SINDROAMELE

COMPARTIMENTALE

Prof. Dr. Teodor Stamate

 ISTORIC

 1869 Volkmann : scăderea perfuziei tisulare =

fibroza musculară
 1905 Rowlands consecinţele
reperfuziei tisulare
 1911 Bardenhauer : aponevrectomia în urgenţă
 1975 Matsen : Sindrom compartimental
 Sindrom Compartimental
Definiţie

• Consecinţa a creşterii acute a

presiunii tisulare ca urmare a
discrepanţei între
• Conţinut – cu volumul crescut şi
• Conţinător - spaţiul inextensibil,
compartiment

P.I.C. normală = 4mm Hg

P.I.C. critică = 30 mm Hg
 Sindrom Volkmann
• consecinţa la distanţă a unui
sindrom compartimental neglijat
caracterizat prin:

• necroza ischemică şi

• fibroza musculaturii
 ETIOLOGIE
SCĂDEREA VOLUMULUI COMPARTIMENTAL
1. Ghips sau pansamente constrictive
2. Sutura defectelor fasciale
3. Escare postcombustionale circulare
CREŞTEREA VOLUMULUI CONŢINUTULUI
1. Edem
a. Edem postischemic
b. Edem postcombustional
c. Efort fizic
d. Patologie venoasă
2. Hemoragie
3. Edem + hemoragie
a. fracturi
b. striviri părţi moi
 FIZIOPATOLOGIA
SINDROMULUI COMPARTIMENTAL
• scăderea presiunii arteriolare
• şi şuntarea compartimentului

P.I.C. critică = 30 mm Hg

P.I.C. Şuntare : >45 mm Hg

Cre conţinutului
şterea Sc
ăderea volumului
compartime ntului compartime ntului

CRE
ŞTEREA PRESIUNII
INTRACOMPARTIMENTALE

şterea presiunii
Cre Vasospasm Şoc Elevarea
venoase ăţii
extremit

şterea exudării
Cre
şterea presiunii
Cre Sc
ăderea gradientului
capilare presional arteriolar

Cre
şterea ăderea presiunii
Sc
ăţii
permeabilit de perfuzie Închiderea arteriolelor
capilare

ăderea perfuziei tis ulare

Sc

Necroza
ă a nervilor
progresiv
şi muşchilor
 COMPRESIUNE
Ă SAU TRAUMATISM
MUSCULAR

ă ziune muscular
Le
Le ziune vascular
ă
Revascularizare

ăderea perfuzie i
Sc Hemoragie Edem

SINDROM
COMPARTIMENTAL
Hipoxie sau anoxie şterea presiunii
Cre
ă
tisular tisulare

ă musculară
Necroz Suferin
ţă neurologică SINDROM
ăderea contractilităţii
Sc VOLKMANN

Mioglobinemie
Hiperkaliemie
Hiperfosfatemie
ă
Acidoz

SINDROM DE
Insufic
ţă renală
ien Aritmii cardiace STRIVIRE

ŞOC

Fig. ţia
1 Inte
sindroame
rre la lor compartime ntal,
şi de strivire
Volkmann
 SINDROMUL DE STRIVIRE

RABDOMIOLIZĂ

MIOGLOBINEMIE ACIDOZĂ HIPERKALIEMIE

INSUFICIENŢĂ
ARITMII
RENALĂ CARDIACE

DECES
 Diagnosticul clinic
- sindromul compartimental -
Sindromul celor 4 P
Griffith, 1940

Pain - durere

Painful onset - durere de la debut

Pallor - paloare

Puffiness - caracter exploziv

 Diagnosticul paraclinic
- sindromul compartimental -

Măsurarea presiunii compartimentale

Septurile brahiale
 intern
 extern

Aponevroza
brahială
Compartimentul brahial posterior

• Triceps brahial

• Artera humerala profunda

• Nerv Radial
 Coraco-brahial
 Biceps brahial
 Brahial anterior

 Artera humerală

 Nervul musculo-cutan
 Cauzele sindroamelor
compartimentale brahiale

 Contuziile şi strivirile braţului - 50%

 Fracturile humerusului

 Ruptura bicepsului

 Leziunile arterei axilare

 Flexorii digitali şi ai carpului
 A. radială, ulnară şi interosoasă anterioară
 Nervii median şi ulnar
 Extensorii digitali şi ai carpului
 Artera interosoasă posterioară
 Nervul radial motor  n. interosos posterior
 Expandarea cutanată

Meyer VE.
Wound closure and
decompression in
upper limb
replantation
Ann Chir Main Memb
Super 1990;9(2): 129-
134
Sindromul Volkmann constituit

 Afectare doar a FDP

Contractură uşoară  Retracţii digitale minime
 Absenţa redorilor articulare

 Afectare a tuturor flexorilor

Contractură medie  Degetele retractate în grifă
 Compresiuni nervoase

 Afectare flexori + extensori

Contractură severă  Neuropatii prin compresiune
 Complicaţii osoase, cicatriceale
 TRATAMENT
- formele uşoare -
• Excizia zonei de infarct
 incizie largă pentru abordul profund
 permite per se redresarea retracţiilor minime
 trebuie asociată cu alungirea tendinoasă în
afectările tutror degetelor
• Alungire tendinoasă
 un “Z” amplu, de la joncţiunea musculo-
tendinoasă până la pumn
 TRATAMENT
- formele medii şi severe -
 cura sindroamelor secundare de
compresiune nervoasă
 cura retracţiilor musculo-tendinoase
 transpoziţii tendinoase pentru
restabilirea forţei
 măsuri extreme pentru cazurile
grave
Opereraţia Scaglietti
Tenoplastie flexori
 Sindroame compartimentale
ale coapsei
 Rare datorită volumului coapsei şi comunicării cu
bazinul ce poate prelua o parte din edem
 Factori favorizanţi:
– hipotensiune arterială
– striviri grave
– reducerea imediată a fracturii prin tracţiune continuă
sau osteosinteză centromedulară (restabillirea
lungimii femurului reduce volumul coapsei)
 Compartimentele posterioare ale gambei

Compartimentul Compartimentul
superficial profund
Delimitare: Delimitare:
– fascia gambieră
– fascia gambieră profundă
superficială – membrana interosoasă
– fascia gambieră Conţinut:
profundă – flexorul lung al
halucelui
Conţinut: – flexorii digitali
– tricpesul sural – tibialul posterior
Compartimentul anterior gambei

Delimitare Conţinut
 Tibia şi peroneu  Tibialul anterior
 membrana  Extensorii halucelui
interosoasă şi ai degetelor
 septul intermuscular  Peroneus tertius
antero-extern
 Compartimentul lateral
al gambei
 Cuprins între fasciile
anterioară şi posterioară ce pleacă
de la aponevroza gambieră
superficială la peroneu
 Conţinut: muşchii peronieri
longus şi brevis
 Incidenţă - mai rară decât
compartimentul anterior, dar
adesea asociat acestuia
 Incidenţă de până la 20 % în
fracturile închise, dar apare şi în cele
deschise
 Aparatele ghipsate pot creşte
incidenţa
 Osteosinteza pare a reduce incidenţa
 Fasciotomia gambei
Tehnica celor
două incizii
• Incizia Posteromedială: la 2
cm posterior to posterior de
marginea medială a tibiei
• Incizia anterolaterală - la 2 cm
anterior de peroneu, abordează
compartimentele anterior şi
lateral
5 Compartimente 4 Compartimente
plantare dorsale
 1 medial
 4 loje
 3 centrale
 1 lateral
interosoase
Compartimentul medial
 abductorul halucelui
 scurtul flexor al halucelui

 Compartimentul lateral
 abductorul degetului 5
 scurtul flexor al degetului 5
Compartimentele centrale
 Flexorul scurt al
degetelor

 Pătratul plantei

 Adductorul
halucelui
 Etiologie
 Fracturile de calcaneu - pot determina
sdr. compartimentale până în ziua a V-a
 Fracturi şi fracturi-luxaţii tarsiene
 Fracturile metatarsienelor -
compresiune pe lojele intrinsecilor
 Contuzii forte (cădere)
 Diagnostic clinic
 durere intensă
 accentuarea durerii la dorsiflexia degetelor =
semn de ischemie m.
 parestezii
 retracţia în flexie a degetelor
 puls capilar absent - tardiv
 MĂSURAREA PRESIUNII
INTRACOMPARTIMENTALE !
 Fasciotomia piciorului

Tehnica celor 3 incizii (Henry):

 două incizii dorsale pentru

interosoşi centrate pe
metatarsienele 2 şi 4
 Fasciotomia piciorului
Tehnica celor
3 incizii (Henry):
o incizie medială pentru
compartimentele plantare
la 4 cm anterior faţă de
călcâi şi la 3 cm deasupra
marginii plantare
 Traumatisme chiar minime sunt capabile să
declanşeze sindroame compartimentale,
 Tabloul clinic : durere intensă + instalare
brutală + senzaţie de tensiune tisulară +
traumatism = suspiciunea unui sindrom
compartimental,
 Diagnostic = clinic + măsurarea presiunii
intracompartimentale
 Suspiciune sindrom compartimental = tratament chirurgical
imediat, fiind preferabilă eroarea în exces decât cea în lipsă
 Tratamentul sindromului compartimental = fasciotomia lojei,
± fasciotomia musculară
 Tratamentul chirurgical al sindromului Volkmann constituit
se adresează formelor medii şi severe
 Mobilizarea distală a musculaturii epicondiliene (Scaglietti)
este procedura standard, ± neuroliza nervilor median şi ulnar,
 În cazurile severe transferuri libere microchirurgicale
de unităţi musculare funcţionale
 La membrul pelvin, monitorizarea presiunii
intracompartimentale stabileşte indicaţia operatorie
 Fracturile deschise ale gambei sunt implicate la fel
de frecvent ca şi cele închise
 În toate fracturile deschise tip II şi III şi cele prin strivire
- fasciotomie limitată cu ocazia TCP