EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI LOCOMOTOR

Are 6 pasi:
1. INSPECTIA
2. PALPAREA
3. PERCUTIA
4. MOBILITATE
5. MERS
6. ROT

1. INSPECTIA

Aspectul general:
-paloarea, cianoza, icterul, edemele, modificarile tegumentului
- gradul de obezitate sau emaciere al pacientului

Faciesul:
▪ paralizia de nerv facial:
- periferica: devierea comisurii bucale de partea opusa, cu paralizia
orbicularului ochiului, fanta palpebrala largita, ochiul permanent deschis, pliurile
frontale disparute cu imposibilitatea incretirii fruntii, semnul Charles Bell + (cand i se
cere bolnavului sa inchida ochii globul ocular deviaza in sus si extern)
- centrala: pareza orbicularului buzelor cu devierea comisurii bucale,
stergerea santului nazolabial, lipsesc semnele oculare si frontale.
▪ in Cushing: fata rotunda, cu trasaturi sterse, in „luna plina”, hirsutism
▪ in sclerodermie: facies de „icoana bizantina”
▪ in lupus: eritem „in fluture”

Leziuni tegumentare:
▪ leziuni de psoriazis in spondilartropatia psoriazica
▪ nodulii subcutanati in poliartrita reumatoida

Atitudini particulare:
- Spondilita anchilozanta stadiul IV -pozitia de schior – anteflexia trunchiului si
genunchii flectati
 Pareza nerv radial-gat
de lebada

- boala Parkinson -segmentele corpului rigide, capul si trunchiul anteflectate, facies

inexpresiv, tremor al mainilor
- hemiplegii -membrul superior semiflectat si in adductie la torace, membrul inferior
hiperextins
- lombosciatica -trunchiul anteflectat, pozitia „in cocos de pusca”
- paralizia de nerv radial- mana cazuta in anteflexie pe antebrat, la ridicarea membrului
superior („in gat de lebada”)
- in amiotrofii - mana simiana, scheletala

SPATELE

• Coloana vertebrala

Normal: coloana vertebrala prezinta in plan sagital patru curburi:

▪ curbura cervicala cu convexitatea ventrala

▪ curbura dorsala cu convexitatea dorsala
▪ curbura lombara cu convexitatea ventrala
▪ curbura pelviana cu convexitatea dorsala.

-rol de sustinere,
-confera elasticitate coloanei, amortizand
socurile,
-pastreaza centrul de gravitatie in interiorul
poligonului de sprijin.

Patologic :
In plan sagital:
• Cifoza - convexitatea curburii este situata posterior
• accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala.
• Se masoara cu ajutorul firului cu plumb: daca firul cu plumb care atinge
varful curburii dorsale se gaseste la peste 3cm distanta de apofiza spinoasa a
vertebrei C7.
• Lordoza – convexitatea este situata anterior
• Cervicala/lombara

In plan frontal:
• Scolioza - dextroconvexa -convexitatea este orientata spre dreapta
- sinistroconvexa cand convexitatea este orientata spre stanga
Fiziologic exista o scolioza discreta in regiunea toracala medie,in functie de membrul
superior mai activ, aceasta fiind dextroconvexa la dreptaci, respectiv sinistro-convexa
la stangaci.

Testul cu firul de plumb: test rapid vizual prin care se verifica daca coloana este
verticala. La un pacient cu scolioza, firul cu plumb care se sprijina pa apofiza
vertebrei cerviale C7 va aunge la dreapta sau la stanga liniei mediane in loc sa fie
situat in mijlocul liniei interfesiere.

Masurarea unghiului lui Cobb- se traseaza 2 linii paralele, una paralela cu

marginea superioara avertebrei terminale superioare, iar cealalta paralele cu
marginea inferioara a vertebrei terminale inferioare(vertebrele terminale sunt
acelea care limitea superior si inferior unghiul curburii scoliotice si a caror
inclinatie maxima se situeaza spre concavitatea curburii). Apoi se traseaza alte 2
linii perpendiculare pe primele si unghiul rezultat din intersectia lor este unghiul
lui Cobb

Evaluarea scoliozei in functie de unghiul curburii:

◦ usoara: unghi Cobb<20-30˚
◦ medie: unghi Cobb=25-50˚
◦ severa: unghi Cobb>50˚.

• Rectitudine lombara

Musculatura paravertebrala
▪ contractura musculara paravertebrala
▪ hipotrofii sau atrofii muscular
 UMERII

-modificari de aspect : diferenta de nivel, hipotrofia muschilor periarticulari,

tumefactie

COATELE

-tumefactie, noduli reumatoizi (Poliartrita reumatoida) , tofi gutosi (Guta)

MAINILE

• Poliatrita reumatoida : tumefactii la nivelul articulatiilor radio-carpo-

carpiene(RCC), metacarpo-falangiene(MCF), interfalango-proximale(IFP) ,
hipotrofia m. interosos, deviatii cubitale/ radiale ale degetelor/mainilor, degete
‘in ciocan’, ‘in gat de lebada’, telescopate.
• Artroza mainii: -nodulii Heberden – articulatia IFD (interfalango distala)
-nodulii Bouchard – articulatia IFP (interfalango proximala)
• Artrita gutoasa – prezenta tofilor gutosi
• Sclerodermie – Sclerodactilia, ulceraţiile digitale şi/sau cicatrice pe falanga
distală

Poliartrita reumatoida
 SOLDURILE SI COAPSELE

Modificari de aspect
– diferenta de nivel(coxartroza, modficari de coloana) : in coxopatii sau deficitul
muschiului fesier mijlociu, bazinul coboara de pertea piciorului ridicat (semnul
Trendelenburg pozitiv). In coxopatii severe bazinul coboara de partea membrului
de sprijin.
- hipotrofia muschilor periarticulari(gluteali) si hipotrofie musculara cu diferenta
in circuferinta dintre cele 2 coapse
-din fata soldul si coapsa pot fi in rotatie externa → in fractura de bazin, col
femoral sau trohanter, luxatia congenitala de sold, coxartroza
-Din profil -daca exista o basculare anterioara a bazinului + hiperlordoza lombara
sau o basculare posterioara cu stergerea lordozei.
-Inspectia posterioara in ortostatism evidentiaza mentinerea sau nu a
orizontalitatii liniei care uneste spinele iliace posterosuperioare.

GENUNCHII

-tumefactii – mariri de volum

-deformari: genu valgum( X) / genu varum(O) , genu flexum/ genu recurbatum

PICIOARELE

• Tumefactii la nivelul gleznelor, artic. MTF (meta-tarso-falangiene) si

IFP (inter-falango-proximale)
 • Deformari ale gleznelor
• Deformari ale degetelor: hallux valgus(mont), degete ‘in ciocan’,
telescopate

2. PALPAREA/PERCUTIA

• SPATE
-Colona vertebrala – cu policele se palpeaza fiecare apofiza spinoasa,
se verifica sensibilitatea
-musculatura paravertebrala – se palpeaza pentru a simti tonusul ei si verifica
sensibiltatea
-In lombosciatica se palpeaza punctele Valleix(pe traiectul n. Sciatic)
Acestea sunt: lombare, sacroiliace, iliace, fesiere, femurale, popliteu, peroniere,
medioplantar.

• UMERI
- Se palpeaza trei puncte dureroase: subacromial, subbicipital, al apofizei
coracoide.
-Durerea prin palpare la 2-5 cm sub marginea anterioara a acromionului,
proiectata pe fata anterioara a capului humeral → tendinita a tendonului lung al
bicepsului humeral.

• COATE -2 perechi de puncta dureroase: epicondiliene si epitrohleene

• MAINI - se palpeaza articulatiile RCC, MCF, IFP si IFD
- Semnul Gaensslen este pozitiv cand apare durere la
comprimarea laterala de catre examinator a intregului sir al
articulatiilor metacarpo-falangiene “ca si cum ar strange mana
bolnavului”.

• SOLDURI -1 punct dureros : trohanterian

• Se face cu pacientul in decubil dorsal – se palpeaza zona trohanteriana, fesiera,
inghinala si se constata topografia durerilor iradiate, articulatia aflandu-se in
profunzime si nefiind accesibila direct.
• ♦ Durerile vii la palpare supra si retrotrohanteriana si la abductie rezistiva a coapsei +
dureri persistente inghinofesiere si in zona trohanteriana → periartrita coxofemurala.
• ♦ Dureri inghinale mai multe saptamani dupa un traumatism cu limitarea
globala a miscarilor si schiopatare → algodistrofie coxofemurala.
• ♦ Platispondilie cu coxopatii bilaterale → boala Boala Marquio (displazie
spondilo-epifizara)
• ♦ Dureri inghino-fesiere de tip inflmator cu limitarea mobilitatii coxofemurale,
deficit de mers →coxita
 • ♦ coxita febrila la tanar cu antecedente bacilare → coxita TB
• ♦ pacient cu dureri persistenta inghinocrurale, limitarea mobilitatii coxofemurale,
mers pendular si dureros → osteomalacie. (V. Ciobanu, I. Stroescu)
• Se pot palpa formatiuni tumorale (abces, tumora) sau se mai pot constata tulburari
trofice. Se apreciaza tonicitatea si troficitatea maselor musculare, comparativ. Varful
trohanterului trebuie sa atinga linia Nelaton-Roser (linia uneste spina iliaca
anterosuperioara de spina ischiatica. Se masoara perimetrul coapsei la 10 cm deasupra
bazei rotulei.
• Manevra Verneuil, de mobilizare a aripilor iliace provoaca durere in cazul fracturilor
bazinului sau afectarii articulatiei sacroiliace.
• Manevra Faber : membrul pelvin de partea durerii este pus ]n flexie, abductie si rotatie
externa, genunchiul fiind impins in jos cu o mana, in timp ce cu cealalta se fixeaza
bazinul, apasand pe creasta iliaca opusa. Manevra Faber provoaca o tensiune in
articulatia sacroiliaca, care doare daca este afectata.

• GENUNCHI - se palpeaza punctele fundurilor de sac rotuliene:

• Superointern S-I
• Superoextern S-E
• Inferointern I-I
• inferoextern.I-E
-Palparea genunchiului tumefiat -permite stabilirea daca cresterea in volum se datoreaza
acumularii de lichid in articulatie, inflamatiei din poliartrita reumatoida sau unei tumori.
- Pentru a evidentia un revarsat lichidian intraarticular se determina prezenta “socului
rotulian” sau “semnul bulgarelui de gheata”. Cu mediusul si policele de la ambele maini se
apasa pe punctele fundurilor de sac rotuliene, pentru a aduce lichidul in interiorul articulatiei,
sub rotula, iar cu indexul examinatorului se apasa rotula. Daca aceasta floteza consideram
“socul rotulian” prezent, respectiv “semnului bulgarelui de gheata” pozitiv.
O alta metoda pentru determinarea socului rotulian consta in strangerea cu mana ca intr-
o menghina a sacului subquatricipital suprapatelar, micsorand astfel spatiul articular prin
excluderea sacului sinovial (pentru o cantitate mica de lichid, de 5-10 ml). Lichidul acumulat
in articulatie in cantitate mai mare este impins in spatiile aflate de o parte si de alta a
tuberozitatii tibiale si a patelei, spatiile perituberozitare aparand destinse.
Palparea punctelor dureroase la insertiile ligamentare colaterale releva o entorsa. Durerea
limitata la nivelul interliniei articulare poate sugera o ruptura de menisc intern sau extern
(“strigatul meniscului”). Existenta unui sant transversal care intrerupe continuitatea patelei
indica o fractura a acesteia (“semnul creionului” pentru ca un creion ar putea fi asezat
transversal in aceasta solutie de continuitate osoasa).

• PICIOARE - se palpeaza articulatiile TT, MTF, IF

3. MOBILITATEA

Gradul de mobilitate al unei articulatii se poate aprecia cu ajutorul

goniometrului. Utilizarea goniometrului se va face asezand acul indicatorului in
punctul corespunzator axului biomecanic al miscarii, plasand indicatorul in
pozitia zero, iar scala goniometrului in directia de executare a miscarii.
Evaluarea mobilitatii coloanei vertebrale

Pentru coloana cervicala

▪ flexia – distanta menton-stern – valori normale: 0 cm (45˚)
▪ extensia – distanta occiput-perete – valori normale: 0 cm (45˚)
▪ lateralitate – distanta tragus-umar – valori normale 5-7 cm (45˚) – cu umerii
pacientului mentinuti la acelasi nivel
▪ rotatie – distanta nas-umar – valori normale 5-7 cm (60˚)
▪ circumductia – cu o mana aplicta pe ceafa pacientului pentru a simti eventualele
crepitatii – spondiloza cervicala

Pentru coloana dorsala

• se masoara perimetrul toracic, in dreptul spatiului IV intercostals, in inspir si

in expir fortat. Diferenta trebuie sa fie mai mare de >5 cm. Daca este mai
mica de <5 cm, inseamna ca exista o afectare a mobilitatii coloanei vertebrale
dorsale, cel mai frecvent in spondilita anchilozanta, cand din cauza durerii
si anchilozei nici expansiunea cutiei toracice nu se mai realizeaza la
parametrii normali, instalandu-se o disfunctie ventilatorie restrictiva. In SA
e <5cm.

Pentru coloana lombara

-se pot efectua cele mai ample miscari:

▪ anteflexia (sau manevra index-sol), valori normale IS= 0 cm. Din pozitia de drepti
bolnavul trebuie sa se aplece si sa atinga solul cu degetele.
▪ lateralitate dreapta stanga
▪ rotatie - pentru a se testa capacitatea de rasucire a coloanei, care se verifica invitand
bolnavul sa-si intoarca toracele intr-o parte si in alta, in timp ce bazinul osos este
mentinut in pozitie strict frontala.
▪ extensie

Suspiciune spondilit anchilozanta:

• manevra Schober. Se ia ca reper apofiza spinoasa a vertebrei lombare V (L5),
se masoara 10 cm in sus pe axul coloanei, se ia din nou un reper si se cere
pacientului sa faca anteflexia. Distanta dintre cele doua repere trebuie sa creasca
cu cel putin >5 cm. Daca creste cu mai putin de 5 cm consideram manevra
Schober pozitiva.
• Testul Ott, cu reperele la C7 si un punct situat distal la 30 cm, destinat aprecierii
mobilitatii coloanei dorsale (la anteflexie distanta dintre cele doua repere creste
cu >5 cm );
 • Testul Stibor, cu punctele extreme la L5 si C7, care vizeaza flexia globala in
segmentul dorsolombar (la anteflexie distanta dintre cele doua repere creste cu
>10 cm ).

Intr-o lombosciatica se efectueaza manevrele de elongatie ale nervului sciatic:

• Manevra Lasegue: se masoara unghiul dintre membrul inferior extins si axul
patului (valori normale = 90˚)
• Manevra Bonnet: tripla flexie si adductia membrului inferior.
• Manevra Bragard: este un Lasegue sensibilizat, cu flexia dorsala a piciorului
pe gamba (pentru a creste si mai mult elongatia pe nervul sciatic)
• Manevra Kernig: flexia puternica a capului pe trunchi. Pentru a le considera
pozitive, durerea trebuie sa apara in regiunea lombara.

Manevra Lassegue Manevra Bonnet Manevra Bragard

Evaluarea mobilitatii umarului Evaluarea mobilitatii cotului

▪ abductia = 70-75˚ - se face prinzand intr-o mana cotul, respectiv epicondilul,

▪ rotatie externa = 50-80˚ olecranul, epitrohleea si mobilizand antebratul
▪ antepulsie = 100˚ ▪ extensia = 0˚
▪ retropulsie = 30-50˚ ▪ flexia = 150˚
▪ rotatie interna = 90˚. ▪ pronatia = 90˚
▪ supinatia = 85˚
Atunci cand exista un deficit de extensie a cotului se
noteaza cu (-) gradele de extensie pierdute.

Evaluarea mobilitatii pumnului Evaluarea mobilitati mainii si degetelor

Mobilizarea pumnului se -incepe cu examinarea mobilitatii policelui, cel mai

realizeaza apasind pe metacarpiene, important deget din punct de vedere functional.
pentru a relaxa flexorii si extensorii –se examineaza mobilitatea fiecaruia din degetele 2-5.
degetelor. abductia – adductia degetelor 1-5 = 10-15˚
▪ extensia = 80˚ -testarea fortel de prehensiune
▪ flexia = 90-100˚
▪ adductia = 30-45˚
▪ abductia = 20˚
Evaluarea mobilitatii articulatiei coxo-femurale

Se examineaza pacientul pe un plan dur, in decubit dorsal si ventral, intr-o

pozitie in care linia care uneste cele doua spine iliace anterosuperioare se fie
orizontala, eliminand miscarile compensatorii
● Flexia
- activa – cu genunchiul intins este de 90˚, iar cu genunchiul flectat este de 120˚
- pasiva – cu genunchiul intins este de 120˚, iar cu genunchiul flectat este de
140˚
● Extensia – cu pacientul in decubit ventral
- activa cu genunchiul intins = 20˚, cu genunchiul flectat = 10˚
- pasiva = 30˚. Extensia e limitata in coxite si coxartroze activate.
● Abductia
- activa = 45˚-60˚
- pasiva = 60˚. Este limitata in luxatia congenitala de sold.
• Adductia = 20-30˚
● Rotatia interna si externa a coapsei – cu pacientul in decubit ventral,
genunchiul flectat la 90˚. Rotatia interna (ducerea gambei in afara = 30˚ ; rotatia
externa (ducerea gambei inauntru) = 60˚ in raport cu verticala.
Rotatia interna este prima miscare limitata in coxartroza.
“Semnul pantofului” – pacientul nu poate efectua flexia rotatia coapsei
cu sprijinul piciorului pe coapsa opusa pentru a lega sireturile, este pozitiv in
coxartroza si in coxite, in coxartroza aparand si dificultate la pozitia “picior
peste picior”. (V. Ciobanu, I. Stroescu).

Testul Patrick: durerea care apare la aceasta manevra este considerat a fi

primul semn de osteoartrita a soldului. Soldurile si genunchii flectati la 90 de
grade, piciorul examinat este asezat peste genunchiul opus iar examinatorul
apasa usor pe genunchiul urmarit. Acest test mai este cunoscut si ca semnul
f.a.b.r.e. (flexie, abductie, rotatie externa).

Limitarea mobilitatii este un semn precoce in multe afectiuni. De exemplu:

- in luxatia congenitala de sold este limitata abductia;
- in coxartroza prima care se limiteaza este rotatia interna;
- in artritele acute este limitata flexia;
- in osteoartrita TBC este limitata adductia, etc.

Evaluarea mobilitatii genunchiului

- flexia = 120˚
- extensia =180 ˚
 • Se fac miscari repetate de flexie/extensie cu o mana tinand glezna si cealalta fiind
aplicata pe rotula pentru a simti crepitatii sau cracmente (zgomote articulare)

• Rupturilor de menisc -testul: cu o mana este fixate coapsa, deasupra

genunchiului, cu cealalta este prins calcaiul si rotat afara si inauntru, manevra
repetandu-se la diferite unghiuri de flexie ale genunchiului. Daca exista o ruptura
de menisc, examinatorul simte la mana un clic concomitent cu durerea ascutita
resimtita de pacient.

Evaluarea mobilitatii piciorului

-miscari pentru glezna si articulatii mici ; se executa activ apoi pasiv
▪ flexia dorsala = 15˚
▪ flexia plantara = 40˚, ambele miscari fiind raportate la pozitia de repaus a
piciorului fata de axul gambei (90˚)

BILANTUL MUSCULAR

Are ca scop evaluarea fortei musculare.

Forta 0 – muschii nu realizeaza nici un fel de contractii
Forta 1 – sesizarea contractiei muschiului prin palparea lui sau observarea unei fibrilatii.
Forta 2 – deplasarea segmentului fara gravitatie
Forta 3 – forta unui muschi de a mobiliza complet segmentul contra gravitatiei
Forta 4 – capacitatea muschiului de a deplasa complet segmentul contra unei rezistente
medii, antigravitational
Forta 5 – pacientul poate contracta la maxim musculatura

4. MERSUL

- poate prezenta modificări caracteristice în afecţiuni ale aparatului locomotor sau ale
sistemului nervos;
● mersul legănat – cu schimbarea greutăţii corpului de pe un picior pe celălalt, cu
împingerea dificilă a coapsei datorită hipotrofiei cvadricepsului în coxartroză, luxaţia
congenitală de şold, miopatii;
● mersul spastic (“mers cosit”) în hemipareză, cu antebraţul în flexie spastică,
membrul inferior în extensie cu rotaţia internă a piciorului, târâind vârful şi marginea
externă a piciorului;
● mersul stepat în pareza de sciatic popliteu extern, polinevrite, cu poligon de
susţinere lărgit. In timpul mersului, pacientul flecteaza exagerat genunchiul pe partea
bolnava pentru a ridica piciorul mai sus decat este normal. Pentru ca leziunea nervului
impiedica comanda nervoasa a flexiei dorsale a labei piciorului, contactul cu solul nu
se va face cu calcaiul asa cum se intampla la un mers normal, ci cu varful halucelui.
● mersul talonat – ataxia tabetică, cu ridicarea exagerată a gambelor şi atinge-rea
solului cu călcâiul, care se accentuează când bolnavul închide ochii, datorită leziunii
căilor sensibilităţii proprioceptive;
 ● mersul parkinsonian – cu trunchiul flectat, mâinile atârnând inerte, privire şi
mimică fixe, cu paşi mici cu tendinţă la accelerare. O variantă a acestui tip de mers este
mersul senil, oscilant, nesigur, cu paşi mici şi târşâiţi;
● mersul forfecat – în paraplegia spastică, cu coapsele în adducţie şi gambele în
extensie, bolnavul făcând mişcări de rotaţie alternative de la un pas la celălalt;
● mersul geambasului – in osteoartrita TBC bolnavul evita sprijinul necesar unui
mers normal pe membrul inferior afectat, rezultand un mers cu un ritm neregulat.
● mersul dureros - durerea la nivelul labei piciorului, indiferent de cauza, va face
pacientul sa-si tarasca piciorul si sa scurteze timpul de sprijin pe membrul dureros,
aparand mersul schiopatat.
● mersul clownului – în coreea Huntington.

Se va cere pacientului sa mearga pe varfuri si pe calcaie.

• mersul pe varfuri este dificil sau imposibil => bolnavul prezinta o hernie de disc
joasa, la nivel L5-S1.
• mersul pe calcaie este dificil sau imposibil => hernia de disc este la nivel L4-
L5.

5.ROT
REFLEXELE:

1. osteotendinoase (ROT) = reflexe monosinaptice bineuronale

- bicipital – prin percuţia tendonului bicepsului la plica cotului se produce flexia
antebraţului pe braţ;
- tricipital – percutia tendonului triceps brahial deasupra olecranului determina extensia
antebratului pe brat;
- stiloradial – percutia apofizei stiloide a radiusului produce flexia antebratului pe brat;
- stilocubital – percutia apofizei stiloide a cubitusului determina pronatia antebratului
si a mainii;
- rotulian – cu gamba flectata (sustinuta de examinator) se percuta ligamentul
patelar, se produce extensia gambei pe coapsa;
- achilean – cu pacientul în genunchi la marginea patului, cu sprijin anterior pe
membrele superioare, se percută tendonul, producându-se flexia plantară a piciorului;

ROT rotulian – scazut sau abolit = hernie de disc L4-L5

ROT achilian – scazut sau abolit = hernie de disc L5-S1

Diminuarea sau abolirea ROT Exagerarea ROT apare in leziuni

apare in: piramidale:
◦ poliradiculonevrite ◦ AVC
◦ polineuropatii ◦ scleroza in placi
◦ polimiozite ◦ traumatisme cranio-cerebrale
◦ distrofii musculare primitive, etc. ◦ tumori
◦ encefalite
2. cutanate = reflexe polisinaptice
Se examineaza prin stimularea tegumentelor cu un ac de plastic.
- reflexul palmomentonier Marinescu – Radovici – prin stimularea
tegumentului eminentei tenare se produce o contractie a muschiului patrat al barbiei
(mentonier) de aceeasi parte, cu deprimarea tegumentelor barbiei. Apare in
ateroscleroza, lacunarism cerebral, pseudobulbarism.
- abdominal superior, mediu şi inferior – evidenţiază leziunile de arc reflex
primar (polinevrite, fracturi mielice). Se examineaza atingand cu acul suprafata
abdomenului dinspre linia mediana spre lateral, de-a lungul unor linii paralel cu
rebordul costal. Se produce contractia musculaturii anterioare a abdomenului.
- cremasterian ciupirea tegumentului la baza coapsei, pe fata antero-interna
determina contractia muschiului cremasterian si retractia testicolului de aceeasi parte.
- reflexul cutanat plantar – normal consta in flexia tuturor degetelor prin
stimularea in portiunea externa a tegumentelor plantei, pornind de la calcai spre baza
halucelui. Patologic – semnul Babinski – in leziunea piramidala apare extensia
halucelui celelalte degete ramanand nemodificate sau se extind in evantai.