Corpi straini digestivi

1. Esofagieni

 Esofagul este un tub muscular ce prezinta 2 curburi ce determina ingustarea lui pe masura ce
coboara de la diafragm la cardia.
 Reprezinta cea mai ingusta portiune a tubului digestiv la capatul superior prezentand muschiul
cricofaringian, unde se opresc cei mai multi corpi straini
 Esofagul este ingustat de:
◦ arcul aortic
◦ bronhia stanga principala
◦ diafragm
 nivelul retentiei corpilor straini esofagieni:
◦ m cricofaringian 38-84%
◦ regiunea medie unde este incrucisat de arcul aortic: 10-17 %
◦ sfincterul esofagian inferior: 5-20%
 dupa traversarea m cricofaringian majoritatea obiectelor inghitite ajung in stomac
 afectiunile congenitale sau dobandite ale esofagului pot contribui la obstructia esofagiana prin
corpi straini:
◦ atrezia esofagiana:
▪ motilitatea esofagului inferior este anormala
▪ la nivelul anastomozei
◦ inele vasculare
◦ glande salivare ectopice
◦ resturi cartilaginoase
◦ mase tumorale in mediastinul mijlociu
◦ strictura esofagiana
◦ achalazia
◦ chist de duplicatie esofagiana
 corpii straini implicati sunt:
◦ monede: 89%
◦ obiecte neascutite
◦ obiecte ascutite
◦ mancare
◦ diverse materioale scolare sau instrumente de scris( parti din pixuri, stilouri)
◦ oase de peste: in China mai frecvent
 Manifestari clinice:
◦ asimtomatic
◦ simptomatic:
▪ obstructia esofagului
 tuse seaca
 durere faringiana si retrosternala
 salivatie excesiva
▪ inflamatie periesofagiana: simptomatologie respiratorie
 wheezing
 stridor
 tuse
 Iresp prin obstructia cailor aeriene determinata de dilatarea esofagului
 ▪ in cazul bateriilor:
◦ mecanisme ce determina leziuni
 leziuni de arsura caustica
 decroza de presiune
 necroza prin descarcare electrica
 eliminare de toxine (HG)
◦ Leziunile si managementul depind de dimensiunea si tipul bateriilor:
 bateriile rotunde de tip nasture: contin agenti alcalini corozivi si metale grele,
producand leziuni corozive in 4 ore
 bateriile cu litiu: au marime crescuta si voltaj
 bateriile < de 15 mm nu se opresc la nivel esofagului
 bateriile >20 mm sunt implicate in majoritatea leziunilor esofagiene
EX: o baterie de litiu de 3 V determina influx de electroliti la nivel celular, eliberare de K din interiorul
celulei determinand moartea celulei ( necroza)
◦ Complicatiile impactarii bateriilor:
 fistula traheoesofagiana
 arsura esofagiana cu sau fara perforatie
 fistula aorto-esofagiana
 strictura esofagiana
 deces
 Diagnostic:
1. Endoscopia de urgenta: pentru baterii impactate la nivelul esofagului
2. Radiografie cervicala si toracica profil si anteroposterioara
◦ obiecte radioopace
◦ obiectele usor radioopace (oase de peste) :pot observa pe radiografiile in
incidenta laterala
◦ obiecte radiotransparentente: sunt evidente in studiile radiologice cu substanta de
contrast
3. Esofagograma arata:
◦ defect de umplere
◦ modificarea calibrului esofagian: inel vascular, strictura esofagiana
4. Endoscopie
◦ indicatia de EDS este data de starea clinica a pecientului( monezi mici la nivelul
SEI vor trece cel mai probabil singure in stomac
◦ s-a luat in considerare realizarea EDS la toate cazurile suspicionate cu sau fara
confirmare radiologica, iar rata endoscopiilor negative a fost de 6,2%,
considerata acceptabila in schimbul prevenirii morbiditatii asociate corpilor
straili
◦ 30% dintre monezile esofagiene trec in 8-16 ore de observare
◦ folosirea glucagonului: studiile au aratat ineficienta
 Tehnici de extragere
1. extragere cu cateter Foley:
◦ sub ghidaj radiologic
◦ se poate realiza fara anestezie generala, pentru corpuri moi localizate in 2/3 superioare ale
esofagului
◦ ieftina
◦ riscuri:
▪ compromiterea cailor aeriene/compresie
▪ leziuni esofagiene
 ▪ imposibilitatea vizualizarii leziunii esofagiene, daca exista
▪ discomfort la pacientul neanesteziat
▪ obiectele retentionate la nivelul esofagului mai mult de 24 oredetermina reactie
inflamatorie la nivelul esofagului, ceea ce determina risc crescut al acestei proceduri
▪ uneori cateterul impinge corpul strain in stomac
◦ rata de succes : 89-96%
2. Bujineaj:
 are succes in cazuri selectate: pacient stabil , fara anomalii esofagiene sau aspiratie de corp
strain, care a ingerat 1 singura moneda
 principiul metodei: impingerea corpului strain in stomac si asteptarea ca acesta sa fie eliminat
spontan din tubul digestiv ( ceea ce se intampla in 90-95% din cazuri)
 Complicatii: corpii straini neeliminati pot determina la la nivel intestinal
◦ obstructie
◦ perforatie
 Daca apar complicatii prin retentia corpului strain la nivel intestinal procedura de extragere
endoscopica este mai dificila si uneori este nevoie de extragere chirurgicala
3. extragere endoscopica: este cea mai buna metoda
◦ siguranta si succes 100%
◦ procedura se realizeaza in mediu controlat
◦ decubit dorsal, capul in hiperextensie, permitand endoscopului rigid sa traverseze curbura
cervicala

2. Gastrointestinali

 cea mai mare parte a corpilor straini este retentionate la nivelul esofagului
 cu exceptia obiectelor ascutite si a bateriilor, majoritatea obiectelor ajunse in stomac, nu au
indicatie de indepartare chirurgicala, ei fiind eliminati spontan
 incidenta extragerii chirurgicale a corpurilor ingerate localizate la nivel gastric este de 19%, iar
obiectele ascutite 15-30%
 unii chirurgi recomanda extragerea endoscopica a corpurilor ascutite: oasem unghii, ace de
siguranta, bolduri, jucarii ascutite, scobitori
 la nivel intestinal, impactarea obiectelor ascutite duce la perforatii si peritonita
 obiectele mai groase de 2 cm si mai lungi de 3 cm, inghitite de copiii au dificultati de pasaj la
nivelul pilorului
 la copii mai mari si adulti obiectele de 2/5 cm au dificultati la pasajul de la nivelul buclei
duodenale
 alte zone cu dificultati de pasaj: ligamentul Treitz, valva ileocecala
 bateriile rotunde sub forma de nasturi se extrag daca se opresc in esofag si sunt tratate
conservator ( expectativa in scopul eliminarii spontane) fara complicatii
 ingestia mai multor magneti:
◦ simptomatologie putina
◦ complicatii tardive:
▪ perforatii intestinale
▪ volvulus
▪ ischemie
▪ fistule entero-enterale
◦ extragerea este indicata atunci cand magnetii sunt multipli si cand sunt inca in stomac, dupa
pasajul stomacului se practica observare
3. Bezoari
 sunt corpi straini care se acumuleaza treptat in tractul digestiv
 Manifestari clinice:
◦ obstructive
◦ sangerare
◦ esecul cresterii
◦ scadere in greutate prin satietate precoce
◦ durere abdominala
◦ anorexie
◦ halitoza
◦ greturi
 Clasificare dupa natura lor:
◦ vegetale: fitobezoar
◦ par: trichobezoar
▪ poate extinde o coada lunga de la nivelul stomacului, de-a lungul intregului tract
intestinal, chiar dincolo de valva ileocecale, determinand obstructie ( cunoscut sub
numele de sindromul Rapunzel)
▪ trichotilomania: afectiune psihosomatica, caracterizata prin dorinta cuiva de a smulge si
ingera parul altcuiva, determinand senzatia de eliberare, siguranta
 tratament:
1. psihoterapie
2. eliminare endoscopica
3. fragmentare enzimatica
4. laparoscopie exploratorie ptr bezoare foarte mari (ex sindromul Rapunzel)
◦ persimon: dizopyrobezoar- arborele kaki
◦ caseina neonatala agregata: bezoar de proteine