau de femur, plagi ale regiunii fesiere sau
posterioara a gambei, luxatii coxo-femurale, elongatii prin exercitii
sportive, tumori de vecinatate.
frecventa scade de la 1 spre 3
sciatica radiculara are ca principala cauza discopatia vertebral lombara
apare dup varsta de 30 ani, la profesiuni cu eforturi fizice mari (ridicare
de greutati).

FIZIOPATOLOGIE
degenerarea si fragmentarea nucleului pulpos dupa varsta de 20 de ani:
cu hernierea sa prin fisurile inelului fibros, cu comprimarea radacinilor
partea inferioar a coloanei lombare (poriune mai mobil a coloanei, ce
este intens solicitat n eforturile fizice) herniile sunt mai frecvente n
aceast zon.

la varstnici, discopatia lombara apare

n contextul spondilozei lombare

TABLOU CLINIC
Debut in general, dupa efort fizic, brusc cu durere lombara si cu intensificari
paroxistice, durere strict unilaterala (lombalgie - lumbago) cu caracter
continuu.
uneori, durerea ramane cantonata lombar, cel putin la primele pusee (cu
durata de 2-3 saptamani), puseele fiind separate prin intervale libere de 6
luni-3 ani ulterior, durerile iradiaza spre regiunea fesiera, fata
posterioar a coapsei, fata posterioar sau extern a gambei, uneori
pana la nivelul degetelor de la picioare si al plantei (lombosciatica),
tusea, stranutul, defecatia amplifica momentan durerea, iar frigul si
umezeala determin o accentuare persistent a durerilor,
manevrele de elongaie amplifica durerea (Lassegue, Bonnet),

TABLOU CLINIC
deviatii axiale: disparitia lordozei lombare (rectitudine), scolioza,
hipotonie fesiera, reflexul ahilian diminuat,
hipoestezie de model radicular (dermatoamele L5, S1),
semne negative importante sunt absenta semnului Babinski si a
tulburarilor sfincteriene,
in sciatica paralizanta (frecvent prin agravarea compresiunii discale)
apare paralizie cu mers stepat sau mers talonat.

RADIOLOGIE triada Barr:

1. rectitudine,
2. scolioza,
3. pensarea (ingustarea) spatiilor intervertebrale
L4-L5, L5-S1.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
n general, favorabile, cu tendinta la
remisiune a tulburarilor
sciatica paralizanta (prin accentuarea
compresiunii radacinilor):
anestezie,
deficit motor cu afectarea flexiei dorsale la nivelul piciorului mers
stepat (SPExt),
deficit motor cu imposibilitatea ridicarii calcaiului (talonului) / flexiei
plantare mers talonat (SPInt).

STADIALIZAREA LOMBOSCIATICII
Perioada acuta: durerile sunt intense, nu se calmeaza in decubitul
simplu, la nivel paravertebral exist contractura musculara,
Perioada subacuta: durerile din decubit au disparut, bolnavul se
poate misca dar la mobilizarea coloanei reapar durerile, persista
contractura musculara,
Perioada cronica: bolnavul si poate mobiliza coloana durerile
aparute fiind de intensitate scazuta, de asemenea durerile apar la
mersul si ortostatismul prelungit, poate persista contractura
musculara,
Perioada de remisiune.

TRATAMENT
OBIECTIVE:
educarea bolnavului,
combaterea durerii,
combaterea contracturii musculare din faza acuta,
asuplizarea coloanei,
tonifiere musculara,
prevenirea recidivelor.

TRATAMENT
1. Tratamentul igieno-dietetic:
evitarea frigului, umezelii, eforturilor fizice,
evitarea miscarilor bruste la nivelul coloanei,
scadere ponderala,
purtarea de greutati mici intr-un mod impropriu pentru coloana vertebrala (intr-o
mana),
purtarea de lombostat si pantofi cu talpa ortopedica,
invatarea si constientizarea de catre bolnav a pozitiei corecte la nivelul coloanei,
pozitie care va fi mentinuta in efectuarea diverselor activitati (scoala spatelui).
2. Tratamentul medicamentos: cu scopul de a scadea durerea
antiinflamatorii steroidiene
analgezice
miorelaxante
infiltratii la nivel paravertebral, local se pot utiliza unguente si spray cu efect
antalgic
neurotrofice

TRATAMENT
3. Tratament de recuperare medicala:
1. Hidrotermoterapia:
dus subacval, dus cu bule, aplicarea de caldura
este contraindicata in fazele acute.
2. Electroterapie antalgica:
cureni de joasa (TENS, Trabert polul negativ antalgic, CDD, polul negativ
antalgic, curent galvanic polul pozitiv antalgic ), medie (curent
interferential) si inalta frecventa (ultrasunetul este contraindicat in statusul
post-laminectomie lombara)
atentie in cazul in care exista materiale de osteosinteza la nivelul coloanei,
soldului sau genunchiului
aplicata la nivel lombo-sacrat si la nivelul traiectelor de iradiere a durerii.
3. Masajul decontracturant sau utilizand gheata la nivelul punctelor Valleix poate
fi de asemenea folosit.

TRATAMENT
4. Kinetoterapia:
Perioada acuta:

relaxarea generala (metoda Jacobson, se poate folosi Jacobson inversat in

cazul durerilor la mobilizarea membrelor inferioare)

reechilibrarea sistemului nervos vegetativ (durere hipersimpaticotonie

cu tahicardie, TA si anxietate este necesara cresterea tonusului vagal
pat in pozitia Trendelenburg)

scaderea iritatiei radiculare prin: posturi antalgice, tractiuni vertebrale

relaxarea musculaturii lombare contractate: utilizand tehnica hold-relax

la pozitiile finale ale diagonalelor Kabat, la inceput pe partea sanatoasa,
apoi pe partea bolnava:

D2F MS dr. musculatura extensoare a trunchiului superior drept

D2E MS dr. musculatura abdominala superioara dreapta

D1F MI dr. musculatura abdominala inferioara dreapta

D1E MI dr. musculatura extensoare lombara dreapta.

TRATAMENT
Perioada subacuta:
continuarea relaxarii musculaturii contractate
se incepe programul de asuplizarea lombara:
fazele I i II ale programului Williams,
exercitii din pozitia de atarnat la spalier.
Perioada cronica:
continuarea asuplizarii lombare: faza III a programului Williams
tonifiere musculara:
intinderea extensorilor lombari si a iliopsoasului,
tonifierea abdominalilor si fesierilor,
hidrokinetoterapie,
terapie ocupaionala,
masaj vascular al membrului inferior in cazul purtarii unui lombostat

TRATAMENT
Perioada de remisiune:
Se realizeaz un program de kinetoprofilaxie a recidivelor programul de
scoala spatelui sau school back care prezint urmtoarele etape:
Constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului: posturi
corectoare, exercitii de delordozare lombar, exercitii uzuale cu
delordozare
Inzavorarea coloanei lombare: mentinerea pozitiei neutre a trunchiului,
mobilizarea independenta a membrelor fata de trunchi
Meninerea fortei musculare la nivelul abdominalilor si fesierilor.

TRATAMENT
4. Tratamentul chirurgical:
Indicatii:
Deficit motor progresiv,
Deteriorare progresiva evidentiat prin studiile de viteza de conducere
nervoasa si EMG,
Functie alterata a colonului sau vezicii urinare,
Durere invalidanta persistenta sau recurenta in ciuda tratamentului
conservator.

Daca interventia chirurgicala nu este posibila, datorita terenului

polipatologic de fond al bolnavului, se poate opta pentru electrostimulari si
masaj stimulant la nivelul musculaturii afectate, tractiunile fiind interzise.
Interventie chirurgicala la nivelul coloanei lombare (laminectomie
lombara) este important ca pacientul sa urmeze postoperator un
program de recuperare.

Program de recuperare post interventie chirurgicala (laminectomie

lombara) propus de scoala englez (J. Colson, F. Collison)
Faza 1 (primele 2 zile postoperator):
alternarea decubitelor laterale (stg dr) din 2 in 2 ore, incepand cu ziua a 2-a se poate sta in
decubit dorsal,
gimnastica respiratorie (abdominala si toracica),
exercitii pentru mbunatatirea circulatiei periferice (flexii-extensii picioare)
Faza 2 (ziua 3 ziua 10):
se realizeaza transferul din pat pe scaun, ulterior in ortostatism
tonifierea musculaturii toraco-lombare (extensorii), a abdominalilor, fesierilor mari si a
cvadricepsului
mobilizari ale membrelor inferioare (flexii-extensii genunchi si solduri) si la nivelul coloanei
(lateralitate, rotatii, flexie dupa ziua 10)
Faza 3 (ziua 10 ziua 28):
tonifierea extensorilor si a abdominalilor
cresterea mobilitatii coloanei
constientizarea pozitiei corecte la nivel lombar
Faza 4 (ntre saptamanile 4 i 6):
aceleasi obiective din faza 3, se pot efectua exercitii din ortostatism si pozitia atarnat
Faza 5 (dup 6 saptamani): kinetoprofilaxie programul de scoala spatelui.