ANEMIA FERIPRIVA A

SUGARULUI SI COPILULUI MIC

 Roluri
 Multiple/ vitale
 Component cheie al:
 Hemoglobinei
 Mioglobinei
 Citocromilor
 Altor enzime oxidative (catalază ş.a.)
 ABSORBIT (forma feroasă) – predominant în duoden (</=
10% din aport)

 TRANSPORTAT (forma ferică) – legat de transferină

 DEPOZITAT
 În ficat, splină, maduva osoasă, rinichi ş.a. ţesuturi
 Legat de proteine (feritină, hemosiderină)

 CONSERVAT şi REUTILIZAT (“circuit închis”)

 Deficit: grade progresive, până la anemie
 Exces:
 Acut:
 Simptome digestive
 Hipotensiune arterială
 În cazuri severe: manifestari SNC, insuficienţă hepatică
 Cronic:
 Disfuncţii ale unor organe (acumulare în S.R.E.) – ex.
cord (până la I.C.)
 Nevoi zilnice
 Adult:
 B: 1mg
 F: 2 mg
 Sugari:
 0,8 – 1,5 mg/kg/zi (absorbţia sub 10% impune
aport de 8 – 15 mg/zi)
 Prematuri:
 2-4 mg/kg/zi
 Anemia
 Scăderea:
 concentraţiei de Hb (<11g%)
 NH
 şi/sau a hematocritului
 În condiţiile unei normale:
 stări de hidratare
 volemii
 Consecinţe:
 Hipoxie anemică
 Reducerea volemiei
 Modificări adaptative:
 Tahicardie
 Devierea la dreapta a curbei de disociere a oxiHb.
 Anemia carenţială feriprivă
 Generată de insuficienţa fierului necesar
sintezei Hb
 caracterizată prin:
 Perturbarea sintezei hem-ului
 Insuficienta sinteză a Hb
 Întarzierea maturării eritrocitare

 cu expresie hematologică: hipocromie, microcitoză

periferică
 Anemia carenţială feriprivă
 Cea mai frecventă:
 Cauză de anemie la copil (30% din populaţia
globului)
 Afecţiune hematologică la vârsta pediatrică

 Explicaţia rezidă din unele aspecte ale nutriţiei

şi metabolismului fierului
 Anemia carenţială feriprivă
 Stocul marţial:
 Se formează intrauterin (2/3 din el în al 3-lea
trimestru de sarcină)
 Se epuizează în primele 4-6 luni după
nastere (în 2-3 luni la prematuri).

 NB: spre a se ajunge de la cca. 0,5 g Fe la N-N la cca. 5 g

la adult, e necesară absorbţia zilnică a cca. 1 mg în primii 15
ani.
 Anemia carenţială feriprivă
 Aportul de Fe al sugarului depinde de alimentaţia
acestuia:
 L.F. conţine 1 mg/l (având coeficient de absorbţie 30 –

50%)
 L.V. conţine 0,5 – 1,4 mg/l (având coeficient de
absorbţie 10 – 20%)
 Sursele vegetale: absorbţie redusă
 Formulele (cereale) îmbogaţite cu Fe sunt foarte
eficiente - sunt utile concentraţii de:
 7-12 mg Fe/l, pentru N-N la termen
 15 mg Fe/l, pentru cei cu GN < 1800 g.
 Anemia carenţială feriprivă
Etiologie (I)

Factori cauzali:
 Intrauterini:
 Depozite insuficiente la naştere
 Prematuritate
 Gemelaritate
 Hemoragii în timpul sarcinii
 Anemia mamei
 Multiparitate
 Ligatura precoce a cordonului ombilical
 Hemoragii perinatale.
 Anemia carenţială feriprivă
Etiologie (II)

 Extrauterini:
 Aport alimentar insuficient: alimentaţie excesivă cu LV
si făinos, diversificare incorectă
 Anomalii ale absorbţiei
 Nevoi crescute de fier: Creştere intensă (sugar,
adolescent), MCC cianogene
 Pierderi de sânge (exteriorizate/ oculte)
10 ml sânge = 5 mg Fe
 Deturnarea fierului: boli cronice (infecţii, procese
inflamatorii, neoplazii)
 Anemia carenţială feriprivă
Patogenie (I)
 deficienţa progresivă de fier induce o secvenţă de
modificări biochimice şi hematologice:
 Depleţia depozitelor tisulare de fier (feritina
şi hemosiderina scăzute)
 Scăderea sideremiei şi creşterea
transferinei, cu TIBC crescut
 Creşterea nivelului protoporfirinelor libere
eritrocitare (PPLE) – când furnizarea Fe devine
limitantă pentru sinteza Hb, se acumulează PPLE
(precursori ai Hem-ului)
Anemia carenţială feriprivă
Patogenie (II)
 Alterări structurale ale eritrocitelor:
 microcitoză (VEM),
 hipocromie (CHEM),
 poikilocitoză,
 iau forme anormale,
 distribuţie eritrocitară crescută (RDW).

 Scăderea enzimelor intracelulare care conţin fier:

 catalaze
 citocromi
 peroxidaze.
 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic pozitiv (I)

 Anamneza:
 Prenatal: sarcina (rangul, evoluţia, profilaxia cu
Fe în ultimul trimestru, sângerări)
 Naşterea: la termen/ prematur, GN, complicaţii
hemoragice
 Postnatal: alimentaţia 0-6 luni, diversificare,
infecţii cronice, parazitoze intestinale
 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic pozitiv (II)

 Examen clinic (I):

 Paloare cutaneo-mucoasă (unicul simptom la
Hb = 11 - 7 g%)
 La Hb < 7 g% apar şi celelalte semne:
 Apetit scăzut

 Curbă ponderală deficitară

 Hipotonie musculară

 Splenomegalie (la 10% din cazuri)

 Pervertirea obiceiurilor alimentare

 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic pozitiv (III)

 Examen clinic (II):

 Tulburări de comportament (iritabilitate, apatie)
 Infecţii respiratorii şi digestive (trenante/
recurente)
 Tulburări trofice ale fanerelor
 În formele severe: suferinţa C.V. (tahicardie,
sufluri, cardiomegalie)
 Eventual semne de sindrom pluricarenţial
 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic pozitiv (IV)

 Paraclinic - hemograma:
 Seria rosie:
 Hb < 11 g%
 Hematocrit < 35%
 NH normal sau uşor scăzut
 Indici eritrocitari:
 Microcitoză (VEM < 80 fl)
 Hipocromie (HEM < 27 γ%, CHEM < 30%)
 Reticulocite scăzute (număr absolut)
Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic pozitiv (V)
 Frotiu: anizo – poikilocitoză, anizocromie,
anulocite, hematii în “semn de tras la ţintă”

 Seria albă: N

 Trombocite: uşor crescute (uneori trombocitoză

marcată)
 Ocazional: trombocitopenie
 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic diferenţial (I)

Cu alte anemii hipocrome, microcitare

 Talasemia minor:
F. important: administrarea fierului în TM = risc de
hemocromatoză
 Elemente comune: anemie (uşoara/ moderată)
hipocromă, microcitară, anizocitoză
 Diferenţe: sideremie N sau crescută, T.I.B.C. scăzut sau N,
feritina serică crescută sau N, N.H. este adesea > decât ar fi
de aşteptat în anemie.
Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic diferenţial (II)
 Indici:
 MENTZER (VEM/NH (în milioane)):
 > 13 = deficit de fier
 < 13 = talasemie minor

 Funcţia ENGLAND – FREASER:

 VEM - NH (în mil) - [Hb x 5] – 8,4
 Valori pozitive = deficit de fier

 Valori negative = talasemie

Asocierea celor 2 afecţiuni = indicii işi pierd valoarea!

Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic diferenţial (III)
 Electroforeza Hb:
 Hb A2 crescută (> 3,5%)
 şi/ sau concentraţii crescute de Hb F

 R.D.W.:
 Creşte în deficienţa de fier
 Spre deosebire de talasemie
 Anemia carenţială feriprivă
Diagnostic diferenţial (IV)
 Anemia din infecţii sau inflamaţii cronice:
 Semnele clinice şi paraclinice ale bolii de bază

Anemie:
 Uşoară/moderată

 Normo- sau hipocromă

 Reticulocite N sau scăzute

 T.I.B.C. scăzut

 Maduva: nivel crescut de hemosiderină (cantităţi mari de

fier de depozit în SRE)

 Alte anemii: sideroblastice, intoxicaţia cu Pb ş.a.

 Anemia carenţială feriprivă
Complicaţii
 Susceptibilitate crescută la infecţii
 Insuficienţă cardiacă (în formele f. severe)
 Hipotonie musculară şi, secundar, retard
motor
 Anorexie şi iritabilitate accentuată
 Anemia severă şi prelungită: leziuni ale
mucoasei digestive şi enteropatie exudativă
(cu pierderi accentuate de fier şi de proteine)
 Anemia carenţială feriprivă
Profilaxie (I)
 Prenatal:
 Urmărirea sarcinii
 Dieta (echilibrată, bogată în Fe)
 Supravegherea valorilor Hb la gravidă
 Hb<13 g% (în trimestrul III) sau hematocrit <
40% impun administrarea de Fe p.o. (50 – 100
mg/zi)
 Anemia carenţială feriprivă
Profilaxie (II)
 Neonatal:
 Ligatura cordonului ombilical după
încetarea pulsaţiilor (= aport de 40 – 60
mg Fe)
 Alimentaţia naturală precoce sau cu
formule îmbogăţite cu fier
 Anemia carenţială feriprivă
Profilaxie (III)
 La sugar:
 Diversificare
 Mai precoce (3 - 4 luni în alimentaţia artificială)
 De la 5 – 6 luni în alimentaţia naturală
 Cu alimente bogate în Fe
 Administrarea profilactică de Fe p.o. sugarilor cu
risc (prematuri, gemeni, anemie a mamei, mic pentru
vârsta de gestaţie) – până la vârsta de 1 an:
 2-4 mg Fe elemental/kg/zi la prematuri (de la 2-3 luni)

 1 mg/kg/zi la normoponderali ( de la 6 luni)

 Anemia carenţială feriprivă
Profilaxie (IV)
 La adolescente (cu menstre abundente):

 Fier + tratament hormonal adecvat

 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (I)

 Răspunsul favorabil la dozele adecvate

de fier este o importantă trăsătură
diagnostică şi terapeutică a anemiei
feriprive
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (II)
 Preparate pentru administrare orală:
 Indicate în majoritatea cazurilor
 Doze:
 4 – 6 mg Fe elemental/kg/zi
 Divizate în 2 – 3 prize
 Între mese (iritaţie G.I. – administrare pe
stomacul plin)
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (III)
 Ameliorarea:
 Subiectivă: în 24-48 ore
 Scăderea iritabilităţii
 Creşterea apetitului
 Obiectivă:
 12-24 ore: înlocuirea enzimelor i-celulare care conţin Fe
 36-48 ore: hiperplazie eritroidă medulară
 48-96 ore: reticulocitoză cu “vârful” la 5-7 zile (“criza
reticulocitară”)
 4-30 zile: creşterea valorilor Hb
 1-3 luni: umplerea depozitelor
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (IV)
 Durata: încă 8 săptamâni după normalizarea
valorilor sangvine
 Tratamentul se întrerupe: la apariţia vărsăturilor,
durerilor abdominale, diareei
 Eşecul terapeutic:
 Fie diagnostic iniţial incorect
 Fie erori terapeutice (doze, forme prost absorbite)
 Fie pierderi de sânge necunoscute
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (V)
 Preparate:
 Săruri feroase:
 Sulfat
 Gluconat
 Fumarat
 De elecţie:
 Fumaratul feros
 Sulfatul feros
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (VI)
 Preparate injectabile:
 Răspunsul terapeutic NU este mai rapid
sau mai complet ca în tratamentul p.o.
 Indicaţii – rare:
 Intoleranţă digestivă severă
 Malabsorbţie accentuată
 Sângerări cronice
 Familii necooperante
Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (VII)
 Preparate:

 Fier polimaltozat (fiole 2ml = 100 mg)

 Doze: 25-50 mg (0,5-1 ml) i.m. la 2-3 zile (1-3
administrări)
 Fier dextran (risc: anafilaxie)
 Gluconatul este de elecţie (i.v.)
 Anemia carenţială feriprivă
Terapia marţială (VIII)
 Transfuzia de sânge sau de M.E.:
 Rareori indicată – la cazuri cu Hb 4-5 g%, semne
de decompensare c.v. şi/sau infecţie severă
 M.E. izogrup, izoRh (2ml/kg cresc valorile Hb cu
1g%) 2-10 ml/kg per transfuzie, lent
 De regulă, se urmăreşte aducerea valorii Hb la un
nivel “safe”
 De la care se aşteaptă efectul tratamentului p.o.
(adesea e suficientă o singură administrare de
M.E.)
 Anemia carenţială feriprivă
Ameliorarea dietei
 Masură de bază
 Reducerea necesarului de LV (sub 500 ml/zi)
 Formule fortificate cu fier
 Diversificare cu alimente bogate în fier
(carne, gălbenuş de ou, vegetale verzi,
cereale îmbogăţite cu fier)
 Anemia carenţială feriprivă
Prognostic
 Favorabil (mai ales când diagnosticul şi
terapia sunt precoce) în carenţa de aport
 În celelalte cazuri este dependent de
rezolvarea cauzei determinante
 După corectarea anemiei sunt esenţiale:
 Asigurarea, în continuare, a dietei echilibrate
 Cu aport suficient de fier
 Anemia carenţială feriprivă
Preparate per orale de fier bivalent (I)

 Gluconat feros: Ferglurom fiole buvabile:

 2% (5 ml = 100 mg) = 12 mg/ 5 ml
 4% (5 ml = 200 mg) = 14 mg/ 5 ml
 Fumarat feros:
 Ferronat flacon 100 ml sol. 3%: 50 mg Fe/ 5 ml
 Ferrum Hausmann:
 Picaturi sol. 50 mg/ ml (flac. 30 ml) 1 ml = 20 pic.
 Sirop (flac. 150 ml) 1 ml = 10 mg Fe
 Anemia carenţială feriprivă
Preparate per orale de fier bivalent (II)

 Sulfat feros: Ferro gradumet cp. 105 mg Fe

 Glutamat feros:
 Glubifer: dg. 100 mg (20-22 mg Fe/ dg.)
 Glutamat feros: fiole buvabile
 Dextriferon: Fier polimaltozat fiole buvabile 5% (50
mg/ ml)
 Fericolinat: Fersol: flacoane 15 ml (24 mg/ ml/ 30
pic.)
 Anemia carenţială feriprivă
Preparate per orale de fier trivalent

 Fier trivalent - sol:

 2%: 21 -22 mg
 4%: 43 mg
 Ferrum Hausmann:
 Fl. 30 ml pic.: 1 ml = 20 pic. = 50 mg Fe
 Sirop fl. 150 ml: 1 ml = 10 mg Fe
 Anemia carenţială feriprivă
Fier în combinaţii

 Cu acid folic:
 Ferretab
 Tardyferon Fol
 Maltofer
 Cu acid ascorbic:
 Ascofer
 Sirofer

 Sorbifer Durules

 Tardyferon

 Altele: Ferro Folgamma (acid folic, vit. B 12), Tot’Hema

(mangan, cupru)