Ingestia de corpi straini in

pediatrie – urgenta sau nu?

I. INTRODUCERE

• Ingestia de corpi straini este o problema

relativ frecvent intalnita in patologia
pediatrica

• In special la varste mici, copiii tind sa

exploreze mediul care ii inconjoara, adeseori
introducand in gura diferite obiecte

• Inevitabil, unele dintre aceste obiecte vor fi

inghitite
I. INTRODUCERE (2)

• Ingestia de corpi straini

reprezinta o cauza importanta de
anxietate parentala

• Simptomatologia este variata:

unele obiecte inghtitite pot trece
fara a provoca leziuni, altele pot
genera complicatii importante:
asfixie, ulceratii, fistule

• Cel mai frecvent, copiii inghit

obiecte radioopace: monede,
suruburi, baterii, sau bucati de
jucarii
II. EPIDEMIOLOGIE
• Patologia legata de ingestia de corpi straini
este o problema de nivel international

• Repartitia pe sexe este relativ egala: baieti :

fete = 1 : 1, la varsta adolescentei fiind insa
mai des intalniti pacienti de sex masculin

• Incidenta maxima se intalneste intre

varstele de 6 luni – 4 ani

• Ingestia de corpi straini la adolescenti ridica

suspiciunea de patologie psihiatrica sau
comportamente de tip riscant
III. Fiziopatologie

• Majoritatea complicatiilor sunt generate de

corpii straini impactati la nivel esofagian, mai
ales in cazul unor malformatii sau patologii
preexistente

• Odata ce corpul strain ajunge la nivel gastric,

incidenta complicatiilor scade, ulceratiile fiind
cel mai des intalnit tip de leziune

• In literatura sunt descrise cazuri de apendicita

indusa de blocarea corpului strain la nivelul
cecului

• Corpii straini impactati sunt o problema reala,

indiferent de localizarea acestora, putand cauza
IV. PREZENTARE CLINICA
Simptomele sunt variate, in functie de localizarea corpului
strain:
STOMAC, TRACT
ESOFAG: DIGESTIV
 disfagie INFERIOR:
 dureri
 refuz alimentar abdominale

 sialoree
 varsaturi
 stridor,tuse
 distensie
 senzatie de corp strain
abdominala
 odinofagie
 hematochezie
 hematemeza, varsaturi

 sindrom febril
 sindrom febril
EXAMENUL CLINIC:

• In general, examenul fizic regaseste semne

nespecifice

• Pot aparea raluri bronsice sau semne de

iritatie peritoneala, indicand existenta unor
complicatii

• Striuri sangvine, leziuni abrazive, sau edemul

la nivelul hipofaringelui pot indica trecerea
corpului strain

• Sialoreea poate semnifica prezenta unui

obiect strain esofagian, dar poate fi si semn al
unei leziuni produse de acesta
EXAMENE PARACLINICE

1. Laborator

• In majoritatea cazurilor, examenele

paraclinice de laborator nu sunt necesare;

• Uneori, pot fi indicate pentru a decela

complicatiile de tipul sindromului infectios;
2. Imagistica

• Daca obiectul inghitit este radioopac se considera ca o

singura radiografie frontala care include regiunea
cervicala, toracele si abdomenul este suficienta pentru
localizarea corpului

• Cand obiectul se afla in esofag sunt necesare si

radiografii de profil pentru a determina cu precizie pozitia
si tipul acestuia

•Radiografiile nu sunt edificatoare pentru localizarea

corpilor radiotransparenti, desi uneori pozitia acestora
poate fi intuita – de exemplu in cazul compresiei cailor
aeriene sunt prezente semne pulmonare pe imaginea
radiologica
2. Imagistica

• Vizualizarea obiectului prin endoscopie

reprezinta cea mai fiabila metoda de diagnostic,
permitand si efectuarea gestului terapeutic

• CT sau RMN au indicatii foarte restranse, fiind

utile in unele cazuri speciale pentru a detecta
complicatiile
3. Detectoarele de metal

• Studiile arata ca detectoarele de metal au o

sensibilitate si specificitate destul de mare in a
localiza obiectele straine metalice

• In cazul obiectelor de aluminiu

(radiotransparente) detectoarele de metal
sunt mult mai utile decat clsicele radiografii

• Dezavantaj: necesita personal cu experienta

in utilizarea aparatelor
 Corpi
straini in
Pneumo caile
nii respiratorii
Esofagit
a

Stenoza
pilorica
DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL Gastrita
/ulcer
Invaginati
a
intestinala
Apendici
Ocluzia ta acuta
intestin
ala
Management terapeutic

1. Prespital

• In general nu sunt necesare masuri

terapeutice – doar asigurarea confortului
pacientului

• In caz de sialoree poate fi necesara aspirarea

secretiilor ; intubarea este rareori necesara

• Nu este indicata incercarea de a scoate /

repozitiona un corp strain esofagian
2. In urgenta

• Localizarea corpului strain – imagistic sau

detectoare de metal

• Protejarea cailor aeriene daca este necesar

Corpi straini esofagieni: endoscopie

digestiva superioara (exceptie facand corpii
straini bonti, la pacienti stabili, care pot trece
 EDS poate fi temporizata pana la
usor in tractul inferior)
pregatirea corespunzatoare a pacientului
(golirea stomacului)

 Corpii ascutiti si bateriile trebuie

indepartate urgent putand genera
complicatii: fistule -> mediastinita
• EDS – metoda invaziva si costisitoare

Doua metode alternative:

1. indepartarea prin cateter Foley

pentru obiecte neascutite

pacient stabil, personal cu experienta

2. deplasare prin bougienage ( ???)

• Pasajul spontan: poate avea loc fara
complicatii in cazul ingestiei de obiecte
neascutite si, uneori, chiar si pentru corpii
ascutiti

Complicatii: copiii care dezvolta

fenomene respiratorii severe, peritonita sau
hemoragie digestiva importanta

management chirurgical
Management specific

Obiecte scurte si boante

• Esofag: se recomanda interventia endoscopica, mai

ales pentru obiecte > 2,5 cm; pot fi folosite
dispozitivele tip plasa, forceps si rat tooth (?)

• Stomac: indepartare endoscopica daca la 3-4

saptamani de la ingestie corpul strain nu a depasit
pilorul

• Duoden: interventia chirurgicala se ia considerare

daca obiectul stationeaza de mai mult de 7 zile si
nu poate fi scos prin EDS
Obiecte lungi

• obiectele cu dimensiunea >6cm – indicatie de

endoscopie

• obiectele lungi rareori trec spontan de pilor si

duoden si pot provoca leziuni importante

Pentru indepartare: poate fi folosit un dispozitiv

tip cosulet care va directiona corpul strain intr-un tub
introdus prin intermediul endoscopului;

Evita leziunile la extragere

Obiectele ascutite

• NU TOATE SUNT VIZIBILE PE RADIOGRAFIE =>

daca imagistica nu localizeaza obiectul: indicatie de
endoscopie diagnostica si terapeutica

• Esofag: urgenta medicala, endoscopia este

obligatorie; indicatie de laringoscopie daca obiectul se
afla in zona cricoidiana

• Stomac: desi riscul complicatiei este mai mic, EDS

ramane principala optiune
o daca terapeutica
extragerea nu este posibila, se fac
radiografii de control pentru a urmari pozitia
corpului strain; poate fi indicatie chirurgicala
Baterii (I)

• Esofag: urgenta medicala; pot provoca usor necroza de lichefiere

si fistule; se impune extragerea endoscopica, preferabil prin
dispozitiv tip cosulet sau plasa;

• Corpii care nu pot fi extrasi, pot fi impinsi spre stomac,

extragerea de la nivel gastric fiind in unele cazuri mai usoara;

• Stomac: pot aparea ulceratii, dar rata complicatiilor este mai

mica; pasajul spontan se poate face in siguranta in multe cazuri

• Bateriile de la nivel gastric, cu diametrul > 20mm,

care nu avanseaza in 48h reprezinta indicatie de
endoscopie;
Baterii (II)

• 85% dintre bateriile care au depasit duodenul vor fi

eliminate spontan in 72h;

• Radiografiile de control sunt necesare pentru a

observa progresia bateriei pe traiectul digestiv;
 Monede
ESOFAG

Copil
Copil simptomatic
asimptomatic

•Majoritatea monedelor ajunse in stomac, sau aflate

chiar in 1/3 inferioara a esofagului eu evolutie buna,
fiind eliminate spontan;

• Monitorizarea clinica si radiologica este insa

necesara pentru evitarea complicatiilor;
Stomac si tract digestiv inferior

• Corpii straini ajunsi in stomac au evolutie buna,

de obicei fara a produce leziuni la nivelul
tractului digestiv, adeseori chiar si in cazul
bateriilor

• Obiectele ascutite (cuie, ace) pot cauza

perforatii intestinale, necesitand consult
chirurgical si indepartare in urgenta

• Bateriile aderente la perete trebuie extrase cat

Complicatii
potentiale

ESOFAG: STOMAC. TRACT

INFERIOR:

 ulceratii ale mucoasei  abraziuni si leziuni

ulcerative
 stenoze esofagiene
 ocluzie intestinala
 fistule: mediastinite,
pneumotorax
pneumomediastin,
 perforatie: peritonita,
compresia cailor
sepsis
aeriene

 esecul curbei ponderale

Urmarirea

• pacientii care nu prezinta complicatii nu necesita

monitorizare specifica dupa indepartarea/eliminarea
corpului strain

• radiografiile de control se fac atunci cand corpul

strain radioopac nu a putut fi indepartat endoscopic,
pentru a monitoriza pozitia obiectului

• educatia pacientului si a parintilor este foarte

importanta in preventia recurentei acestei patologii
• ingestia de corpi straini – cauza importanta de anxietate
parentala; recurenta incidentelor poate sugera neglijenta
parintilor

• complicatiile apar mai ales in cazul ingestiei bateriilor, la copiii

sub 6 ani – toti copiii examinati au avut leziuni digestive erozive

• intarzierea endoscopiei are un rol important in aparitia

complicatiilor si in imposibilitatea de a gasi obiectul strain

• in majoritatea cazurilor in care corpul strain nu este gasit, EDS

poate decela leziuni ulcerate ale mucoasei gastrice, indicand
pasajul obiectului si necesitatea tratamentului medical
Concluzii:

I. Preventia ingestiei de corpi straini trebuie

concentrata asupra copiilor de varsta prescolara

II. Atentie sporita in cazul ingestiei de baterii,

magneti, obiecte ascutite, avand in vedere
complicatiile generate

III. In viziunea noastra, lipsa EDS in urgenta, mijloacele

tehnice de generatie veche si experienta limitata in
endoscopie terapeutica pot duce la o rata crescuta
a complicatiilor.