ÎNGRIJIREA COPILULUI CU BOLI ALE APARATULUI

DIGESTIV (2)

IV. Con s t i p a ţ i a
Constip a ţ ia rep r e zi n t ă sc ă de r e a cantit ăţ ii şi cre ş te r e a consis t e n ţ ei
scau n e lo r (în mod norm a l copilul nu treb ui e s ă aib ă scau n zilnic). Poat e
ap ă re a ca o cons e ci n ţă a diet ei boga t ă în protei n e şi gr ăsimi, dar s ărac ă în
lichide.
Evalu ar e a paci e n t u l u i con s t i p a t :
1. scau n ul este uscat, cu consis t e n ţă cresc u t ă şi este emis la intervale
mari de timp;
2. test a ţ i prez e n ţ a sâng el ui în scau n, poat e fi pozitiv ă datorit ă
trau m a t i s m u l ui pe ţesut ul rect al;
3. evalu a ţ i integ rit a t e a tegu m e n t e l o r peria n al e;
4. între b a ţ i copilul desp r e dure ri abdo mi n al e ap ărut e în timp ul
defec a ţ iei sau în curs ul zilei;
5. verifica ţ i diet a copilului: lichide, fibre veget al e, carbo n a t e şi alime n t e
care ar pute a favoriza constip a ţ ia;
6. test a ţ i scau n ul pent r u subst a n ţ e redu c ă to a r e ;
7. m ă sur a ţ i circu mf e ri n ţ a abdo mi n al ă ;
8. nota ţ i dac ă copilul evit ă s ă folose a s c ă toalet a la şcoal ă sau dac ă evit ă
în mod con ş tie n t actul defec a ţ iei.
Int erv e n ţ i il e asi s t e n t u l u i me d i c a l .
1. aplica ţ i lubrifian ţ i peria n al pent r u a facilita pas ajul scau n ul ui;
2. stimul a ţ i digital elimina r e a scau n ul ui dac ă este nevoie;
3. adminis t r a ţ i laxative: supozito a r e , ulei mine r al, lactuloz ă (Duph al a c,
Dulcopic, Isilax);
4. ad ă ug a ţ i sirop la form ul a adminis t r a t ă copilului;
5. ad ă ug a ţ i fibre, suc de prun e;
6. adminis t r a ţ i clism e cu solu ţii izoton e.

V. St e n o z a hip e r t r o f i c ă de pilor
Stenoz a piloric ă const ă în hipe r pl a zi a şi hiper t r ofi a mu şchiului
circula r piloric. Defect ul apa r e mai ales la suga rii între 1- 6 luni, cu inte rv al
liber de aproxi m a tiv 3- 4 s ăpt ă m â ni de la na şte r e. V ărs ătur a este alb ă,
con ţ ine laptele inge r a t , poat e con ţine sâng e, dar nu con ţine bil ă. Pe m ăsur ă
ce cre ş te obst r u c ţ ia se va spori cara c t e r u l exploziv al v ărs ăturii. Se pot

1
obse rv a uneori unde perist altic e în jum ătat e a supe rio a r ă a abdo m e n u l ui,
imedia t dup ă mas ă .
Evalu ar e a paci e n t u l u i :
1. simpto m el e apa r rar e o ri în primel e s ăpt ăm â ni de via ţă;
2. palpa ţ i o form a ţ iu n e (oliva piloric ă) sub mar gin e a cost al ă dre a p t ă;
3. obseva ţ i dac ă exist ă v ărs ă tur ă în jet în timpul sau imedia t dup ă
alime n t a ţ ie (prec e d a t ă de mi şc ări antipe ri s t al tic e, dar nu de gre a ţă );
4. copilul îşi reia alime n t a ţ ia dup ă ce a vomita t;
5. evalu a ţ i deficitul pond e r a l şi sem n el e de malnu t ri ţie în ciuda
apetit ul ui vorac e al copilului;
6. evalu a ţ i gra d ul de des hid r a t a r e – cons e ci n ţă a v ărs ătu rilor frecve n t e .
Int erv e n ţ i il e asi s t e n t u l u i me d i c a l :
1. asigu r a ţ i mes e frecve n t e în cantit ăţ i mici, cu consist e n ţă cresc u t ă –
adminis t r a t e la suga r ul în pozi ţie procliv ă;
2. per mit e ţ i- i copilului s ă eruc t ez e;
3. pozi ţ iona ţ i copilul pent r u a preve ni aspir a r e a v ărs ăturilor, cel mai
bine în decu bit later al drep t;
4. core ct a ţ i bala n ţ a elect rolitic ă prin PEV confor m indica țiilor medic ul ui;
5. pre g ă ti ţ i copilul pent r u piloroto mi e.

VI. Ape n d i c i t a
Inflam a ţ ia şi obst r u c ţ ia ape n dic el ui poat e duce la ische mi e , gang r e n ă,
perfor a ţ ie şi peritoni t ă . Cauzele uzual e sunt: infec ţii, regim u ri diete tic e ,
constip a ţ ia şi infest a ţ iile parazit a r e . Afec ţiun e a este frecve n t ă la copii de
vârst ă şcolar ă .
Evalu ar e a paci e n t u l u i cu ap e n d i c i t ă acu t ă:
1. simpto m el e sunt variabile, de acee a diag no s tic ul rapid şi eficac e poat e
fi dificil de pus;
2. c ă uta ţ i dure r e a abdo mi n al ă şi sensibilita t e a , care încep difuz, apoi se
localize az ă în cadr a n ul inferior drep t – fosa iliac ă dre a p t ă şi devine
persist e n t ă ;
3. nota ţ i febra şi modific ă rile compo r t a m e n t a l e ;
4. c ă uta ţ i redu c e r e a peris t altis m ul ui intes tin al, gre a ţ a, v ărs ăturile,
anor exia;
5. c ă uta ţ i rigidit a t e a şi ap ă ra r e a musc ul a r ă abdo mi n al ă, sem n e şi
simpto m e ale perito nit ei.
Int erv e n ţ i il e asi s t e n t u l u i me d i c a l :
1. pozi ţ iona ţ i copilul în decu bit later al preo p e r a t o r ;
2. postop e r a t o r , copilul va avea ata ş a t un tub de dre n, care va treb ui
supr av e g h e a t şi irigat periodic;

2
 3. relua ţ i nut ri ţ ia per os odat ă cu rea p a ri ţia peris t alticii intes tin al e;
4. adminis t r a ţ i antibiotice confor m indica țiilor medicului.

VII. Parazi t o z e l e int e s t i n a l e

Infest a r e a are loc prin inge s ti a de pam â n t sau veget al e nes p ălat e
con ţ inâ n d ou ă de helmin ţ i. Ou ăle ajung prin trac t ul diges tiv la nivel
intes tin al und e se ata ş az ă şi se dezvolt ă. De obicei sunt cons e ci n ţa unei
igiene necor e s p u n z ă to a r e . Simpto m el e depind de tipul şi de înc ărc ătu r a de
para zi ţ i, dar şi de grad ul de irita ţie şi afect a r e intes ti n al ă.
Oxiurii sunt cei mai frecve n t întâlni ţi. Au o lungim e de 5- 10 mm,
tr ăiesc în zona ceco- ape n di c ul a r ă , iar dup ă fecun d a r e femela migr e a z ă şi î şi
dep u n e ou ăle peria n al. Ciclul se rep e t ă dac ă ou ăle luat e sub unghii prin
gra t aj în regiu n e a anal ă sunt dus e la gur ă, copilul inger â n d astfel ou ăle de
para zi ţ i. Diagno s tic ul se poat e face cu un test cu band ă adeziv ă, care se
aplic ă la nivel anal în timpul nop ţii, par azi ţii î şi las ă ou ăle pe band ă în
timpul nop ţ ii, iar ace a s t a poat e fi înde p ă r t a t ă dimine a ţ a şi exami n a t ă la
micros co p.
Evalu ar e a paci e n t u l u i :
1. test el e de dete r m i n a r e a sâng el ui în scau n sunt pozitive;
2. evalu a ţ i scau n el e cu sînge, care pot duce la ane mi e;
3. evalu a ţ i ret a r d u l cre ş te rii prin mala b s o r b ţi e;
4. evalu a ţ i diste n si a abdo mi n al ă , anor exia, gre a ţ a, v ărs ăturile;
5. copilul poat e avea pru rit anal inten s şi leziuni de grat aj, dac ă este
infest a t cu oxiuri.
Int erv e n ţ i il e asi s t e n t u l u i me d i c a l .
1. înv ăţ a ţ i copilul şi apa r ţ in ă torii regulile de igien ă ale defec a ţiei;
2. asigu r a ţ i- vă c ă pacien t ul se spal ă cores p u n z ă to r pe mâini înaint e de
mas ă şi dup ă defec a ţ ie;
3. avertiz a ţ i p ă rin ţ ii s ă spele fruct el e şi legu m e l e înaint e de mas ă;
4. adminis t r a ţ i medic a ţ ia potrivit ă tipului de par azitoz ă.

SINDROMUL ACUT DE DESHIDRATARE

Principii de baz ă în rehid r a t a r e :

1. Suga rii şi copii mici au în orga ni s m propo r ţii diferit e de ap ă şi de
gr ă sim e comp a r a t iv cu adul ţ ii.

3
 a. Apa din corpul unui nou n ăscut poat e ating e 80% din greu t a t e a
corp ul ui, în timp ce proc e n t ul de ap ă din corpul unui adult este
de aproxim a tiv 60%.
b. Nou n ă scut ul nor m al sufer ă o des hid r a t a r e fiziologic ă în
perioa d a imedi at urm ă toa r e na ş te rii.
c. Propo r ţ ia de ap ă din corp scad e lent în primii doi ani, ajung â n d
dup ă ace a s t ă perioa d ă la nivelul unui adult.
2. Greut a t e a apei din comp a r ti m e n t u l extra c el ul a r este mai mar e la
suga ri şi la copii mici (1/2 din gre u t a t e a total ă a apei din corp)
comp a r a t iv cu adul ţii (1/3 din gre u t a t e a total ă a apei).
3. Rata turnove r- ului pe unitat e a de greu t a t e este de trei ori mai mar e la
suga ri şi copiii mici decâ t la adul ţi:
a. rat a de met a b oliza r e a copilului este de trei ori mai mar e dec ât
a adult ul ui.
b. rapor t ul dintr e supr af a ţ a corpul ui şi gre u t a t e este mai mar e la
copii dec ât la adul ţi.
c. imatu ri t a t e a fuunc ţ iei renale a copiilor poat e afect a capaci t a t e a
de re ţ ine r e a apei în orga ni s m .
4. Balan ţ a elect roli ţilor este dep e n d e n t ă de cea a fluidelor şi de
meca ni s m e l e de regla r e de la nivel cardiova s c ul a r , ren al,
supr a r e n a li a n , hipofizar, para tir oidi a n şi pulmon a r .
3. Copiii şi suga rii sunt mult mai sensibili la anom aliile de hidr a t a r e
dec ât adul ţ ii deoa r e c e :
a. efect ul pierd e r ilo r de lichide este mult mai mar e la copii decâ t la
adul ţ i.
b. copiii sunt predis p u ş i la boli sever e ale tract ul ui diges tiv soldat e
cu diar e e şi vărs ă tu ri.
c. copiii mici nu sunt capa bili s ă supline a s c ă pierd e ril e cres c u t e de
lichide print r- un aport adecv a t de ap ă, asigu r a r e a nece s a r u l ui
depinzâ n d de adul ţi.
Obie c t i v e t e ge n e r a t e ale tera p i e i de re e c h i l i b r a r e
hidr o e l e c t r o l i t i c ă :
1. Comp e n s a r e a deficitelor pre exis t e n t e gen e r a t e de diar e e a sau
vărs ă tu rile seve r e sau de lung ă dur a t ă:
1) tera pi a ini ţial ă va urm ă ri res t a bilir e a volum elor ini ţiale de sâng e
şi lichide, pent r u a preve ni şocul şi a optimiza func ţia ren al ă.
2) deficitele intra c el ul a r e vor fi tre pt a t înlocuite pe parc u r s u l unei
perioa d e de 8- 12 ore, dup ă ce func ţia circul a to ri e este
îmbu n ă t ăţ it ă .
2. Nece s a r u l bazal:

4
 a. nece sit ăţ ile bazale se dato r e a z ă cons u m ul ui norm al de ap ă şi
elect r oli ţ i gene r a t de
proc e s el e met a b olice.
b. nece sit ăţ ile bazale sunt foart e strâ n s legat e de rat a met a b olic ă
şi sunt cel mai bine
expri m a t e prin num ă r ul de calorii cons u m a t e .
3. Comp e n s a r e a pierd e rilo r simult a n e prin trac t ul gast r o- intes tin al
cauza t e de diare e , v ărs ă turi sau de dre n aj ul secr e ţiilor. Înlocuirile
treb ui e s ă fie ase m ă n ă toa r e cu pierd e nl e din punc t de vede r e al
cantit ăţ ii şi al tipului de lichide.
Apa constit ui e 62% din gre u t a t e a corpul ui la adult și pest e 80% la
copii. Din acea s t ă cantit a t e , 2/3 se afl ă în interior ul celulelor, iar rest ul, de
1/3, în vasele sang uin e și spa țiile inters ti țiale. Apa din orga nis m men ține în
solu ț ie o serie de s ăruri mine r al e. S ărurile mine r al e din ap ă men țin
presiu n e a osmotic ă a lichidelo r din orga ni s m , constit ui n d una din condi țiile
fund a m e n t a l e ale vie ții celula r e . Nevoia de ap ă a unui adult, în 24 de ore,
este de 2000- 2500 ml.
Elimina r e a apei din orga nis m se face pe mai multe c ăi:
- 1 - 1,5 l se elimin ă pe cale urina r ă ;
- 500 - 1000 ml se elimin ă sub form ă de pers pi r a ție la supr af a ț a pielii;
- 350 - 500 ml se elimin ă sub form ă de vapori prin pl ămâ ni;
- 100 - 200 ml se elimin ă prin intes tin e (scau n).
Un aport insuficie n t sau o pierd e r e exag e r a t ă de lichide sau s ăruri
mine r al e duc la st ă ri patologic e de des hid r a t a r e , care pot inter e s a , în
func ț ie de cauze, pred o mi n a n t sector ul intra sau extr a c e l ul a r. Dac ă aport ul
insuficie n t sau pierd e r il e inter e s e a z ă apa și elect r oli ții în acee a și propo r ție,
se vorbe ș t e de deshi dr atar e izotonă . Alteori se elimin ă apa în propo r ție mai
mar e, vorbin d de deshi dr atar e hiper to n ă , iar când s ărurile mine r al e se
elimin ă într- o propo r ț ie mai mar e se vorbe ș te de des hidra tar e hipoto nă .
Sc ă de r e a apor t ul ui de lichide și s ăruri mine r a l e se prod u c e prin lips ă total ă
sau par ț ial ă de inger a r e , ca și în st ări patologic e grave:
- come;
- tulbu r ă ri de degluti ț ie;
- spas m e sau stenoz e esofagie n e sau pilorice;
- pierd e ri de lichide prin febr ă, tra n s pi r a ții, v ărs ături, diarei abu n d e n t e .
Des h i d r a t a r e a izo t o n ă apa r e în: vărs ă tu ri abu n d e n t e , diar e e ,
aspir a ț ie gas t ric ă , fistule gas t ric e sau intes ti n al e , par a c e n t e z e rep e t a t e ,
hem o r a g ii masive.

5
 Des h i d r a t a r e a hip e r t o n ă se realize a z ă în curs ul tran s pi r a ț iilor
rep e t a t e , în polipn e e , diabe t zaha r a t , insola ție, febr ă (pred o m i n ă pierd e r e a
apei).
Des h i d r a t a r e a hip o t o n ă apa r e în poliurii patologic e, după
adminis t r a r e a de diure tic e, în insuficie n ț a corticos u p r a r e n a l ă.
Hidra t a r e a și mine r aliz a r e a orga nis m u l ui treb ui e rapor t a t e la
cantit a t e a și la calita t e a pierd e rilo r. Pent r u aces t lucru treb ui e stabilite
cauza și mec a ni s m u l pierd e rilor de ap ă și de s ăruri mine r al e. Astfel, în caz
de deshi d r a t a r e izoton ă se vor admi nist r a solu ții de s ăruri mine r a l e
izotonic e. Dac ă des hid r a t a r e a est e hipe r t o n ă, atunci apor t ul de lichide
treb ui e acop e ri t prin solu ții glucoz a t hipoton e , cu pu ține s ăruri miner a l e .
Dac ă , în schim b, deshi d r a t a r e a este hipoton ă, atunci treb ui e asigu r a t un
aport mai mar e de s ăruri mine r al e prin lichide hipe r t o nic e.
Ra ț ia de lichide se stabile ș t e dup ă pierd e rile de lichide rapo r t a t e în 24
de ore. Volume t ri c se det e r m i n ă cantit a t e a de urin ă emis ă și lichidele
pierd u t e prin vărs ă tu ri. Asiste n t a va capt a v ărs ăturile bolnavului într- un
paha r conic gra d a t , va m ăsur a cantit a t e a de urin ă și va m ăsur a tensiu n e a
art e ri al ă a bolnav ul ui.
În des hidrat ă rile grave, de gradul III, bolnavul pierd e 10% din
gre u t a t e a corpul ui s ău și mai mult. În astfel de cazuri set e a este extre m ă,
turgo r ul tegu m e n t a r foart e diminu a t , tensiu n e a arte ri al ă foart e sc ăzut ă,
pulsul filiform, bolnav ul est e oligo- anuric, obnu bila t și poat e intr a în star e
de com ă .
Resta bilir e a echilibr ul ui hidro- electr olitic este o urge n ță maxim ă de
îngrijire a bolnavului. Gravita t e a este deos e bi t ă la copii, la vârst nici, la
bolnavii hepa tici, ren ali, cardia ci sau diab e tici.
Sub s t a n ț e utiliz a t e pe n tr u reh i d r a t a r e și re mi n e r a l i z a r e :
 solu ții izotonic e de NaCl (7,5 ‰ - 9 ‰) denu m it e și ser fiziologic;
 bicarbo na t de sodiu în solu ție aproxi m a tiv izotonic ă de 1,4%;
 lactatul de sodiu în solu ție izotonic ă de 1,9%;
 glucoza în solutie izotonic ă de 4,7%. Glucoza se mai aplic ă și în solu ții
de 20 și 30%, 5% și 10%, fiind un bun adjuva n t ca diure tic, antito nic și
ca subs t a n ță cu o înalt ă valoar e caloric ă;
 solu ții de KCl 2% sau 7,4% în solu ții de glucoz ă izotonic ă, în caz de
pierd e ri mari de potasi u.
C ăile de hidra t a r e a org a n i s m u l u i
C ăile de admi nist r a r e a lichidelo r sunt: oral ă, intrav e n o a s ă,
duod e n a l ă, rect al ă, subc u t a n a t ă, intra m u s c u l a r ă și intr ao s o a s ă.
1. Cal e a oral ă este cea mai comod ă și mai u șoa r ă cale. Nu se poat e
realiza în caz de v ărs ăt u ri, tulbu r ări de degluti ție, stenoz ă piloric ă și

6
esofa gi a n ă . Asisten t a va supr a v e g h e a bolnav ul și va avea grij ă ca pacie n t ul
să inger e z e între a g a cantit a t e de lichide pres c ri s e . Lichidele treb ui e
adminis t r a t e zilnic și ritmic, la inte rv al e precis e în curs ul zilei. Ra ția de
lichide se va adminis t r a pent r u core c ție în prim el e 4 ore. O part e din lichide
se vor adminis t r a în star e cald ă, altele la tem p e r a t u r a cam e r e i pent r u a nu
decla n ș a reflexe patologic e.
2. Cale a intrav e n o a s ă este singu r a cale judicioas ă pent r u
reec hilib r a r e a hidroto nic ă și volemic ă. Intro d u c e r e a lichidelo r în ven ă se
poat e face direc t prin canule metalice fixate în ven ă, prin canul e de mat e ri al
plastic introd u s e tra n s c u t a n a t prin lume n ul acelor care apoi se ret r a g sau
prin den u d a r e de ven ă și fixare în ea a unei canul e, care poat e r ămâ n e pe
loc câtev a zile sau chiar s ăpt ă m â ni.
Perfuzia intr av e n o a s ă , pic ătur ă cu pic ătur ă, poat e fi utilizat ă în urm ă-
toar el e scopu ri:
- în caz de tulbu r ă ri hidro- elect rolitic e, pent r u reec hilibr a r e ;
- adminis t r a r e a medic a m e n t e l o r în perfuzii contin u e și doze la care se
urm ă r e ș t e un efect prelun gi t;
- în scop depu r a t iv, diluâ n d și favorizâ n d excr e ția din orga nis m a prod u șilor
toxici;
- pent r u corec t a r e a prot ei n elo r sang ui n e în caz de hipo și dispro- teine mi e;
- pent r u alime n t a ț ia pe cale pare n t e r a l ă;
- pent r u perfuzii de sâng e (tran sfuzii).
Instru m e n t e : trus a pent r u perfuz a t solu ții amb al a t e original, benzi de
leucopla s t, mu ș a m a sau prosop steril pus e sub me m b r ul bolnavului, lichidul
de perfuz a t înc ălzit la tem p e r a t u r a cam e r e i.
Acci d e n t e , inci d e n t e și co m p l i c a ț i i:
a) Introd u c e r e a brusc ă a unei mari cantit ăț i de lichide în circula ție
poat e supr aî n c ă rc a inima, dând sem n e de insuficien ță circul at o ri e, ca
dispn e e și dure ri preco r di al e. Se între r u p e imedia t cure n t ul de lichid și se
contin u ă pe un ritm lent perfuzia. Hipe r hi d r a t a r e a manife s t a t ă prin tuse,
expe ct o r a ț i e, nelini ște, polipne e, cre ște r e a tensiu nii art e ri al e se comb a t e
prin red uc e r e a la minim u m a ritm ul ui de hidra t a r e , administ r a r e a de
diure tic e (furos e m i d), cardio- tonice.
b) Embolia gazoas ă apa r e prin p ătru n d e r e a aerul ui în cure n t ul
circula t o r ducâ n d la apa ri ția de sincop e cardi a c e . Ea se previne prin
expulza r e a aer ul ui din tub înaint e de introd u c e r e a canul ei în ven ă și
între r u p e r e a perfuziei înaint e de a se goli lichidul din rezervo r și tub.
Mânuir e a nest e ril ă a apar a t el o r și a solu țiilor de perfuzie, sau utiliza r e a de
solu ț ii cu subst a n ţ e piret o g e n e dau na ște r e la frisoa n e . Se va opri perfuzia,
se vor adminis t r a antihis t a m i ni c e, hemis u c ci n a t , se schim b ă atât perfuzia

7
cât și lichidul de perfuz a t. La nevoie se adminis t r e a z ă oxige n și se înc ălze ște
bolnavul.
c) Rev ă rsar ea lichidului de perfu zie în țesut u rile perive n o a s e poat e da
na ș ter e la flebite sau, în cazul solu țiilor hipe r t o n e , la necroz e.
d) Coagular ea sângel ui în ac sau în canul ă se previne prin perfuz a r e a
lichidul ui cu o solu ție de hep a ri n ă.
3. Cal e a du o d e n a l ă
Administ r a r e a ritmic ă a lichidelo r pe cale intes ti n al ă poat e fi
asigu r a t ă pe sond a duod e n a l ă . Aceas t a se va intro d u c e pân ă în duod e n și
apoi se racor d e a z ă la rezervo r ul unui apa r a t de perfuzie, sau un alt reze rvo r
cu scur g e r e inte rio a r ă (tip irigato r) cu ajutor ul unui tub de cauciuc pe
parc u r s ul c ăruia s-au interc al a t un robine t sau un pret u b regla bil și un
picur ă tor. Robine t ul se calibr e a z ă în a șa fel ca num ărul pic ăturilor s ă
variez e între 60 și 100 pe minut. Lichidel e zaha r a t e , înc ălzite la
tem p e r a t u r a corpul ui se abso r b foart e bine pe ace a s t ă cale, ajung â n d
imedia t prin circul a ț ie port al ă, în ficat.
4. Cal e a rect a lă
Hidra t a r e a orga nis m u l ui pe cale rect al ă se face în condi ții
excep ț ion al e prin clisme, pic ătur ă cu pic ătur ă. Tehnic a este ase m ăn ăto a r e
cu adminis t r a r e a solu țiilor medic a m e n t o a s e pe cale rect al ă, nece sit â n d
acee a ș i apar a t u r ă .