13.

Spondilita anchilopoetica � etiopatogenie SA � forma de reumatism inflamator

cronic, mai frecventa la barbati decat la femei (raport 5/1) in special cu
afectarea coloanei vertebrale in care nu exista in sange prezenta factorului
reumatoid . Etiopatogenie: � Cauzele sunt necunoscute � Factorii genetici � 90-95%
din pacienti au avut pe diverse grade rude cu SA. � Distributia geografica a bolii
urmeaza distributia HLA B27 in populatie. Astfel, boala este mai rara la negri si
japonezi (1-4%). In Romania intre 5-8% din populatie risca sa se imbolnaveasca. �
Factorii de mediu toxici;
� Infectiile. Anumite boli predispun le SA: - infectiile urinare; - infectiile
pulmonare; - infectiile intestinale
14. Spondilita anchilopoetica � tablou clinic la debut Evolutia bolii parcurge trei
etape: faza precoce, de debut; perioada de stare; perioada terminala. La inceput,
bolnavii prezinta urmatoarele simptome: - durere lombara sau fesiera, expresie a
afectarii articulatiei sacroiliace, in special la tineri sub 40 de ani (80% din
cazuri). - Durere de cauza inflamatorie, cu debut insidios, persistenta, cu o
durata de cel putin 3 luni, recidivanta. Durerea apare de regula in partea a doua a
noptii si se insoteste de redoare matinala, care dispare dupa exercitiu fizic dar
se accentueaza dupa repaus prelungit; - Anorexie, febra, scadere ponderala,
transpiratii nocturne, adinamism si impotenta sexuala
15. Spondilita anchilopoetica � tablou clinic in perioada de stare si examenul
obiectiv, enumerarea manifestarilor articulare si extrarticulare In perioada de
stare, tabloul manifestarilor clinice se agraveaza: � Inflamatia articulara a fost
inlocuita cu fibroza si formare de os, coloana se rigidizeaza iar curbura lombara
se sterge, iar durerea determina o flexie a soldurilor - limitarea anteflexiei
lombare se poate evalua prin masurarea indicelui deget-sol sau prin manevra
Schober, unde distanta masurata va fi sub 4 cm;; - flexia laterala de asemenea este
limitata si dureroasa - durere la percutia si miscarea coloanei vertebrale; �
Limitarea miscarilor articulatiei sacroiliace - sensibilitatea articulatiei se
examineaza direct, prin aplicarea de manevre si presiuni la nivelul articulatiei,
direct pe creasta iliaca sau pe sacru; - durere la torsiunea articulatiilor
sacroiliace � Afectarea coloanei cervicale determina o cifozare a acesteia: - se
pune in evidenta prin masurarea indiciilor barbie-stern, occiput-perete, tragus-
acromion ; � sunt prinse si articulatiile costo-vertebrale, determinand dureri
toracice cat si reducerea expansiunii toracice : - intre expirul fortat si inspirul
fortat, expansiunea toracelui scade sub 5 cm; - determina o respiratie de tip
abdominal (abdomenul pacientului este protuberant); Boala progreseaza in puseuri,
in urma carora se depune fibrina determinand fibroza si anchiloza articulatiilor
Tardiv pot ap�rea: � prinderea articula�iilor periferice, � rigiditatea coloanei
vertebrale, cu afectarea func�iei respiratorii, � manifest�ri extraarticulare: -
oculare (irita sau iridociclita) - intestinale - cutanate -insuficienta aortica si
tulburari de conducere atrioventriculare - fibroza pulmonara localizata mai ales la
nivelul lobului superior, hemoptizii; - manifestari renale - manifestari
neurologice ca urmare a unor compresii radiculare sau medulare prin subluxatii si
fracturi vertebrale si sindrom �coada de cal�
16. Spondilita anchilopoetica � stadializare in functie de capacitatea restanta
functionala
Capacitatea functionala restanta a bolnavilor sta la baza unor incadrari in clase
de invaliditate, catalogari destul de largi dar care permit rapid o orientare
asupra posibilitatilor sociale si profesionale ale pacientilor: Clasa I �
capacitate functionala completa - are posibilitatea de a exercita normal profesia
Clasa II - capacitate relativ normala (redusa); - durere si redoare articulara
Clasa III - capacitate functionala limitata; - scadere marcata a profesiunii Calsa
IV - infirmitate importanta, ajungand chiar la imobilizarea la pat sau in fotoliu;
- profesia imposibil de executat (nu se poate ocupa nici de propria ingrijire sau o
face cu dificultate sau partial)
17. Spondilita anchilopoetica � obiectivele kinetoterapiei Obiectivele
kinetoterapiei in SA: 1) evitarea sau limitarea deformarilor; 2) evitarea sau
limitarea extinderii redorilor sau anchilozelor; 3) mentinerea unui bun tonus
muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului; 4) asigurarea ventilatiei
pulmonare; 5) imbunatatirea tonusului neuro-psihic 18. Spondilita anchilopoetica �
kinetoterapie , obiective si metode Alaturi de medicatia antiinflamatoare,
kinetoterapia reprezinta metoda terapeutica care trebuie sa constituie permanen�a
asistentei in SA. Obiectivele kinetoterapiei in SA si metode folosite: 1 )evitarea
sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei si eventual al soldurilor,
prin: a) adaptarea unor posturi corecte in activitatile zilnice: - sedere pe un
scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu
spatarul si cu o pernuta la nivelul lombei; - odihna sau dormitul pe un pat tare,
fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe; - masa de lucru sa
fie la nivelul pieptului, antebratele pe masa - evitarea unei sederi prelungite pe
fotoliu sau scaun - in ortostatism trebuie mentinuta o pozitie perfect erecta care
sa asigure o distanta maxima intre xifoid si pube b) posturi corective: � DD pe pat
tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub ceafa, coatele sa atinga
patul; � DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorso-lombara, 2 saci cu nisip
pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe genunchi; � DV pozitia �sfinxului�
c) Exercitii corectoare si de constientizare posturala 2) evitarea sau limitarea
extinderii redorilor sau anchilozelor; � exercitii active pentru mentinerea sau
recapatarea supletii articulare � Exercitii de asuplizare a articulatiilor scapulo-
humerale (exercitii cu bastonul) � Exercitii de stretching pentru coloana
vertebrala, articulatiile scapulohumerale, articulatiile coxofemurale �
Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ, antalgic si
decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand articulatile cu 80-90%) �
Sporturi: inot, polo, volei, baschet, handbal, tenis de camp 3) mentinerea unui bun
tonus muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului; � exercitii active
(rezistenta fiind greutatea membrelor superioare, greutatea trunghiului sau a
membrelor inferioare care efectueaza miscarea contra gravitatiei) pentru tonifierea
extensorilor coloanei vertebrale, a musculaturii abdominale, a ischiogambierilor si
a fesierilor 6) asigurarea ventilatiei pulmonare Se realizeaza prin reeducarea
respiratiei, si anume prin exercitii de gimnastica corectiva posturala pe inspir si
expir in prima faza a SA si prin exercitii de gimnastica respiratorie in faza
cronica . Gimnastica respiratorie cuprinde urmatoarele tipuri de exercitii: �
dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la
nivelul nasului in inspir: � cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate
pe un expir cat mai lung
� exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale
� exerciti de antrenare a diafragmului
7) imbunatatirea tonusului neuro-psihic
19. Spondilita anchilopoetica � modalitati de corectare a posturilor si
aliniamentul corpului d) adaptarea unor posturi corecte in activitatile zilnice: -
sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al
spatelui cu spatarul si cu o pernuta la nivelul lombei; - odihna sau dormitul pe un
pat tare, fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe; - masa
de lucru sa fie la nivelul pieptului, antebratele pe masa - evitarea unei sederi
prelungite pe fotoliu sau scaun - in ortostatism trebuie mentuinuta o pozitie
perfect erecta care sa asigure o distanta maxima intre xifoid si pube e) posturi
corective: � DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub
ceafa, coatele sa atinga patul; � DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana
dorso-lombara, 2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe
genunchi; � DV pozitia �sfinxului� f) Exercitii corectoare si de constientizare
posturala
20.Spondilita anchilopoetica �mentinerea si corectarea mobilitatii articulare
(tipuri de ex in general, nu exemplificari) � Exercitii active care implica miscari
la nivelul coloanei vertebrale si a centurii: flexie/extensie, lateralitate dr/stg,
flexii/extensii cu rotari stg/dr, exercitii atarnat la spalier, din patrupedie, din
decubit dorsal, decubit lateral, asezat; � Exercitii de asuplizare a articulatiilor
scapulo-humerale (exercitii cu bastonul)
� Exercitii de stretching pentru coloana vertebrala, articulatiile scapulohumerale,
articulatiile coxofemurale � Toate exercitiile se executa cu supravegherea
respiratiei � Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ,
antalgic si decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand articulatile cu 80-
90%) � Sporturi: inot, polo, volei, baschet, handbal, tenis de camp
21. Spondilita anchilopoetica � mentinerea si corectarea tonusului muscular,
tipuri de exercitii Principalele grupe care vor fi obiectivul cresterii fortei
musculare sunt erectorii trunchiului si ai capului, musculatura abdominala,
ischiogambierii, fesierii mari si psoasiliacul. Toniferea psoasiliacului se va face
la lungimea lui maxima, deoarece retractura lui ajuta la flexumul de sold, iar
slabiciunea lui ajuta delordozarea, ambele situatii trebuind combatute in SA.
Alungirea muschilor scurtati se face prin contractii si relaxari succesive,
practicate la nivelul de �ntindere maxima a muschiului. �n acest mod se mentine si
un tonus muscular bun, prevenindu-se atrofiile musculare. � Pentru inceput vor fi
executate exercitii izometrice;
� Apoi se pot folosi exercitiile dinamice libere
22. Spondilita anchilopoetica si gimnastica resp. corectiva Gimnastica respiratorie
corectiva se va face in functie de faza in care este boala, astfel: � In I faza ,
cand coloana vertebrala si articulatiile costale nu au fost inca blocate de
evolutia bolii se va pune accentul pe gimnastica corectiva respiratorie si pe
reeducarea respiratiei toracale. Gimnastica corectiva se suprapune cu exercitiile
de asuplizare articulara (prin stretching) si posturare. � In faza a II-a
(cronica), dupa instalarea anchilozelor coloanei toracale, se vor aplica exercitii
de reeducare a respiratiei abdominale. Gimnastica respiratorie va urmari: 1)
dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la
nivelul nasului in inspir: � inspir pe o nara, cealalta fiind presata cu degetul,
si expir pe ambele; � inspiruri sacadate ca in �mirositul florilor� sau
�adulmecatul cainelui�; � inspir pe nas, cu batai ritmice ale aripilor nasului
(comprimarea lor) 2) Cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate pe un
expir cat mai lung (hom, hom, hom...., sau mom, mom, mom...). apoi se trece la
cantarea catorva fraze muzicale crescandu-se treptat durata. 3) Exercitii de
tonifiere a musculaturii abdominale (a dreptilor abdominali prin izometrie atenta,
a transversului abdominal prin plasarea unei greutati pe abdomen sau prin suctiuni
si relaxari repetate ale abdomenului efectuate din patrupedie) 4) Exerciti de
antrenare a diafragmului prin posturare in pozitie Trendelenburg cu o greutate pe
abdomen (2-10 kg), sau suflatul printr-un tub intr-un borcan cu apa, continuu,
pentru a produce bule de aer fara intermitente
23. Spondilita anchilopoetica si terapia ocupationala In cadrul terapiei
ocupationale intra activitatile profesionale si sportul. 1) Activitatile
profesionale: poate profesa munci fizice dintre cele mai diverse, exceptie facand
muncile care incarca coloana sau cele care se desfasoara in conditii de mediu
reumatogene (frig umed, curenti de aer rece). Conditie: mentinerea unei pozitii
corecte a coloanei in timpul muncii (se se evite pozitia cifotica fixa prelungita
mai ales din sezand). Daca sunt afectate si articulatiile periferice (mai ales
soldurile), pozitia ortostatica este singura permisa. 2) Sporturile, recomandate:
inotul (bras, fluture, crawl). Voleiul, baschetul, badmintonul, tenisul de camp,
trasul cu arcul, handbalul, schiul fond. Sporturi interzise: popice, bowling,
biliard, crichet (datorita solicitarii flexiei trunchiului), alergarile, salturile.
Mersul pe bicicleta nu este recomandat de uni autori datorita vibratiilor
transmise, desi pozitia trunchiului este corecta, flexia facandu-se din solduri. In
plus este ideala atunci cand este afectata si articulatia coxofemurala.