Sunteți pe pagina 1din 5

Curs Anatomie si Biomecanica 11

Ligamentul colateral.... este mai aplatizat decat cel fibular , se insera pe


epicondilul medial al femurului si pe fata mediala a tibiei. In partea posteriaora
ligamentul se continua cu capsula articulara iar din fata sa profunda vine in
raport cu meniscul articular , cu tendonul muschiului semi-membranos si cu
artera articulara intero-interna(?). Fata sa superficiala vine in raport cu complexul
aponevrotic numitlaba de gascaconstituit din tendoanele a trei muschi
semiterminos , drept intern sau tracilis si croitor.
Ligamentele colaterale fibular si tibial stabilizeaza articulatia in principal in
extenzie .Ligamentele incrucisate se gasesc posterior in fosa inter-condiliana si
prelungesc inserctia pe aripile inter-condiliene ale tibiei.In functie de inserctie ,
unul este anterior si unul este posterior , ligamentul incrucisat anterior pleaca de
la aria inter-condiliana anterioara a tibiei si merge pe fata inter-condiliana a
condilului lateral. Este oblic in sus , inapoi si inafara.Ligamentul incrucisat
posterior pleaca de la aria inter-condiliana posterioara a tibiei si se fixeaza pe
fata inter-condiliana a condilului medial . Are directie in sus , inainte si
inauntru.Pe partea anteriaora si posteriaora a acestui ligament exista cate un
fascicul , respectiv ligamentul menisco-femural anterior si menisco-femural
posterior.Raporturile ligamentelor incrucisate presupun o dubla incrucisare in
sens antero-posterior si in sens frontal.Ligamentul incrucisat anterior este
exterior prin inserctia pe tibie iar ligamentul incrucisat posterior este intern sau
medial prin inserctia pe tibie.
Raporturile articulatiei inainte medial si lateral , articualtia acoperita de ....
fibroase ,tesut celular si piele. Inapoi sau posterior corespunde planurilor regiunii
popliteeavand raporturi diferite fata de cartilaj. Articulatiile tibio-fibulare , exista
doua articulatii una superiaora si una inferioara , spatiul dintre cele doua diafize
ale oaselor gambei find ocupat de membrana inter-osoasa gambiera sau grulara.
Articualtia tibio-fibulara realizata intre epifizele superiaore sau proximale ale
oaselor gambei.Suprafetele articualre sunt reprezentate astfel:
-Fateta rotunjita plana a tibiei aflata pe partea superiaora a condilului lateral
-Fateta articulara a epifizei superioare a fibulei
Suprafetele sunt aproape plane , formeaza o articulatie plana.Mijloacele de
unire sunt reprezentate de o capsula articulara inserata pe marginile suprafetelor
articulare intarita de doua ligamente:
-Un ligiament anterior al capului fibulei , foarte rezistent , aproape orizontal intre
condilul lateral al tibiei si partea anterioara a fibulei
-Un ligament posterior al capulei fibulei mai putin rezistent , oblic , pleaca de la
partea posteriaora a capulei fibulei si merge la partea posterioara a condilului
lateral al tibiei.
Ligamentul posterior al capului fibulei este acoperit de muschiul
popliteu.Articulatia tibio-fibulara ifnerioara este o sindesmoza ,suprafetele
articualre sunt reprezentate de incizura fibulara pe tibie care este o fateta
articualra triunghiulara usor concava si fata mediala a maleolei laterale a fibulei
cu forma plana sau usor concava.Suprafetele articualre vin in contact numai din
marginile lor.Spatiul format intre ele find ocupat de ligamente.Find orba de o
sidesmoza nu avem capsula articualra ,mijloacele de unire sunt lgiamentare ,
respectiv:
-ligamentul tibio-fibualr anterior patrulater oblic de la marginea anteriaora a
fetetei tibiale la marginea anterioara a maleolei fibulare
-ligamentul tibio-fibular posterior intre marginea posteriaora a fatetei tibiale si
partea psoteriaora a maleolei fibulare , este mai scurt dar mai rezistent decat
precedentul
Partea profunda si inferiaora a acestui ligament formeaza ligamentul transvers
inferior , care depaseste marginile osoase formand o parte din suprafata
articualra astragalului. In plus exista ligamentul inter-osos, scurt puternic intre
fetele articulare reprezentand legatura cea mai importanta intre suprafete.
Membrana itner-osoasa .... este o formatiune fibroasa ,rezistenta dezvoltata
itnre diafizele oaselor gambei care separa muschii anteriori de muschii posterior
ai gambei.Ea se insera pe marginile inter-osoase ale celor doua diafize avand mai
multe tipuri de fibre cu orientare diferita si prezinta ma imulte orificii pentru
diverse structuri vasculo-nervoase.
Articualtiile piciorului:anatmomic discutam despre articulatia talo-... sau gatul
piciorului , articulatiile inter-tarsiene , articualtiile tarso-metatarsienesi
articualtiile inter-metatarsiene.
Functional descriem doua articulatii mari:o articulatie superioara talo-... si o
articualtie inferiaora talo-tarsala
Articualtia talo-crurala:este formata de extremtiatile distale ale oaselor gambei
pe deoparte si osul talus sa uastragal pe de alta parte .Articualtia este o trohle-
artroza sau gin-glim.
Suprafetele articulare ,scoaba gambiera formata din extremitatile inferioare ale
tibiei si fibulei , discutam despre fata articulara a tibiei care formeaza partea
superioara si cele doua fatete articulare ale maleolelor.Laterala sau fibulara si
mediala sau tibiala. Suprafata articualra tarsiana este reprezentata de fata
superioara , respectiv trohleea astragalului sau talusului care se prelungeste
lateral si medial cu fatetele articulare laterala si mediala .
Trohleea talusului este ma ilata anterior decat posterior .
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara intarita de doua
ligamente puternice. Capsula se insera la marginea suprafetelor articulare , cele
doua maleole tibiala si fibulara ramanand extra-articulare.Tendoanele muschlor
extenzori adera de aceasta capsula , impiedicand pensarea capsulei intre oasele
piciorului.
Ligamentul colateral lateral are forma de evantai , pelaca de la maleola laterala
spre oasele tarsului formand trei fascicule si anume:ligamentul talo-fibular
anterior ,ligamentul calcaneo-fibular si ligamentul talo-fibular posterior. Fasciculul
anterior pleaca de la marginea laterala a maleolei laterale si ajunge la fata
laterala a coluui gatului astragalului. Fasciculul posterior se afla pe partea
posteriaora a articulatiei intre foseta maleolei laterale si tuberculul lateral al
procesului posterior al talusului . Fasciculul posterior este profund si este acoperit
de tendoanele muschilor peronieni. Fasciculul calcaneo-fibular pleaca de la varful
maleolei laterale si se indreapta spre fata laterala a calcaneului.
Ligamentul colateral-medial este mai puternic , are forma triunghiulara , din
aceasta cauza find numit ligamentul tendoinial.Pleaca de la marginile si varful
maleolei mediale si se insera pe oasele tarsului , formand patru fascicule:
-tibio-talar anterior
-tibio-navicular
-tibio-calcanean
-tibio-talar posterior.
Fasciculul tibio-talar anterior este scurt , fasciculul tibio-navicular pleaca de la
marginea anterioara si de la varful maleolei tibiale si se insera pe fata dorsala si
mediala a osului navicular , fasciculul tibio-calcanean pleaca de la varful maleolei
si se isnera pe sustentaculul-tali , fibrele anteriaore ale acestui ligament tibio-
calcanean sunt dirijate in ligamentul calcaneo-navicular plantar , iar fibrele
psoterioare sunt orientate descendent.
Fasciculul-talar posterior pelaca de la marginea psoteriaora a maleolei tibiale si
merge pe fata mediala a talusului. In totalitatea lui , lgiamentul cloateral medial
este mai gros , mai puternic , fibrele find organizate in doua planuri , unul
superficial si unul....
Ca raporturi , articulatia intra in raport anterior cu muschii extenzori ai
degetelor si cu manunchiul vasculo-nervos tibial anterior. Toate aceste elemente
sunt acoperite de o structuro apo-nevrotica denumita :retinaculul extenzorilor. Pe
fata posterioara vine i nraport cu muschiul tibial posterior , cu tendoanele
flexorilor degetelor si cu tendoanele celor doi muschiu peronieni. La nivelul
tendoanelor muschilor flexori , se afla pachetul vasculor-nervos tibial psoterior. Si
mai posterior se afla tendonul lui Ahile. Articualtiile inter-tarsiene se stabilesc
intre cele sapte oase care compun tarsul. Prima si cea mai importanta este
articualtai sub-talara sau articualtia talo-calcaneana posterioara , intre talus si
calcaneu care se articuleaza prin fatetele articualre posterioare. Suprafetele
articulare:
-De al nivelul calcaneului:fateta talara superioara convexa , reprezinta segmentul
de cilindru plin,
-De la nivelul talusului:fateta calcaneana concava , respectiv segmentul de
cilindru gol , articualtia este o articulatie elipsoida.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula aflata la periferia
suprafetelor articulare , intarita de trei ligamente:
-ligamentul talo-calcanean inter-osos este cel mai important , cel mai puternic ,
ocupa sinus tarsi si separaarticulatia sub-talara de articulatia talo-calcaneo-
naviculara. Ligamentul are doua planuri , unul posterior si unul anterior.
Ligamentul talo-calcanean lateral este paralel cu ligamentul talo-calcaneu fibular.
Se intandine pe fetele laterale ale talusului si calcaneului.
-Ligamentul talo-calcanean medial este scurt, se intinde itnre tuberculul medial al
procesului posterior al talusului si sustentaculum-tali.
Articulatia tao-calcaneo-naviculara: este o articulatie sferoida , prezinta un
cap si o cavitate de receptie . Capul apartine talusului, cavitatea de receptie
formata din calcaneu si navicular , unita intre ele printr-un ligament puternic ,
ligamentul calcanep-navicular plantar.
Talusul prezinta trei suprafete articulare care se continua intre ele una anteriaora
si doua inferioare , iar navicularul se articuleaza prin fateta posterioara.
Calcaneul prezinta doua fatete articulare , una anterioara si una mijlocie. Ambele
se gasesc pe fata superiaora a osului. Intre sustentaculum tali si navicular exista
un spatiu triunghiular ocupat de ligamentul calcaneo-navicular plantar.Acest
ligament este gros , lat si rezistent.Pe acest ligament se sprijina practic , capul
talusului.Relaxarea acestui ligament face sa coboare capul talusului , bolta
plantara se reduce pana la disparitie si astfel apare piciorul plat. Pe fata plantara
a ligamentului calcaneo-navicular-plantar trec tendoanele muschiului tibial-
posterior si ale muschilor flexori plantari care contribuie la mentinerea pozitiei
capului talusului.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula care se isnera la margiena
suprafetelor articulare intarita de ligamente. Ligamentul talo-calcanean inter-osos
, ligamentul calcaneo-navicular plantar si ligamentul bifurcat sau in Y care este
format din doua ramuri divergente in V sau in Y care se insera pe partea
anterioara a fetei superiaore a calcaneului , dupa care se imparte in doua
fascicule :unul medial care merge spre navicualr pe fata superiaora si laterala a
acestuia si altul lateral care merge spre cuboid pe partea superioara si emdiala a
cuboidului.In plus avem ligamentul talo-navicular in partea dorsala a colului a
gatului talusului si fata superioara a osului navicular.
Articulatia calcaneo-cuboidiana este o articulatie in Sa , articulatie prin dubla
imbucare , suprafetele articulare fiind reprezentate de fata anteriaora a
calcaneului de forma triunghiulara concava de sus in jos si usor convexa
transversal si fata posterioara a cuboidului convexa de sus in jos si concava
transversal. Articulatia este unita printr-o capsula inserata la periferia
suprafetelor articulare si este intarita de ligamente : ligamentul bifurcat pe de o
parte dar si ligamentul male-plantar , intins de la fata inferiaora a calcaneului , la
baza ultimelor oase metatarsiene , ligament configurat in doua straturi:unul
superficial si unul profund. Stratul superficial se ma inumeste ligamentul plantar
lung si pelaca de la cuboid in continuare peste santul peronierului lung si
formeaza fascicule pentru ultimele trei sau 4 oase meta-tarsiene , iar stratul
profund numit si ligament calcaneo-cuboidian plantar este mai lat si mai scurt ,
pleaca de la calcaneu si se intinde pana in spatele tuberozitatii fetei inferioare a
osului cuboid. Articulatia transversala a tarsului numita si articulatia medio-
tarsiana sau articulatia Chopart, se stabileste intre talus si navicular pe de o
parte si calcaneu si cuboid pe de alta parte. Linia articulara transversala avand
forma unui S culcat , partea talo-naviculara este concava inapoi , convexa inainte
, partea calcaneo-cuboidiana este concava inainte si convexa inapoi. Ligamentul
principal al aceste articulatii este ligamentul bifurcat.
Articulatia cuneo-naviculara intre osul navicular pe de o parte si cele trei
cuneiforme este o articualtie plana si se stabileste intre fata anterioara a osului
navicular care prezinta trei fatete articulare si ep de alta parte fatetele
triunghiulare posterioare ale celor trei cuneiforme.Articulatia este consolidata de
o capsula si prezinta trei categorii de ligamente:Cuneo-naviculare-dorsale in
numar de trei intre fata dorsala a osului navicular si fetele dorsale ale celor trei
cuneiforme , ligamentele cuneo-naviculare plantare de asemen in numar de trei
intre fetele plantare ale oaselor corespunzatoare si ligamentul interngros intre
fata plantara a osului navicular si fata mediala a primului cuneiform. Intre oasele
cuneiforme se stabilesc doua articulatii plane incosntante consolidate de
ligamentele inter-cuneiforme care sutn de trei feluri
-inter-osoase
-dorsale
-plantare.
Articualtia cuboido-naviculara si cuneo-cuboidiana sunt de asemen plane
intre fatetele articulare corespunzatoare ale oaselor respective fiind consolidate
de cate trei ligamente inter osos dorsal si plantar. Articualtiile tarso-metatarsiene
se stabilesc intre cuboid si cele trei cuneiforme pe de o parte si oasele
metatarsului pe de alta parte . Sunt articulatii plane si la un loc formeaza ceea ce
numim articualtai LISFRANC.
Discutam despre tre iarticulatii care formeaza aceasta articulatie si ea este
consolidata de capsulele articulare intarita de asemenea de trei categorii de
ligamente :
-tarso metatarsiene dorsale
-tarso metatarsiene plantare
-cuneo metatarsiene ......
Articulatiile inter-metatarsiene se stabilesc intre bazele metatarsienelor formand
articulatii sinodiale , capetele metatarsienelor , analoc cu situatia de la mana
sunt legate printr-un ligament. Metatarsienele se articuleaza la nivelul bazelor lor
formand articulatii plane consolidate de capsule articulare itnarite de trei
categorii de ligamente :dorsale , plantare si inter-osoase. Capetele
metatarsienelor sunt unite prin ligamentul metatarsian transvers profund ,
delimitandu-se intre ele cele patru spatii interosoase metatarsiene. Articulatiile
degetelor sunt articulatiile metatarso-falangiene care sunt articulatii elipsoide si
articulatiile inter-falangiene care sunt articulatii trohleene sau
ginglime.Articulatiile metatarso-falangiene se stabielsc intre capul
metatarsianului respectiv si cavitatea articulara ovalara usor scobita a falangei
corespunzataore . Sunt consolidate de o capsula articulara intarita de cate doua
ligamente colaterale , ligamente plantare si un ligament metatarsian transvers
profund . Articualtia metatarso-falangiana a halucelui este mai mare , metatarsul
fiind cel mai gros , si prezinta doua oase sesamoide intre care se formeaza un
sant prin care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Articulatiile inter-
falangiene sunt una pentru haluce si cate doua pentru degetele de la 2 la 5, sunt
trohleene sau ginglime configurate similar articulatiilor mainii , fiecare articulatia
beneficiand de o capsula , doua ligamente colaterale si un ligament plantar.

S-ar putea să vă placă și

  • Gonartroza
    Gonartroza
    Document2 pagini
    Gonartroza
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • Recuperare Mers
    Recuperare Mers
    Document2 pagini
    Recuperare Mers
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • Spondilita
    Spondilita
    Document3 pagini
    Spondilita
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • Luxatie Coxa
    Luxatie Coxa
    Document3 pagini
    Luxatie Coxa
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • 3 Scolioza
    3 Scolioza
    Document8 pagini
    3 Scolioza
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • Mcs
    Mcs
    Document7 pagini
    Mcs
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări
  • Ex Inot
    Ex Inot
    Document13 pagini
    Ex Inot
    Stefan Cinca
    0% (1)
  • Oasele Antebratului
    Oasele Antebratului
    Document7 pagini
    Oasele Antebratului
    Stefan Cinca
    Încă nu există evaluări