Tehnici de examinare a

toracelui
1. Radioscopia televizata
2. Radiografia
3. Tomografia conventionala
4. Radiofotografia
5. Bronhografia
6. Examinarea esofagului cu substanta
de contrast
7. Pneumotoraxul explorator
8. Investigarea radioizotopica
9. Tomografia computerizata
10. Imagistica prin rezonanta magnetica
1. SINDROMUL PARIETAL
2. SINDROMUL PLEURAL
3. SINDROMUL MEDIASTINAL
4. SINDROAMELE PULMONARE
a. SINDROMUL ALVEOLAR
b. SINDROMUL INTERSTITIAL
c. SINDROMUL BRONSIC
d. SINDROMUL VASCULAR
e. SINDROMUL PARENCHIMATOS
SINDROMUL PARIETAL
ansamblul de semne radiologice ce
traduc o atingere a peretelui toracic
(parti moi, schelet)
 DEFINITIE

LEZIUNI ALE PARTILOR MOI:

- CRESTEREA LOCALIZATA A GROSIMII
- CRESTEREA SAU REDUCEREA INTINSA A
GROSIMII
- CALCIFICARI

LEZIUNI OSOASE:
- LITICE
- PRODUCTIVE
 CARACTERELE UNEI OPACITATI CU
PUNCT DE PLECARE PARIETAL

 DE FATA:
- CONTUR NET (SPRE PULMON)
+ CONTUR STERS SPRE PERETE

 TANGENTIAL: - RACORD IN PANTA LINA

- LIZEREU OPAC DE DELIMITARE
(PLEURA)
LIMITE DIFUZE PE INCIDENTA DE FATA

LIMITA NETA SPRE PARENCHIMUL PULMONAR

IN INCIDENTELE TANGENTIALE

SEMNUL LIZEREULUI PLEURAL

SEMNUL UNGHIULUI DE RACORD

EVIDENTIEREA GRASIMII EXTRAPLEURALE

LEZIUNILE PARTILOR MOI
– Cresteri localizate ale grosimii peretelui
opacitati omogene, intensitate variabile, racordate in panta lina,
eventual cu lizereu transparent de demarcatie fata de plaman
(dezvoltate endocavitar)
– Cresteri/ reduceri difuze ale grosimii (comparativ)
hipertrofie m. pectoral
asimetrii congenitale
agenezie de m. pectoral
mastectomie
atrofie musculara de cauza neurologica
– Calcificari :
adenopatii
parazitoze
hematoame vechi
– Hipertransparente:
emfizem subcutanat
LEZIUNILE SCHELETULUI OSOS
– Modificari costale
Numar:
coaste supranumerare, hipo/aplazii, absenta
congenitala/ dobandita
Dimensiuni:
modificari generalizate/ localizate
Pozitie, orientare
– tipul constitutional
– hiperinflatie,pleurezie, atelectazie, fibrotorax
– modificari de ax ale CV
Contur
– coarctatie Ao, neurofibromatoza, fracturi
Structura
osteolitice, osteocondensante, mixte
LEZIUNILE SCHELETULUI OSOS
– Modificarile coloanei vertebrale
de ax:
scolioze, cifoze,
sdr. spatelui drept
modificari de forma
- eroziuni fata anterioara corpuri vertebrale:
anevrism Ao
- largirea g. de conjugare : neurinom
modificari de structura
modificari ale spatiilor i.v.
pensari, calcificari, vid
discal

– Modificarile sternului, etc.

 LEZIUNILE DIAFRAGMULUI
pozitie

bilateral unilateral
- expir - hepatomegalie
- sarcina - splenomegalie
- ascita - pareza de nv frenic
- tumori abd. volumin. - atelectazie
-obezitate - fibroza pulmonara
-hepatosplenomegalie - pneumonectomie
- reducerea - pahipleurita
compliantei pulmonare - scolioze

Jos situat : hiperinflatie, inspir profund

 contur:
alterare tonus/ fibre
impingere/ tractionare
 mobilitate: redusa, absenta, paradoxala

 rupturi, hernii diafragmatice

Metastaze costale
 T1- gado
T1

T2
 perete pleura pulmon
contur NET NET ADESEA
IMPRECIS
racord IN PANTA IN PANTA ASCUTIT
LINA LINA

Bronhogra ABSENTA ABSENTA UNEORI

ma PREZENTA
aerica
Epansame ABSENTA ADESEA ABSENTA
nt PREZENTA
pleural
Atingere UNEORI ABSENTA ABSENTA
osoasa
 OPACITATI PARIETALE

1.VARIANTE NORMALE

mamelon –sin-proteza mamara

pliu cutanat
grasime subpleurala
Hipertrofie m. pectoral
 MODIFICARI PATOLOGICE
1.TRAUMATISME
Fracturi costale
Hematoame
Calus osos
2.LEZIUNI DE PARTI MOI
Externe
Lipom
Neurinom
Agenezie si atrofie musculara(sd.Poland)
Necroze
Interne
Fibrom
Lipom
Tesut celuloadipos in ageneziile lobare pulmonare
Tumori neurogene
 3.LEZIUNI OSOASE

Maligne
Metastaze
Mielom
Hodgkin
Condrosarcom
Sarcom Ewing
Benigne
Hemangiom
Condrom
Granulom eozinofil
Displazie fibroasa
Chist anevrismal
4.INFECTII

Osteite cu germeni banali

Osteita t.b.c.
Echinococoza
Fracturi costale-emfizem subcutanat
Hematom parietal-fr.scapula.fr. costale
 SINDROMUL PLEURAL

I. Epansament lichidian (pleureziile)

II. Epansament gazos ( pneumotorax)
III. Epansament mixt (hidropneumotorax)
IV. Ingrosari pleurale
V. Mase pleurale
 PLEUREZII

1. Libere in marea cavitate pleurala

– mici, medii, masive
2. Inchistate
– parietal
– diafragmatic
– mediastinal
– interlobar (scizural)
 Pleurezie minima

Umple sinusul costofrenic posterior

Caz particular – epansament subpulmonar

 PNEUMOTORAXUL
liber in marea cavitate
– mediu:
hipertransparenta periferica
fara desen pulmonar
colabarea plamanului la hil: bont pulmonar mai opac centrat pe hil, bordat de un fin
lizereu opac = pleura viscerala
mediastin nemodificat ca pozitie
hiperinflatie a plamanului controlateral
uneori: benzi opace in perimetrul transparentei = aderente pleurale
– mic
dificil de evidentiat
banda fina hipertransparenta, fara desen pulmonar, apico-laterala
rgr. in expir fortat, radioscopia
CT
– important, sufocant (cu supapa)
urgenta clinico-radiologica
pp o solutie de continuitate de mari dimensiuni, cu supapa
important efect de masa

partial, cloazonat ! diagnosticul diferential

Hidropneumotorax
 Ingrosari pleurale

Ingrosari pleurale bilaterale, unele calcificate,

cu localizare posterolaterala in regiunile laterovertebrale,
in contact cu cupolele diafragmatice limitate extern de un
lizereu transparent ( grasime endotoracica) – Azbestoza
pleuropulmonara
 Mase pleurale

TUMORI PLEURALE BENIGNE

•Fibrom, angiom, condrom, tumora amiloida, lipom
•Mezoteliom local benign

TUMORI PLEURALE MALIGNE

• primare
•fibrosarcom
•mezoteliom difuz
•secundare
Fibrom pleural
Mezoteliom
 SINDROMUL MEDIASTINAL
Opacitati
intensitate lichidiana
in general omogene
Limite: interna invizibila, externa neta, cu racord in panta lina

Hipertransparente
esofagiene (megaesofagul, diverticuli, duplicatii, esofagoplastii)
hernie hiatala
Pneumomediastin
Pneumopericard
Abcese mediastinale
Hernii intratoracice ale organelor cavitare

Calcificari
Vasculare
Cardiace
Ganglionare
Dupa radioterapie
intratumorale
Anteroposterior:
-marginea anterioara traheobronsica
-marginea anterioara a corpurilor vertebrale
Craniocaudal:
-marginea superioara a aortei
-carena
Gusa plonjanta posterior
 Arcul superior stg.
Poate fi sters de
 o opacitate a segm apicodorsal al LSS
Poate fi deplasat de
 o masa mediastinala posterioara
 o adenopatie (mediastinala ant mai des decat
laterotraheala stg ,care sunt
situate inauntrul si in spatele vaselor)
o patologie pleurala posterioara
o anomalie vasculara
–congenitala (vena cava sup stg , intoarcere
venoasa pulm anormala, anomalie de arc aortc,pseudocoarctatie aortica)
-dobandita
v. intercostala sup stg dilatata
aretra pulm mare idiopatica
anevrism sau alungire ateromatoasa a crosei Ao
sau de art. subclavie
disectie de aorta
 Arcul mijlociu stg

poate fi sters de
o opacitate intr-un segm ant al LSS
poate fi deformat de
o dilatatie de atriu stg
(cardiomegalie, afectiuni mitrale)
o dilatatie a arterei pulm (HTP,
dilatatie arteriala pum, dupa/dincolo de o stenoza
valvulara pulmonara, art. pulm. mare
idiopatica ,exceptional anevrism pulmonar)
o patologie pericardica sau hilara
 Arcul inf. stg.
poate fi sters de
o opacitate in lingula
poate fi deformat de
o patologie de perete toracic anterior
o patoloie pleurala ant sau partea inf
de la scizura
o masa mediastinala ant
rar de adenopatii
o patologie pericardica sau grasime
 Modificari ale bandei traheale drepte

normal vizibila la 85% dintre subiecti si nu depaseste 5mm grosime

poate fi stearsa in caz de patologie
a LSD
a pleurei mediastinale
poate fi largita in caz de :
adenopatie laterotraheala dr
tumora de mediastin mijlociu
 Modificari ale crosei v. azygos
Crosa azygos masoara normal <de 10 mm pe cliseul de fata in
ortostatism in inspir profund
Poate fi deformata:
1.in caz de : dilatatie de vena azygos
tromboza de VCS in aval de obstructie
tromboza sau aplazie de VCI
hipertensiune portala
jena de retur venos in insuficienta cardiaca sau
pericardita constrictiva
fistula Ao-azygos posttraumatice
retur venos pulm anormal
gravidie
dilatatie idiopatica

2.in caz de adenopatie satelita a crosei

- dimensiunile adenopatiei nu se modifica prin manevrele Valsalva si
Muller
- in caz de dubiu => TDM cu SC
 Modificari ale liniei paraazygoesofagiene

Este in mod normal identificabila la 75% din subiecti ; concava la dreapta in

traiectul sau superior(1/3 sup); convexa la dreapta in 2/3 inf ale traiectului
adenopatiile subcarinare pot determina o convexitate la dreapta in 1/3 sup
adenopatiile lateroesofagiene drepte pot deforma cele 2/3 inf si daca
adenopatiile se dezvolta la stg ele pot sa nu influenteze linia
paraazygoesofagiana
linia paraazygoesofagiana poate de asemenea sa fie impinsa de:
o dilatatie a artriului stg
o tumora de mediastin mijlociu
o patologie esofagiana:
hernie hiatala
megaesofag
dilatatie suprastenotica
varice esofag
diverticul
duplicatie esofag
(tranzitul esofagian si CT pot stabili diagnosticul)
 Modificari ale liniilor paravertebrale
In dreapta este vizibila la 50% dintre subiecti si in stg la 80% dintre
subiecti
Ele sunt modificate (impinse in afara ) prin
patologie vertebrala :
osteofite
tumori
fracturi
spondilodiscite asociate cu un fuzeu paravertebral dat de un
hematom sa abces
tumora mediastinala posteriora (mai ales nervoase)
adenopatii mediastinale post
o patologie pleurala post. (un mic epansament pleural
lichidian pe un film in decubit)

o opacitate pulmonara posterointerna

o lipomatoza mediastinala
In stg = modificata si de sinuozitatile Ao
Modificarile liniei paraaortice descendente

poate fi stearsa de

o opacitate pleuroparenchimatoasa post in contact cu ea

poate fi impinsa de

patologie Ao (Ao sinuoasa, anevrism, coarctatie sau

psudocoarctatie)
adenopatie sau mase mediastinale posterioare
la pacientii in varsta poate exista o margine paraaortica
dreapta inferioara(aorta ateromatoasa si sinuoasa putand
sa se insinueze in recesul azygos-esofagian)
de asemenea la anomaliile de arc Ao la dreapta =>
crosa si marginea paraaortica sunt la dreapta
 Fereastra aortopulmonara
Aceasta unica regiune mediastinala se individualizeaza prin bogatia
patologiei sale
Limitele sale pot fi deplasate in afara pentru marginea aortica verticala
si in sus pt. marginea inferioara pulmonara orizontala.
Ea poate fi complet umpluta in caz de mase voluminoase
Refularea in sus a marginii orizontalea apare in – o mare artera pulm stg
(HTP, anevrism)
Pierderea concavitatii interne a marginii verticale sau umplerea ferestrei
poate fi data de :
o patologie aortica
adenopatii voluminoase
tumora bronhopulmonara
masa mediastinala (tumori nervoase de nerv vag, recurent si
frenic stg , toti in raport strans cu aceasta
regiune)
patologie pleurala de contact
exceptional , de un anevrism de canal arterial (de ligament)
 HIPERCLARITATI MEDIASTINALE
1.Hiperclaritati esofagiene
Normal esofagul contine aer la 1/3 din subiecti,dar el este in pozitie
normala,nu destins si linia paraazygoesofagiana poate in acest caz sa
apara ca o veritabila banda mediastinala in pozitie normala.
O hiperclaritate mediastinala orienteaza intr-un prim timp spre
esofag.Numeroase afectiuni esofagiene sunt traduse prin hiperclaritati
care delimiteaza adesea peretele esofagian ,fie ingrosat ,fie deplsat si
care pot crea o linie para azygoesofagiana stanga
Poate exista un nivel lichidian dat de o staza alimentara
Megaesofagul se acompaniaza de o importanta dilatatie a esofagului
toracic ,traducandu-se printr-o opacitate reprezentata de o hiperclaritate
al carui nivel e variabil in functie de staza alimentara.Megaesofagul este
in general de origina idiopatica,dar poate fi si de origine
toxica(morfina,plumb)
endocrina(acromegalie,hipotiroidism)
parazitara(maladie Chagas)
neurologica
HIPERCLARITATI MEDIASTINALE

–stenoze peptice
- stenoze neoplazice =>se pot insoti de o
- stenoze extrinseci hiperclaritate
esofagiana
-hernia hiatala este adesea relevata printr-o claritate
mediana a mediastinului inferior,
tipica mai ales daca se asociaza cu un
nivel lichidian
-diverticulii si duplicatiile esofagiene se traduc prin
opacitati ale mediastinului mijlociu
continand uneori aer
-esofagoplastiile
 PNEUMOMEDIASTINUL

-prezenta de aer anormal in int mediastinului

Rx= fine claritati liniare intramediastinale limitate in afara prin
pleura ,care apare atunci ca o fina linie opaca (aceasta este mai
adesea vazuta la stanga decat la dreapta)
Aerul mediastinal delimiteaza frecvent butonul aortic ,resturile
timice si Ao descendenta .Un emfizem parietal cervicotoracic
sau un pneumotorax sunt adesea asociate.
 PNEUMOMEDIASTINUL
Pe un film de fata :semne caracteristice:
semnul de diafragm continuu(care corespunde la vizibilizarea partii
mediale si ant a diafragmului , aerul mediastinal interpunanu-se intre
cord si diafragm (aceeasi imagine se poate creea in pneumopericard)
semnul V de Neclerio– situat la baza interna a bazei stangi . Se
intalneste in rupturile de esofag. Este constituit printr-o hiperclaritate
cu 2 brate 1- verticala ,paralela cu marginea stg a esofagului
2- alta oblica in sus si in afara mergand de-a lungul cupolei
diafragmatice stangi
semnul de timus volant(zburator) sau imagine in spinaker ( vazuta la
nou-nascuti si rezultand din inconjurarea timusului prin aerul
mediastinal )
Pe un film de profil:
uneori pneumomediastinul nu este vizibil de fata si este doar pe profil
-hiperclaritate retrosternala
-linii clare marginind –crosa Ao sau delimitand peretele ant al
traheei care normal nu se vede decat daca e calcificat
 Cauzele PNEUMOMEDIASTINULUI
o ruptura alveolara (aerul migreaza in bloc in interstitiu creand un
emfizem interstitial ,de-a lungul axului bronhovascular, spre
hilul pulmonar si mediastin) spontana sau provocata printr-o
crestere brutala a presiunii intralveolare
o ruptura de arbore traheo-bronsic
o ruptura de esofag
Originea unui pneumomediastin este uneori cervicofaciala sau
abdominala.
Etiologia pneumomediastinului
1.Idiopatic:
2.Cresteri brutale ale presiunii intraalveolare
Crize de astm Sarcoidoza
Emfizem pulmonar Ventilatia asistata pe PEE
Maladia de membrane hialine Tuse paroxistica
Bronhopneumonie infectioasa Efort violent
Hiperpnee din coma acidocetozica Vomisment
Miliara TBC Sport
Nasterea
3.Ruptura traumatica de arbore traheobronsic
4.Ruptura traumatica sau spontana de esofag
5.perforatie iatrogena de trahee sau esofag
Intubatie
endoscopie
manevre de reanimare
dilatatiile esofagiene
traheotomie
6.chirurgie toracica, maxilofaciala,cervicala sau abdominala
7.perforatie retroperitoneala de duoden,colon,rect
8.pneumomatoza colica
 PNEUMOPERICARDUL

Prezenta aerului intre foitele viscerala si parietala ale pericardului

hiperclaritate inconjuratoare a cordului si delimitata in afara foita
parietala si pleura mediastinala
aerul intrapeicardic subliniaza artera pulmonara ,dar respecta crosa
aortei ceea ce il diferentiaza de pneumomediastin
pneumopericardul este mobil dupa schimbarea pozitiei
poate da ,ca si pneumomediastinul,imagina de diafragm continuu,
aerul gasindu-se intre cele 2 foite , cea parietala ramanand pe
diafragm
Etiologia PNEUMOPERICARDULUI

traumatism toracic
iatrogene : -puctia, chirurgie cardiovasculara,
-masaj cardiac extern
pericardite cu anaerobi
perforatia esofagiana ,mai rar gastrica
perforatia bronsiei intermediare pe o neoplazie
difuzia unui pneumotorax prin agenezie partiala de
pericard stg
hernie intestinala intrapericardica
 ALTE CAUZE DE
HIPERTRANSPARENTA
Abcese mediastinale- survin in general in cursul
unei leziuni esofagiene iatrogene sau postoperator
sau in cursul unei interventii chirurgicale C-V
Ele sunt fie –posterior
-anterior(retrosternal)
Se traduce prin prezenta unei mase mediastinale
(nivelul lichidian si prezenta aerului –inconstanta)
Hernia intratoracica prin fantele Larrey sau
Morgani
poate contine structuri digestive
si sa dea claritati mediastinale.
Repartitia tumorilor mediastinale dupa topografia preferentiala
Compartimente

Etaje anterior mijlociu posterior

Tumori nervoase
Meningocel
Chiste neuroenterice
Adenopatii
Tumori timice
Chiste bronhogenice
Teratoame Chiste bronhogene
Chiste de canal toracic
Chiste dermoide Chiste enterogenice
Toate trei: superior, Hemangioame
Lipom Neurinom de X
mijlociu, inferior Hematopoieza
Hemolimfangiom Tumori esofagiene
extramedulara
Adenopatii Chist hidatic
Tumori fibroase
Chist hidatic
Gusa
Tumori osoase
Tumori timice ectopice
Chiste hidatice
Tumori tiroidiene
Adenopatii
Adenom paratiroidian
Etaj superior Tumori tiroidiene
Tunori de nerv recurent
Tumori traheale
Chist bronhogenic

Chist bronhogenic Adenopatii

Etaj mijlociu
Tumori de n. recurent Tumori traheale

Chiste pleuropericardice
Diverticuli percardici
Etaj inferior Tumori cardiace Adenopatii
Tumori pericardice
Tumori fibroase
Nomenclatura ganglionara mediastinala dupa AT Society
Nume
Numar
X supraclaviculari
2D laterotraheali superior drept
2G laterpotraheal duperior stang
3 a. subclavie stanga
4D laterotraheal inferior dr.
4G laterotraheal inferior stg.
5 aortopulmonar
6 mediastinal anterior
Regiune anatomica
scobiturile supraclaviculare
la dreapta planului medial al
trahei deasupra incrucisarii
inferioare a trunchiului arterial
brahiocefalic drept cu traheea
si dedesubtul vf. pulmonar
la stanga plan median al
traheei intre acoperisul Ao
orizontale si vf pulmon sag.
la dreapta planului median
traheal sub incrucisarea tr.
arterial brahiocefalic dr. si
deasupra crosei v. azygos
la stanga planului median
traheal, inauntrul lig. arterial,
intre acoperisul Ao orizontale
si carina
in afara Ao orizontale, lig.
arterial, a. pulmonare stg,
inaintea primei subramuri
inaintea Ao ascend sau tr.
arterial brahiocefalic
 sub carina si neasociind
7 subcarineal
bronhiile lobare si inferioare

in jurul esofagului si Ao
8 paraesofagian
descendente sub ggl. carineali

9 lig. triunghiular in lig triunghiular dr. si stg.

sub marg sup a v. azygos, la
dreapta planului median al
10D traheobronsic dr.
traheei, la stg originii bronsiei
lobare sup dr.

intre carina si bronsia lobara sup

10G perobronsic stg stg, la stanga plan median traheal
inauntrul lig arterial

dincolo de bronsia principala

11D intrapulmonar hilar dr.
dreapta, interlobar

dincolo de bronsia principala

11G intrapulmonar hilar stg
stanga, interlobar
12 lobar situat lobar
13 segmentar situat segmentar

adiacent pericardului, la ami

14 diafragmatic sau cardiofrenic
putin de 2 cm de diafragm
Calcificari mediastinale ganglionare

mai ales in sechele TBC si histoplasmoza

pneumoconioza(silicoza) –aspect coaja de
ou
sarcoidoza (acelasi aspect)
histoplasmoza
blastomicoza
amiloza
sclerodermie
 Calcificari in tumori mediastinale

timom
gusa
tumori germinale –teratoame (fanere
calcificate ,dinti ,elemente osficate)
tumori neurogene
hemangioame(apar ca fleboliti)
derivate chistice de intestin primitiv
 Criterii pentru adenopatii mediastinale

Daca cel mai mic diametru al unui ganglion

hipertrofiat >10 mm
Valoare se apreciaza pentru diferitele lanturi
ganglionare
8 mm pt lantul 6
7mm pt lanturile 2D,2G,8G,10G
6mm pt lantul mamar intern
5mm pt lanturile diafragmatice
 Mase sau pseudomase mediastinale cu
densitate spontan crescuta
1. Continut uneori calcificat :
Timom
Tumori germinale
Tumori neurogene
Limfoame (dupa tratament)
Adenopatii
Gusa
Hemangioame
Derivate chistice ale intestinului primitiv
Pereti arteriali anevrismali
Tromboze venoase
Mase sau pseudomase mediastinale cu
densitate spontan crescuta
2. Continut bogat in iod:
Gusa
Ganglioni limfatici dupa lifografie
3. Hemoragie recenta:
Hematoame posttraumatice
Hemoragie intratumorala
4. Altele :
Contrast oral in diverticul esofagian
Comprese uitate
Corpi straini
Mase tisulare hipervascularizate
Gusa
Cancere medulare tiroidiene
Adenoame paratiroidiene ectopice
Unele timoame
Tum. carcinoide timice
Tum. Casteleman
Paraganglioame
Unele mediastinite
Metastaze de -leiomiosarcoame/
melanoame/hipernefroame
Neurofirosarcom
Hemangioperiatoame si hemangioendotelioame
Hibernom (tum grasoase)
 MASE LICHIDIENE MEDIASTINALE
A.Chiste
Derivate chistice ale intestinului primitiv
Chiste timice
Chiste pleuropericardice
Chiste de canal toracic
Chiste parazitare

B.Mase chistizate
Timoame
Teratoame
Limfoame
Tumori neurogene
adenoapatii
 MASE LICHIDIENE MEDIASTINALE

C. Pseudochiste
• hematice
• Pancreatice
D.Inchistari
• pleurezie mediastinala inchistata
• epansament pericardic inchistat
E.Altele
• meningocele si pseudomeningocele traumatice si postoperatorii
• limfocele
• mucocele esofagiene
• hematom intramural esofagian
• extravazare mediastinala in nutritie parenterala
• ascita prolabata in mediastin in jurul unei hernii hiatale
sauretrocostoxifoidian
• diverticul congenital al pericardului
• diverticul esofagian exclus
 MASE GRASOASE MEDIASTINALE
A.Spatiul retrosternal
– Teratoame
– Lipom
– Timolipom
– Hibernom
B.Unghiul cardiofrenic anterior
1.Gramada de grasime banala
2.Grasime deplasata prin:
-epansament pericardic
-eventratie diafragmatica
-hernie retrocostoxifoidiana
-pierdere de volum in plamanul
drept
3.Tumori cu componenta grasoasa:
-teratom
-lipom
-timolipom
-liposarcom
C.Spatiul paratraheoesofagian
-Hernie hiatala epiploica
D.Gutiera costovertebrala
1.Lipomatoza circumscrisa
paraspinala
2.hematopoieza extramedulara
3.lipom extradural in clepsidra
de nisip
4.mielolipom
5.hernie a arcadei patratului
lombar
E.Localizari oriunde:
1.Lipomatoza difuza sau
localizata
2.Lipom pleural
3.liposarcom
4.liposarcom mixoid
 Adenopatiile mediastinale si orientarea
spre diagnostic
 hilare bilaterale si simetrice + o localizare paratraheala inferioara
dreapta =>sarcoidoza
 voluminoase asimetrice, in mediastinul anterior/mijlociu =>maladie
Hodgkin
 mare, unica => TBC, limfom, metastaza
 diafragmatica =>recidiva unui limfom tratat / metastaza de cancer
bronsic /extratoracic
 atingerea lantului mamar intern =>cancer san/ limfom
 hipodense =>TBC , metastaze necrozate (frecvent in cancer testicol)
 cu iodofilie crescuta ( hipervascularizate)
– in procese inflamatorii
– metastaze de sarcoame/ de cancer de tiroida/ de cancer de rinichi/
tumori carcinoide
– limfadenopatii angioimunoblastica
– maladia Castelman
 Etiologia adenopatiilor
Cauze frecvente Cauze mai putin frecvente

TBC(hipodense) pneumopatie bacteriana

cancer bronhopulmonar abces pulmonar
infectii cronice
metastaze de cancer
extratoracic: bronsiectazii suprainfectate
sarcom pneumopatii virale
renal micoze
tiroida plaman eozinofil tropical
(hiperdense,hipervas metastaze de cancer de
cularizate) san/esofag/ timom
testicol maladia lanturilor usoare
(hipodense+necroza) amiloidoza toracica
limfoame ,leucemie limfadenopatie angio-
imunoblastica
pneumoconioza
maladia Castelman
sarcoidoza
granlomatoza Wegener
LED
histiocitoza X
 A.Tumori mediastinale cu topografie
1. Timice
anterioara
4. Tumori germinale
a. Timoame a. Teratoame
b. Carcinoame timice b. Seminoame
c. Timolipoame c. Ts. Neseminomatoase
d. Chiste congenitale timice Carcinom embrionar
e. Chiste dobandite Ts de sinus
(posttraumatice, edndodermic
posttoracotomie, Coriocarcinom
tuberculoase, tumori Ts germinale mixte
chistizate) 5. Chiste pleuropericardice
f. Limfoame cu localizare 6. Mase grasoase
timica

2. Tiroidiene
a. Gusa plonjanta
b. Carcinomul tiroidian
c. Gusa ectopica
3. Paratiroidiene
a. Adenoame (10%
ectopice)
Tumori timus
 Gusa

paratiroida
Anevrism ao.asc.
 A.Tumori ale mediastinului mijlociu
1. Tumori de esofag 3. Derivate chistice de intestin primitiv
anterior
2. Tumori traheale
Chiste bronhogenice
– Maligne
Chiste gastroenterogenice
carcinoame
adenoame (au tendinta de
Chiste neuroenterice
degenerare) Chiste intramurale
limfoame esofagiene
sarcoame Chiste nedeterminate
plasmocitom solitar 4. Alte tumori
metastaze tum . nervoase –
– Benigne pneumogastrice
conjunctive limfangioame
vasculare carcinoame mediastinale
cartilaginoase adenoame paratiroidiene
ectopice
papilomatoase
gusa ectopica
tiroidiene ectopice(guse
ectopice) mase grasoase
rare chiste
pleuropericardice
posterioare
Carcinoid traheal
dx.poz. Ao.
CO.Ao. T1 tse
 C.Tumori ale mediastinului posterior
1. Tumori nervoase 2. Alte tumori
a. Ts. nervi periferici a. Meningocel
Neurofibroame
b. Mielolipoame
Neurinoame
Schwanoame c. Lipom extramedular in
Neurofibrosarcoame clepsidra
b. Ts ale lanturilor simpatice d. Chiste neurenterice
ganglioneuroame e. Hematopoeza
ganglioneuroblastom extramedulara
Neuroblastom f. Chiste de canal
c. Ts paraganglionare toracic
Feocromocitom
Chemodectom
D.Tumori mediastinale cu sediu variabil

Adenopatiile
Hemolimfangiomul
Limfangiomul
Fibroame
Fibrosarcoame
Condromul-aspect de conopida
Condrosarcomul
Mixomul si mixosarcomul
Rabdomiom si rabdomiosarcom
Miomul si miosarcomul
 Elemente de diagnostic diferential
pentru mase mediastinale
Gusa plonjanta- extensie spre gat
Limfadenopatie –aspect lobular >1cm, multiple
Ts neurogene – sediu posterior +/- deformari
costale si vertebrale
Adenopatiile maligne nu prezinta calcificari
Hernia hiatala contine nivel hidroaeric
Mase ale recesului costodiafragmatic anterior
semnifica lipom, chist pleuropericardic, hernie
prin fantele Larey sau Morgagni
Masa mediastinala anterioara
Teratom
Masa mediastinala mijlocie
Masa mediastinala posterioara
Teratom
Chist bronhogen
Gusa endotoracica
Limfom
Tumora mediastinala posterioara cu extensie intracanalara