Program kinetoterapeutic in recuperarea lombalgiilor

„Coloana vertebrală reprezintă scheletul axial,fiind situată în

partea mediană şi posterioară a corpului.Îndeplineşte trei
roluri,fiind axul de susţinere a corpului, protejând măduva spinării
şi participând la executarea diferitelor mişcări ale trunchiului şi
capului.”

Regiunea lombară a coloanei vertebrală este format din 5

vertebre(L1-L5),ce prezintă caracteristici speciale.Lombalgia
reprezintă o durere situată la nivelul vertebrelor lombare , adică
dedesuptul ultimei vertebre la care se atasează coastele
(respectiv vetrebrele cuprinse între T12 si până la S1). Cea mai
mare parte a lombalgiilor 97% se intalnesc de la L4 in jos =
lombalgii joase.
Lombalgia este un simptom foarte frecvent. Astfel între 66 si 75%
dintre pacienti sufera cel putin odata in viata o durere de tip
lombalgie.Una din zece lombalgii evolueaza catre o
decompensare pshihologica si fizica. Insanatosirea este in aceste
cazuri dificila si poate necesita aportul mai multor medici:
reumatolog, kinetoterapeut, chirurg, si poate dura luni sau chiar
ani.

Kinetoterapia este orientata- atat ca obiectiv, cat si ca mijloace

tehnice- in functie de starea clinica a pacientului.Diferentiem
astfel patru perioade:

- Perioada acuta – dureri intense,cu sau fara iradiere;bolnavul

nu-si poate calma durerile nici in decubit,prezinta
contractura lombara
- Perioada subacuta – durerile din decubit au disparut,bolnavul
se poate misca in pat fara dureri,se poate deplasa prin
camera,poate sa stea pe scaun un timp mai mult sau mai
putin limitat,durerea fiind suportabila daca nu-si mobilizeaza
coloana
- Perioada cronica – pacientul poate sa-si mobilizeze
coloana,durerile fiind moderate,in ortostatism si mers
durerile pot aparea dupa o perioada mai lunga de timp,pot
persista contracturi paravertebrale
 - Perioada de remisiune completa – intre perioadele de boala
evidentiate clinic,puseul dureros se poate repeta oricand

Fiecare din aceste perioade are schemele ei proprii de

kinetoterapie.

Tratamentul de recup a lombalgiilor inalte cat si joase are dret

scop corectarea disfunctiilor rahidiene, legate in special de
miscarile si pozitiile anormale generatoare de dureri, mai ales in
cele de tip static,de origine ligamentara, si in cele legate de
sechele de hernie de disc

Indicatii generale:

A. Se vor interzice unele gesturi daunatoare :

1. Stationarea unipodala(legarea siretului)

2. Miscari exagerate de extensie,de flexie sau latero-

flexie,ridicarea bratelor la vertical

3. Aplecari mentinute mai multa vreme

4. Pozitii defectuase profesionale

5. Transportul de greutati mari (peste 2 kg)

6. Purtarea de pantofi cu toc inalt(favorizeaza lordoza)

B. Recomandari cu privire la pozitiile antalgic

1. in pat pozitia de suprarepaus(decubit dorsal pe un plan

dur si genunchii flexati cu o perna sub gambe)

2. pozitie similara cu cea din decubit lateral sub forma de

cocos de pusca

3. pe scaun pacientul se va aseza pe tot scaunul rezemat

de speteaza cu picioarele ridicate pe un scaunel pentru
a mentine reg lombara in cifoza
 4. se recomanda ca asezarea si ridicarea din pat sa se
faca sub forma de cocos de pusca pentru ca regiunea
lombara sa se mentina intr-un bloc unic

5. la urcatul scarilor pacientul va fi aplecat inainte

6. ridicarea unor greutati se va face prin indoirea

genunchilor, mentinand spatele usor curbat.

Principii de baza: un pacient lombagic nu se reeduca prin

corectarea cifozei sau lordozei; muschii abdominali si
paravertebrali se vor tonifia numai in anumite cazuri, deoarece
tonifierea poate fi periculoasa provocand dureri; reeducarea se va
incepe cu membrele inferioare.

Una din zece lombalgii evolueaza catre o decompensare

pshihologica si fizica. Insanatosirea este in aceste cazuri dificila si
poate necesita aportul mai multor medici: reumatolog,
kinetoterapeut, chirurg, si poate dura luni sau chiar ani.

Elaborarea unui program de exercitii necesita o evaluare

completa, un bilant al posibilitatilor fizice, musculare si articulare,
o analiza a potentialului pe care il are bolnavul. Toate acestea
trebuie facute de un specialist. In cursul executiei programului de
recuperare, supervizarea unui kinetoterapeut este strict necesara
pentru evitarea executiei incorecte, a accidentelor si pentru
sustinerea bolnavului prin tehnici specifice. In functie de evolutia
bolnavului, programul de exercitii sufera modificari adaptate la
starea din momentul respectiv si obtinerea unei recuperari rapide
si eficiente. Desfasurarea programului kinetoterapeutic intr-o sala
de recuperare dotata corespunzator mareste considerabil sansele
de reusita prin materialele cu care se lucreaza si mijloacele
specifice pe care le pune la dispozitie

O data ce a trecut faza acuta a durerii lombare, e posibil sa fie

efectuate anumite exercitii benefice care, pe langa faptul ca
actioneaza ca antalgice, favorizeaza recuperarea graduala a
miscarilor compromise ale bazinului.
Recuperarea functionala efectiva reprezinta:

a. reeducarea posturala locala

b. restabilirea supletei

c. recuperarea fortei musculare

d. readaptarea,reechilibrarea

Presupunem ca pacientul se afla in stadiu mediu al bolii.

Restabilirea supletei= asuplizarea

Se aplica in cazurile in care mobilitatea unor segmente ale Cv

este redusa in vederea redarii supletei;ea nu se implica in mod
sistematic in cadrul reeducarii functionale

Pt ca ex sa fie cat mai eficace,ele trebuie sa se supuna

urmatoarelor reguli:

1.Miscarea de asuplizare sa se faca intr-o amplitudine mica si

exact la nivelul regiunii in redoare

2.Sa se asigura in prealabil o detenta maxima a muschiului

antagonist

3.Sa se efectueze numai in sens corectiv

Exercitii:

a.Exercitii de baza

1. Decubit dorsal cu genunchii indoiti,picioarele pe perete

a. pasiv prin apasarea pe genunchi cu mainile

kterapeutului in sensul axului coapselor,facandu.se
in acest fel o intindere axiala lombara
 b. active de catre subiect prin incrucisarea mainilor
pe gamba si apasarea coapselor pe abdomen

c. actiunea combinata a kt si bolnavului

2.Idem cu pozitia nr 1 dar cu bazinul mult apropiat de perete; se

intind gambele de-a lungul zidului,bazinul ramanand pe sol,in
vederea punerii in tensiune progresiva a ischio-gambierilor care
sa tractioneze bazinul ce va bascule inapoi

Efectul este in special asupra L5-S1,in caz de afectare a nervului

sciatic miscarea se va face pana la limita suportabilitatii durerii

3.pozitia de plecare este decubit dorsal,bazinul langa perete,

picioarele in extensie pe perete; se efectueaza pe rand coapsa pe
trunchi

4.aceeasi poz ca la 3 de plecare,se poate executa astfel:

a. pasiv,kt care flecteaza coapsa pe bazin,gambele extinse pe

coapse,apasand pe talpi,pana la aparitia durerii sau pana la pct
de decolare a bazinului

b.activ,de catre bolnav,prin tractiune cu mainile de la niv

regiunii posterioare a genunchiului ,realizand astfel o apasare a
coapselor pe abdomen

5.pozitie patrupeda,asezat pe calcaie,mainile pe sol;se duc

mainile inainte prin alunecare pe sol,toracele inaintand si el spre
sol,bazinul ramanand basculat spre calcaie.

6.sezut,picioarele departate,indoirea trunchiului.

7.din pozitia asezat pe sol,coapsele flexate mult pe torace,se

efectueaza o rostogolire inapoi pana la regiunea cervicala si se
revine printr-o miscare continua.

Exercitiile se practica de mai multe ori pe zi,cu o durata de 10-15

minute.