SPONDILITA ANCHILOZANTĂ

• Spondilita anchilozantă (spondilita anchilopoietică) poate fi denumită ca o

boală cronică inflamatorie, progresivă, cu caracter reumatismal, care se
caracterizează printr-o inflamație a articulațiilor coloanei vertebrale,
articulațiilor sacroiliace și a unor articulații periferice mari.

• Este întâlnită frecvent la adolescenți, adulții tineri, în special bărbați cu

vârste cuprinse între 20-40 ani. Femeile au doar forme ușoare atipice.
 ETIOPATOGENIE
• Cauzele apariției sunt • -sexul masculin;
necunoscute, dar s-au emis
diferite ipoteze care cuprind un • -vârsta tânără;
număr mare de factori de risc: • -predispoziție genetică;
• -perturbări imunologice;
• -factori de mediu; (infecții
streptococice, tuberculoase)
• Inițial apare leziunea la nivelul articulațiilor sacro-iliace, sub formă de
artrită sacro-iliacă initial unilaterală, urmată de cea bilaterală.

• La nivelul coloanei vertebrale leziunea constă din prezența țesutului de

granulație aflat la nivelul dintre inelul fibros al discului cartilaginos și
marginea corpului vertebral. Fibrele periferice ale inelului fibros sunt
erodate și înlocuite cu țesut osos. Rezultatul este reprezentat de
începutul unei excrescențe osoase denumită sindesmofit, dezvoltându-
se printr-o osoficare encondrală continuă, unind în final corpii vertebrali
adiacenți. Această progresie ascendentă a procesului dă un aspect de
”coloană de bambus” observată radiologic
 TABLOUL CLINIC
DIAGNOSTICUL ESTE UNUL DIFICIL ÎN STADIILE PRECOCE ȘI UȘOR DE
STABILIT ÎN FORMELE AVANSATE.
 Simptomul initial este durerea scurtă, cu debut insidios, simțit în
regiunea lombară inferioară și gluteală, împreună cu redoare matinală care se
ameliorează cu mișcarea și revine după perioade de inactivitate. După câteva
luni, durerea este persistentă și bilaterală, apare și noaptea, obligând
pacientul să se ridice din pat. Deoarece pacientul tinde să-şi amelioreze
durerile adoptând o poziţie antalgică în anteflexie. segmentul toracic capătă o
poziție cifotică
 Afecțiunea se împarte în două stadii: stadiul spondilitic și
stadiul avansat.
Stadiul spondilitic Stadiul avansat

• Durerea poate dispărea sau persista; • Durerea scade în intensitate;

• Se accentuează cifoza toracală;
• Aspect de ,,poziţia schiorului" (cifoză,
• Progresia bolii poate fi urmărită prin capul proiectat anterior, stergerea
măsurarea înălţimii pacientului, a lordozei lombare, flexum de şolduri şi
expansiunii toracelui, prin testul Schober
şi prin distanţa occiput—perete, barbie- genunchi
stern;
• Subfebrilitatea, astenia, usoară anemie
normocromă, leucocitoza moderata;
• Osificarea ligamentelor inter-vertebrale
face să apara radiologie o linie mediană şi
două laterale, constituind semnul ,,şinei
de tramvai".
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC
PENTRU DIAGNOSTIC, SUNT NECESARE 4 CRITERII CLINICE, SAU UN
CRITERIU CLINIC PLUS CRITERIUL 6 RADIOLOGIC.
 sindesmofitoză
tipică

durere lombară inferioară şi

aspecte radiologice redoare, datând de peste 3 luni,
caracteristice de necalmată de repaus, de tip
sacroileită bilaterală inflamator;

irită, sau sechele durere şi

de irită prezente,
sau irită în
redoare
antecedente toracică

limitarea limitarea
mişcărilor
expansiunii
coloanei
toracice în vertebrale
inspir lombare
TRATAMENTUL RECUPERATOR ÎN
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
a) EVALUAREA FUNCŢIONALĂ A PACIENTULUI
• - bilantul static – se evaluează posturile şi
deviaţiile
• - bilantul dinamic – evaluarea taliei şi coloanei
vertebrale (indicii)
• - bilanţul articular
• - bilanţul muscular – pentru musculatura
spinală, abdominală, rizomielică (pectorali,
fesieri, ischiogambiei)
• - explorarea funcţiei respiratorii
• - evaluarea globală a ADL-urilor.
b) EXAMENUL COLOANEI VERTEBRALE
• Semnul corzii de arc al lui Forestier • Limitarea rotaţiei
trunchiului
• Distanţa bărbie-stern
• Limitarea înclinării
• Distanţa occiput-perete laterale a trunchiului.
• Înclinarea laterală a capului • Semnul Mendel
• Unghiul vizual Hepp • Semnul trepiedului
• Semnul Schöber şi Schöber modificat • Limitarea expansiunii
toracelui
• Semnul Ott
• Distanţa
• Semnul Stibor bimamelonară
• Distanţa degete-sol • Semnul Lasègue-
• Limitarea extensiei coloanei lombare. negativ
PRINCIPII ȘI OBIECTIVE
Orice plan va fi aplicat numai la sugestia medicului

Pozițiile de lucru vor fi dinspre cele cu descărcare treptată

spre cele cu încărcare treptată

Respirația, va fi exersată prin exerciții specifice și tot programul de

exerciții va fi ritmat conform timpilor respiratorii

Programele vizează întreținerea mobilității normale a coloanei

vertebrale

Continuitatea aplicării programelor este obligatorie,

indicând instalarea anchilozelor.
 OBIECTIVE
1. Combaterea/ameliorarea/reducerea durerii. inflamației, și a consecințelor sale
(durere, contracture, redoare);

2. Menținerea/refacerea mobilității articulare

3. Menținerea/refacerea tonusului, forței și rezistenței musculare

4. Menținerea/refacerea funcției respiratorii.

MIJLOACE DE TRATAMENT
 Tratamentul igieno-dietetic şi educaţional

• Vizează asigurarea cooperării pacientului și a complianței la terapie. Regimul de

viață impune continuarea activităților obișnuite cu repaus de noapte pe pat tare 8-9
ore, fără pernă sau cu pernă cilindrică sub ceafă și evitarea ridicării genunchilor. În
timpul zilei se indică folosirea de scaune dure cu spătar drept sau scaune special.
• Tratamentul igieno-postural constă în: - decubit ventral cu pernă sub torace şi sub
frunte, cu saci de nisip pe coloana dorsală şi bazin; - decubit dorsal cu pernă sub
coloana dorsală, fără pernă sub cap, mâinile la ceafă, coatele pe planul patului; -
decubit dorsal cu perna sub coloana dorsală şi săculeţi de nisip pe umeri şi
genunchi
• Este interzis repausul prelungit în fotoliu sau în șezând pe scaun deoarece acestea
favorizează instalarea flexumului la șold, la genunchi și al întregii coloane
vertebrală
• O dată ce va fi depășită faza acută, pacientul se va ridica din pat și va trece
treptat la efectuarea unui program de gimnastică de 3-4 ori pe zi, câte 10
minute până la 30 min, pacientul începând cu controlul ținutei coloanei
vertebrale, antrenarea mobilității ei până la o mobilitate și amplitutdine de
mișcare cât mai apropiată de normal.

• Reluarea mersului se va face repede, la început doar câteva minute, apoi

treptat până la plimbări de o oră sau două. Bolnavii tineri se vor orienta
profesional către o meserie care să nu solicite exagerat coloana vertebrală și
care să nu faciliteze poziții vicioase.
 Tratamentul fizical de recuperare include:

• - Electroterapia – cu efect antalgic, antiinflamator, decontracturant:

curent galvanic, curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, ultrasunet,
unde scurte, laser.
• - Termoterapia – sub formă de căldură în aplicaţii generale sau locale:
parafină, solux sau băi de lumină partiale, unde scurte, sau sub formă
de aplicaţii reci în inflamaţii acutizate.
• - Kinetoterapia
• -Exercițiile de gimnastică reeducativă ocupă un loc important în
prevenirea, menținerea mobilității și a tonusului întregii coloane.
• Terapia ocupațională. Se identifică diverse activității profesionale
(canotaj, artizanat), sportul terapeutic (volei, baschet, înot) ortezarea la
nivelul articulațiilor afectat (mâini, gleznă, picior).

• Tratamentul balnear. Se indică ape termale, iodurate, sulfuroase,

clorurate, sodice, nămolurile terapeutice, talasoterapia. În perioadele de
acalmie indicația este de cură balneară la mare sau băi.

• Tratamentul ortopedicochirurgical, blocaje vertebrale, osteotomii

vertebrale, artroplastii în coxită bilaterală, este rezervată formelor
avansate, incorect tratate, conservator recuperator.
Program de exerciții
• Pentru coloana cervicală
1. Din decubit dorsal, capul pe același plan cu spatele, kinetoterapeutul
apucă între palme capul pacientului și execute mișcări pasive cu capul și
gâtul (Flexii, extensii, înclinare laterală și rotații) ,la finalul mișcprii
execute și ușoare fortări și arcuiri.
2. Din ortostatism, pacientul execute circumducții lente ale capului într-un
sens și în celălalt.
3. Din decubit ventral, membrele superioare întinse pe lângă corp, bărbia
sprijintă pe pat, privirea înainte. Pacientul va face abducția membrului
superior în timp ce va inspira, revenind în poziția inițială prin expir.
4. Stând, bastonul ținut de capete, înainte jos. Pacientul ridică bastonul în
poziție verticală, spre lateral dreapta, privirea spre dreapta (mâna dreaptă
sus, stânga jos)-inspir. Idem partea stângă.
• Pentru coloana dorsală
1. Din ortostatism, mâinile la ceafă sau pe creștet.
• T1- îndoirea lateral a trunchiului spre stânga-inspir.
• T2-revenire în poziția inițială-expir
• T3-îndoire lateral a trunchiului spre dreapta-inspir.
• T4-revenire în poziția inițială

2. Pe genunchi, sprijin pe palme, pacientul execută ”spatele de pisică”.

3. Pe genunchi, sprijin pe palme, pacientul va ridica membrul inferior drept
întins, înapoi și în sus cu inspir. Revenirea în poziție inițială va fi prin expir.
Idem pentru membrul inferior stâng.
4. Atârnat, picioarele nu ating solul. Pacientul execute pendularea trunchiului
(stânga, dreapta) sau răsuciri ale trunchiului (stânga-dreapta).
• Pentru coloana lombară
1. Din decubit dorsal, genunchii flectați, tălpile pe sol, membrele superioare
întinse. Pacientul va duce ambii genunchi la piept, mâinile apucă genunchii și-i
mențin la piept. Același exercițiu, dar genunchii se aduc alternative la piept.
2. Din decubit dorsal, pedalaj cu câte un membru inferior întins în sus într-un sens
și în celălalt.
3. Pe genunchi, mâinile la ceafă.
• T1-coborârea șezutului pe călcâie, flectarea trunchiului mult înainte, expir.
• T2-revenirea în poziția inițială.

• 4. Stând cu fața la spalier, membrele superioare întins, apucă șipca spalierului în

dreptul pieptului.
• T1- fandare înainte cu ducerea frunții spre genunchiul de sprijin, expir.
• T2-revenire în poziția inițială, inspir.
• T3-idem pentru membrul inferior opus, expir
• T4-revenire în poziția inițială, inspir.
VĂ MULȚUMESC !