Sunteți pe pagina 1din 55

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA “HENRI COANDA”

URZICENI

PROIECT

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU APENDICITĂ

INDRUMATOR:

AS. MED. Andrei Cornelia

ABSOLVENT:

Visan I. Alexandra Georgiana

CONSTANTA

2013

DEFINIŢIE

Apendicita acută este o afecţiune chirurgicală caracterizată prin inflamaţia apendicelui ileo-cecal.

Ea reprezintă una din cele mai

frecvente cauze de suferinţă

abdominală.

ETIOLOGIE

Este o boală infecţioasă, dar, în majoritatea cazurilor, factorul declansator este obstructia lumenului apendicelui, ce poate
Este o boală infecţioasă, dar, în majoritatea
cazurilor, factorul declansator este obstructia
lumenului apendicelui, ce poate avea
urmatoarele cauze:
-
cel mai frecvent, un coprolit
-
un corp strain (samburi)
-
un parazit (oxiur)
-
o tumora
-infecţii intestinale
-Infecţii generale
-constipaţie cronocă

CLASIFICARE

gravitate, respectiv gradul de alterare patologică a apendicelui şi extensia procesului inflamator;

• situaţia topografică a apendicelui;

• vârsta şi sexul bolnavului.

CLASIFICARE

Apendicita acută după calsificarea lui

Iacobovici este:

1.Endogenă sau enterogenă ce cuprinde:

-apendicita simplă, congestivă sau catarală; -apendicita flegmonoasă, supurată sau purulentă; -apendicta gangrenoasă.

CLASIFICARE

CLASIFICARE Apendicta acută catarală

Apendicta acută catarală

CLASIFICARE

2.Exogenă,ce cuprinde:

-apendicita cu peritonită generalizată; -apendicita cu peritonită plastică;

-apendicita cu peritonită generalizată în 2 timpi.

CLASIFICARE

După localizarea apendicelui se descriu următoarele forme clinice:

• apendicita pelviană; • apendicita retrocevală; • apendicita subhepatică; • apendicita mezoceliacă; • apendicita herniară; • apendicita la stânga.

CLASIFICARE

După considerenţe de vârstă şi sex, apendicitele acute sunt:

• apendicita acută la copii;

• apendicita acută la bătrâni;

• apendicta acută la femei.

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

Tabloul clinic Este foarte variabil, încât clasic se

spune că apendicita acută nu are o

simptomatologie proprie.

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice Debutul apendicitei acute este

caracterizat prin două categorii de semne

clinice:

semne subiective constatate prin anamneză.

semne obiective pe care le găsim la examenul fizic al bolnavului

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice 1.Semne subiective:

Durerea reprezintă semnul major - debutul poate fi in epigastru sau periombilical debutul poate fi brusc
Durerea reprezintă semnul major
-
debutul poate fi in epigastru sau periombilical
debutul poate fi brusc sau insidios, cu creştere
treptată în intensitate
-
după câteva ore, durerea migrează spre fosa iliacă
dreaptă
-
- de obicei, durerea este continuă (“colica
apendiculară”)
-
in caz de perforaţie, creşte în intensitate şi ulterior
cuprinde tot abdomenul.

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

Inapetenta: semn constant si precoce, dar nespecific Greturi/varsaturi: survin mai tardiv; initial reflexe (alimentare, ulterior bilioase),
Inapetenta: semn constant si precoce, dar
nespecific
Greturi/varsaturi: survin mai tardiv; initial
reflexe (alimentare, ulterior bilioase), pot
deveni fecaloide in caz de ileus prin iritatie
peritoneala
Tulburari de tranzit: frecvent constipatie; posibil diaree (forma pelvina, cea toxica sau la copii) Febra: de
Tulburari de tranzit: frecvent constipatie;
posibil diaree (forma pelvina, cea toxica sau
la copii)
Febra: de obicei pana in 38° (sub-febra); mai
ridicata in caz de perforatie si peritonita;

frisonul este un semn al formei gangrenoase

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

2. Semnele obiective

• Durere este confirmată la palparea regiunii iliace

drepte.

• Apărarea musculară.

• Contractura musculară.

• Hiperestezia cutanată. • Tuşeul rectal sau vaginal. • Puls este crescut şi se asociază cu temperatura. • Tensiune arterială este de obicei normală.

Diagnostic paraclinic

1.Eamene de laborator: *Leucocitoza cu deviere la stanga a formulei leucocitare - in formele tipice 10-12
1.Eamene de laborator:
*Leucocitoza cu deviere la stanga a formulei
leucocitare
-
in formele tipice 10-12 000/mm³
-
nr. de leucocite poate fi normal (20-30%)
-
creste la 15-20 000/mm³ in caz de
perforatie/abces
-
leucopenia este atribut al formei
gangrenoase cu soc toxic
*VSH, proteina C reactiva,crescute

Diagnostic paraclinic

2.Explorări paraclinice:

-Radiografia abdominală -Ecografie abdominală -Tomografie computerizată -Clismă baritată -Laparoscopia diagnostică.

RX ABDOMINALA SIMPLA
RX ABDOMINALA SIMPLA
RX ABDOMINALA SIMPLA
RX ABDOMINALA SIMPLA
ECOGRAFIA ABDOMINALA
ECOGRAFIA ABDOMINALA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA
COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Sumarul de urina: pentru dg. diferential cu afectiuni urinare (atentie! : posibila hematurie si leucociturie discrete
Sumarul de urina: pentru dg.
diferential cu afectiuni urinare
(atentie! : posibila hematurie si
leucociturie discrete in apendicita
acuta).

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

• Afecţiunile la care trebuie să ne gândim în vederea diagnosticului diferenţial :

• Afecţiuni medicale(gripe, reumatism). • Afecţiuni urologice.

• Afecţiuni genitale feminine. • Afecţiuni abdominale

chirurgicale.(diverticulita Meckel).

EVOLUŢIE

Evoluţia apendicitei acute este imprevizibilă. Uneori repausul, pungă cu

gheaţă, regimul hidric pot determina remisiunea fenomenelor, însă această atitudine de reţinere, dictată de motive majore, ne obligă la o supraveghere foarte atentă şi la orice schimbare de tablou

clinic.

COMPLICAŢII

COMPLINCAŢII ALE APENDICITEI

ACUTE:

Apendicita cronică Peritonita localizată Afecţiuni tumorale ale apendicelui

COMPLICAŢII

• COMPLICAŢII POSTOPERATORII:

Hemoragia Peritonita Ocluzia mecano - inflamatorie

• Abcesele subfebrile, subhepatice, în fosa iliacă dreaptă, în Douglas

Fistule

• . Apendicita acută după apendicectomie

incompletă

• Evisecraţia,poate surveni la un vârstnic.

PRONOSTIC

Acesta depinde de stabilirea corectă a

diagnosticului, de stadiul evolutiv al

leziunilor, de reactivitatea organismului, de

momentul intervenţiei chirurgicale şi

corectitudinii tehnicii chirurgicale.

Apendicectomia efectuată în primele ore de la debutul crizei este uşor suportată de

bolnav şi are o evoluţie bună.

PRINCIPII GENERALE DE

TRATAMENT

Intervenţia chirurgicală este indicată de urgenţă în apendicita acută, complicată sau nu. Tratamentul conservator (repaus, dietă,
Intervenţia chirurgicală este indicată de urgenţă
în apendicita acută, complicată sau nu.
Tratamentul conservator (repaus, dietă,
antibiotice, antispastice, pungă cu gheaţă) nu
este recomandat; eventuala remisiune poate fi
urmată de recădere sau direct de complicaţii.
Excepţia o reprezintă plastronul apendicular
Intervenţia indicată în majoritatea situaţiilor
este apendicectomia, cu sau fără drenaj
peritoneal.

PRINCIPII GENERALE DE

TRATAMENT

Anestezia: - preferabil generală (oferă confort optim pentru chirurg si pacient); singura posibila pentru abordul laparoscopic.
Anestezia:
- preferabil generală (oferă
confort optim pentru chirurg si
pacient); singura posibila pentru
abordul laparoscopic.

PRINCIPII GENERALE DE

TRATAMENT

Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheaţi în permanenta si perfuzaţi cel puţin cu ser glucozat în timpul operaţie.

PRINCIPII GENERALE DE

TRATAMENT

Tratamentul general de reechilibrare hidroelectrolitică şi

antibioterapia sunt obligatorii.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

1.ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT

PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

Primirea în spital trebuie să fie caldă, să vadă un prieten în personalul secţiei, să

risipim starea de anxietate.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT

PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Asistenta medicală care-l primeşte

trebuie să fie o gazdă bună şi atentă,

se va prezenta bolnavului, va prezenta echipa de medici, personalul în subordine şi va vorbi despre restul echipei care lucrează după-amiaza şi noaptea.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT

PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

Se va interesa de vârsta bolnavului, locul de muncă, aspecte familiale şi

problemele personale. Va prezenta

bolnavii din salon, va arăta patul şi

noptiera unde să îşi aşeze lucrurile, lampa de la capătul patului, soneria.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT

PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

Bolnavul va fi amplasat în salon cu bolnavi de aceeaşi categorie, cu evoluţie normală, cu preocupări asemănătoare.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT

PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Saloanele trebuie să fie luminate, aerisite, cu temperatură în jur de 20-22ºC, să fie creat un climat de linişte şi ordine.

• Pentru bolnavii internaţi de urgenţă, asistenta medicală trebuie să fie promptă

şi de calitate.

ÎN PERIOADA POSTOPERATORIE

Alinarea tuturor suferinţelor psihice şi

fizice va fi obiectivul principal în îngrijirea

postoperatorie.

Asistenta medicală va trebui să-i asigure confortul, calmul din jurul său, să educe familia, să calmeze anxietatea contagioasă a rudelor şi a prietenilor, să

limiteze, cu tact, timpul vizitelor.

2. IGIENA BOLNAVULUI

Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, îngrijiri acordate

de asistenta medicală cu scopul de

a asigura confortul şi igiena

bolnavului.

IGIENA BOLNAVULUI

Constă în menţinerea pielii în stare de

curăţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei

leziunilor cutanate;

• îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi impregnat cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecţii şi alte substanţe străine care aderă la piele;

• liniştirea bolnavului, crearea unei stări plăcute

de confort.

3. ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

În general durata de la diagnosticul apendicitei până la operaţie este scurt de

obicei sub 24 de ore.

• În această perioadă de dinaintea operaţiei, de obicei pacientul prezintă simptome care nu prea îi permit să se alimenteze, în special greaţă şi dureri abdominale.

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

• În această perioadă regimul alimentar

trebuie să se bazeze dor pe ceaiuri, apă

plată, supe strecurate, eventual iaurt slab.

Dieta in primele 24-48 de ore de la operaţie pacientului i se recomandă un regim hidric, consumă lichide (supă, ceai

uşor sau deloc îndulcit, apă) ori alimente

semilichide (iaurt).

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

După reluarea tranzitului intestinal, se adaugă progresiv alimente mai

consistente, dar care lasă puţine

reziduri: ou, carne slabă, puţin orez sau brânză

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

După eliminarea primului scaun, regimul alimentar devine mai puţin strict, chiar dacă au trecut doar 3-4 zile de la intervenţie.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR

VITALE ŞI VEGETATIVE

• Asistenta medicală supraveghează zilnic

T.A., puls, respiraţii,temperatură, diureză,

apetit,scaun,durere.

• Se măsoară temperatura urmărindu-se evoluţia acesteia, pentru a depista stările

febrile. În puseele febrile se aplică

comprese reci pe frunte.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR

VITALE ŞI VEGETATIVE

Se urmăreşte diureza pentru depistarea anuriei.

Apetitul este scăzut, datorită greţurilor şi vărsăturilor. Scaunul este normal, la

copii apărând constipaţii.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR

VITALE ŞI VEGETATIVE

Durerea este vie şi are iniţial sediul în epigastru şi preombilical pentru ca ulterior să-ţi modifice sediul în fosa iliacă dreaptă, frecvent iradiind la nivelul membrului

inferior drept.

Pentru îndepărtarea tuturor simptomelor recurgem la tratamentul chirurgical.

5. RECOLTAREA PRODUSELOR

BIOLOGICE

Specific pentru apendicita acută se

recoltează la indicaţia medicului:

hemoleucograma, ionograma, sumar de

urină şi se efectuează testul de sarcină pentru femeile tinere ce prezintă

simptomele specifice.

RECOLTAREA PRODUSELOR

BIOLOGICE

Asistenta medicală pregăteşte pacientul fizic şi psihic, explicându-i procedura medicală cu claritate, astfel câştigând

încrederea acestuia.

6. PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

În apendicita acută examenele paraclinice nu sunt foarte specifice, acestea fiind reprezentate prin:

radiografia abdominală simplă sau cu substanţă de contrast , ecografie abdominală, tomografie computerizată.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

Pregătirea fizică şi psihică a pacientului pentru efectuarea radiografie abdominale simple: evacuarea

conţinutului gazos şi solid iniţial prin

regim igieno-dietetic 3-4 zile, laxative,

clismă evacuatorie, evacuarea vezicii

urinare.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

Pacientul va fi condus la serviciul

radiologie şi i se explică cum trebuie să

se comporte în timpul examinării. Va fi dezbrăcat complet în regiunea abdominală, se îndepărtează obiectele radioopace, se aşează in poziţie decubit dorsal, ortostatism şi profil.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

Radiografia trebuie să cuprindă abdomenul de la simfiza pubiană până la coasta a 11-a. După efectuarea

radiografiei, pacientul va fi ajutat să se

îmbrace si va dus in salon.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

Pentru ecografia abdominala, pacientul

trebuie să nu mănânce cu 4-6 ore înaintea efectuării ecografiei pentru a

evita formarea gazelor din colon, care pot împiedica buna vizualizare a

organelor. Este bine ca pacientul să aibă vezica urinară plină.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENE PARACLINICE

Tomografia computerizată nu este o explorarea uzuală în diagnosticarea apendicitei acute, ea fiind rezervată

doar cazurilor cu diagnostic incert.

7. ADMINISTRAREA

TRATAMENTULUI

La tratamentul chirurgical trebuie

asociat la indicaţia medicului şi un

tratament medicamentos adecvat:

antibiotice cu spectru larg, analgetic, uneori antisecretor gastric administrat

în perfuzie în primele 24 de ore şi

ulterior per os.

ADMINISTRAREA

TRATAMENTULUI

Tratamentul medicamentos prescris este tratament etiologic, simptomatic şi tratamentul complicaţiilor, iar

administrarea tratamentului cu

antibiotice este specifică pentru prevenirea infecţiilor.

8.EDUCAŢIE PENTRU

SĂNĂTATE

Educaţia pentru sănătate vizează în special evoluţia post operatorie până la

vindecarea complicaţiilor unei persoane ce a suferit o intervenţie chirurgicală. În acest sens se vor da recomandări în ceea ce priveşte regimul de viaţă al convalescentului.