CORPI STRĂINI AI TRACTULUI

DIGESTIV SUPERIOR

Eusebiu Sencu - conf.univ.dr.

USMF “N.Testemiţanu”, catedra ORL

IMSP SCR, Clinica otorinolaringologie

 Epimediologie
• Corpi străini de esofag în 80 % cazuri se întâlnesc
la copii până la 6 ani
• În 20 % cazuri, pacienţii ajung la spital peste o
săptămână
• În 21% cazuri corpi străini de esofag sunt cauza
mediastinitelor posterioare cu deces de 40%
• Ruptura de esofag în 15 % cazuri este provocată
de corpi străini intraesofagieni
 HIPOFARINGE
Repere anatomice:

Sinus piriform

Peretele faringian posterior

Mucoasa retrocricoidiană
 ESOFAGUL

1. Distanţa dinţi-cardie = 40 cm
2. Repere
• Superior: marginea inferioară de cartilaj cricoid
• Inferior: cardia de stomac
 Sfincterele de esofag

• Sfincter superior
– Muşchiul cricofaringeu
– Zilnic deschis (cu exepţia deglutiţiei)

• Sfincter inferior
– La nivelul diafragmei
– Rolul esential în prevenţia refluxului
 ESOFAGUL
Anatomo-fiziologie:

• Muşchiul cricofaringeu
• Arcul aortic
• Bronh stâng
• Diafragma
 Examen de hipofaringe

• Laringoscopia indirectă

• Rinofaringoscopia flexibilă
 Date generale
• Majoritatea corpilor străini ingeraţi sau
bolus alimentar impactat se opresc la nivel
de esofag - 1/3 superioară
• 1% din cazuri necesită intervenţia
chirurgicală
 Date comune
• Femei
• Bărbaţi
• Abulţi 51-> 70 de ani
• Iniţial algie de esofag
• Substernal dureri în piept
• Disfagie
• Afagie(Ingiţirea devine imposibilă)
 Categoriile susceptibile
A - copii intre 6 luni şi 6 ani
B - adulţi:
-tulburări psihiatrice
-retard mintal
-consumatori cronici de etanol
-accidental (ex. oase de peşte, oase de găină)
-instituţionalizaţi (ex. puşcariaşi)
-stenoze digestive (inel Schatzky, stenoze benigne
-edentaţi-risc crescut de ingiţire a protezei dentare,
lucrărilor dentare
 Evaluare iniţială
• Anamneza (momentul ingestie, tipul de corp
străin)
• Locul descrierii durerii (indică deseori zona
impactării acestuia)
• Perforaţia esofagiană proximală (edem, eritem în
regiunea gâtului)
• Examen radiologic pulmonar urgent (în 2 planuri-
verificarea extinderii mediastinului superior, la
necesitate CT)
• Verificarea tranzitului esofagian hidrosolubil
Examen radiologic standard
Examen radiologic standard
 Managementul postdiagnostic
Reguli generale
• Intervenţia terapeutică de urgenţă:
- prezenţa unui obiect ascuţit (tăietor de
esofag)
- ingestia şi prezenţa corpului străin în
esofag, indiferent de tipul obiectului cu
imposibilitatea pacientului de a-şi gestiona
secreţiile salivare
 Intervalul optim pentru efectuarea
endoscopiei cu recuperarea corpilor
străini esofagieni
• Obiecte ascuţite 4-6 ore
• Bolus alimentar cu obstrucţie completă-
urgent 4-6 ore
• Bolus alimentar cu obstrucţie incompletă-
8-10 ore
• Corpii străini, indiferent de natura lor,
prezenţi la nivel esofagian, trebuie
îndepărtaţi în maxim 24 ore de la prezentare
 Echipamentul necesar
• Esofagoscop optic rigid cu trusa de pense,
anse şi sonde (Karl Storz)
Esofagoscop optic rigid cu trusa de
pense, anse şi sonde (Karl Storz)
Diferite accesorii pentru fixarea
corpurilor străine
 Terapia specifică
Impactarea bolusului alimentar
• Anestezie oro-traheală
• Verificarea endoscopică locului impactării
bolusului
• Îndepărtarea în bloc sau prin secţionare a
bolusului impactat prin utilizarea unei anse
de polipectomie, a unui grasper tripodic sau
coşuleţ tip Dormia. Uneori bolusul restant
se împinge în stomac
 Terapia specifică
Obiecte ascuţite
• Anestezie oro-traheală
• La nivel de esofag acestea se recuperează cu
ajutorul aligatorului (forceps), anselor sau
cârligelor speciale
• Obiectele ascuţite vor fi extrase cu vârful în jos
• Rata complicaţiilor după pasajul gastro-duodenal
poate ajunge la 35% şi dacă nu au fost eliminate în
72 ore necesită intervenţie chirurgicală
Intervenţia chirurgicală este indicată
în caz de:
• Perforaţie de esofag
• Sângerare importantă
• Eşecul terapiei endoscopice
• Complicaţii susţinute de prezenţa corpului
străin esofagian
 Complicaţii
• Flegmoane cervicale
• Mediastinite posterioare
• Perforaţie de esofag
• Ruptură spontană de esofag
• Hemoragie importantă
• Diverse fistule eso-traheale, eso-pleurale
• Abcese pulmonare
• Pneumotorax
 Concluzii
• Situaţiile clinice sunt diverse
• Intervenţia terapeutică de urgenţă până 6
ore permite preîntâmpinarea declanşării
complicaţiilor
• Serviciul ORL trebuie să posede de un
sistem de monotorizare adaptat (lucru în
colaborare)
• Este o urgenţă vitală
 Bibliografie selectivă

1. Ajalat G.M., Mulder D.G.: Esophageal perforations, Arch Surg

119;1918,1984;
2. Edincott J.M., Maloney T.B.: Esophageal perforations: the role of
computerised tomography in diagnosis and management decisions,
Laringoscop 96, 755, 1318, 1986;
3. Goh Y.H., Tan N.G.: Penetrating oesophageal foreign bodies in thethyroid
gland, Otolaryngol Pol 1999; 53(5): 609-612;
4. Hill L.: Esophagus, B. Saunders Co, 1988, 211;
5. Liu K., Wang Q.S.: Surgical treatment of Boerhaave's syndrome: when,
how and why?, Dis Esophagus, 1998(11):4, 248-250;
6. Morales-Angulo C., Rodriguez I.J.: Diagnosis and treatment of cervical
esophageal perforation in adults, Hepatogastroenterology, 1998; 45(24): 2190-
2192;
7. Nozoe T., Kitamura M.: Successful conservative treatment for esophageal
perforation by a fishbone associated with mediatinitis, Eur J Emerg Med 1998;
5(3): 319-323;
8. Szmeja Y.: Tracheoesophageal fistula after the removal of esophageal
foreign body, G Chir 1999; 20(11-12): 490-494;
Mulţumesc pentru atenţie