1

PROIECT WORD NEVOILE FUNDAMENTALE

Intocmit de DASCALU BIANCA REASILVIA

AMG IA

1
 2

NEVOILE FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi

fundamentale. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală. După Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o necesitate
vitală, esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira; 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
2. a se alimenta şi hidrata; 9. a evita pericolele;
3. a elimina; 10. a comunica;
4. a se mişca, a păstra o bună postură; 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile
5. a dormi, a se odihni; sale;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca; 12. a se realiza;
7. a-şi menţine temperatura corpului în 13. a se recreea;
limite normale; 14. a învăţa

Scurtă prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi tisulară;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală. este influenţată de următorii factori:
emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie de vârstă,
antrenarnent, starea de sănătate etc

2. A bea şi mânca
a. Dimensiunea bio-fiziologică i-nteresează ritualul mâncatului (ducerea alimentelor la gură,
masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie,
naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii:

3. A elimina:
această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.

a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în acelaşi timp mecanic,
chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică frecvenţa
urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură

a. Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament.
Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă conştient sau
inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta
influenţează mersul, gesturile, mimica etc.
Probleme de sănătate pot duce la modificări în domeniul motricităţii.

2
 3

5. A dormi şi a te odihni
a. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta şi starea de
sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează sistemele cardio vascular,
digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale (muncă).
Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne trejisau pentru a dormi.

6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
a. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu cer o anumită
capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de vârsta, starea de sănătate.
b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegerea
veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal, turban etc.

7. A mentine temperatura corpului în limita normale

a. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în vârstă temperatura
corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător.
Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescândtemperatura corpului.

8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

a. Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a face gesturile şi
mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
b. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată părului.
Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un grup social la altul.
Curăţenia este influenţată de cultura grupului

9. A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi medicamente şi de a se
proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie funcţie de
vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
b. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane aparţinătoare aceleiaşi comunităţi,
respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranţă.

10. A comunica cu semenii.

Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală.
Comunicarea verbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală cuprinde gesturile,
mimica, poziţia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului exprimat:
sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă importanta a
fiinţei umane se exprimă din copilărie până labătrâneţe prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor,
în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de
asistentă.
11. A-ţi practica religia
a. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini specifice cultului: poziţia
îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente,tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în funcţie de fenomenele
psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena creşterea sau
diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o
educaţie liberală.
3
 4

12. A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să muncească. Aceste
activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea
psihosocială a individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de
sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.

13. A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
a. Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie
de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi
de recreere decât cei sănătoşi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi
satisfacută atât de familie cât şi de societate.

14. A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este specifica tuturor,
dar mai evidentă la copii.
a. Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea acordată
educaţiei de grupul socio-cultural.Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate:
să facă pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a
învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Respiratia corecta este la fel de necesara ca si hrana.1Proverb hindus

A. Respiratia
- reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediu inconjurator, necesar proceselor de
oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOI DE A RESPIRA
- este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori, de
functionarea lor eficienta
- etapele respiratiei sunt
o ventilatia
 reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamini si eliminarea aerului incarcat cu
dioxid de carbon
 are doi timpi – inspiratia si expiratia
 este influientata de
 permeabilitatea cailor respiratorii
 concentratia oxigenului in aerul respirat
 maturitatea centrului respirator bulbar
 expasiunea cutiei toracice
 functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia

o difuzarea gazelor
 este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO 2
din capilare trece in alveolele pulmonare
1
4
 5

 este influientata de
 diferenta de presiune a O 2 in aerul alveolar si concentratia de O 2 din singe
 starea peretelui alveolar
 marimea suprafetei alveolare

o etapa circulatorie
 consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a dioxidului de carbon adus de
la tesuturi, prin vasele venoase, la plamin pentru a se elimina
 este influientata de
 cantitatea de hemoglobina din singe
 debitul cardiac
 numarul de hematii
 permeabilitatea retelei periferice arteriale

o etapa tisulara
 reprezinta schimbul de gaze dintre singe si tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex

Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiratiei.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
- factori biologici
o virsta
 la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decit la adult
o sexul
 la femei se inregistreaza valori ale frecventei la limita maxima a
normalului, la barbati la limita minima

o statura
 la persoanele mai scunde , numarul de respiratii / minut este mai mare decit la persoanele mai
inalte

o somnul
 in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decit in timpul starii de veghe

o postura
 pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plaminului in timpul respiratiei
 individul sanatos poate respira in ortostatism, sezind, culcat
 pozitia care favorizeaza respiratiaeste cea sezind si ortostatica, prin contractia corespunzatoare a
diafragmei

o alimentatia

 influienteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin aportul de glucoza , favorizeaza o

buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori

o exercitiul fizic
 influienteaza frecventa respiratiei
 persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decit cele antrenate

- factori psihologici
 emotiile
 influienteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
 aceeasi influienta o au plinsul si risul
5
 6

- factori sociologici
 mediul ambiant
 procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia
 mediul poluat , incarcat cu particule microbiene, chimice influienteaza negativ respiratia
 umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil
 climatul
 influienteaza frecventa respiratiei
 caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei
 vintul perturba respiratia
 altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frecventei
 locul de munca
 prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil bunei
respiratii
Manifestari de dependenta
- frecventa respiratiei
 reprezinta numarul de respiratii /minut
 este influientata de virsta si de sex
 la n n 30 – 50 r/min
 la 2 ani 25 -35 r/min
 la 12 ani 15 – 25 r/min
 adult 16 -18 r/min
 virstnic 15 -25 r/min

- amplitudinea
 este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plamin la fiecare respiratie
 respiratia este profunda sau superficiala
- ritmul
 reprezinta pauzele dintre respiratii
 este ritmica
- zgomotele respiratorii
 este linistita – normala
 in somn devine mai zgomotoasa

- simetria miscarilor respiratorii

 ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborire in timpul
inspiratiei si expiratiei
- tipul de respiratie
 sunt 3tipuri de respiratie
 costal superior
 intilnit la femeie prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,
datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei

 costal inferior
 intilnit la barbat prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
 abdominal
 intilnit la copii si virstnici prin marirea diametrului vertical al
cutiei toracice

- mucozitati
 mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
6
 7

- tusea
 reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile respiratorii
 este un fenomen de protectie al organismului

INTERVENTIILE ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII

- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului
- invata pacientul
o sa faca exercitii respiratorii
o sa faca exercitii de mers, de relaxare
o sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respratia
o sa inlature obiceiurile daunatoare – imbracaminte strimta, tabagism, mese
copioase

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

- se manifesta prin alterarea vocii
o dispneea
o obstructia cailor respiratorii

Surse de dificultatecare determina nesatisfacerea nevoii de a respira

- surse de ordin fizic
o alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau parenchimului pulmonar, tabagismul
o obstructia cailor respiratorii – obezitatea, bandaje toracice, dezechilibru hidroelectrostatic, durere

- surse de ordin psihologic

o anxietate, stresul
o situatie de criza
- lipsa cunoasterii
o cunoasterea de sine
o cunoasterea mediului ambiant
o cunoasterea altor persoane

1. ALTERAREA VOCII
- poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare – nas, faringe,
laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator
Manifestari de dependenta
- disfonie
o tulburari ale emisiunii vocale, interesind inaltimea, intensitatea si timbrul vocii
o se manifesta sub forma deraguseala, voce stinsa, voce aspra
- afonie
o imposibilitatea de a vorbi
- senzatie de sufocare
o lipsa de aer

2. DISPNEEA
- se manifesta ca o respiratie anevoioasa
- este provocata de numeroase cauze
o boli ale inimii
o boli ale plaminului
o boli ale cailor respiratorii superioare
- aerul parunde cu greutate in plamin, avind drept consecinta oxigenarea defectuasa a tesuturilor si

7
 8

acumulara de dioxid de carbon in singe

- pacientul este anxios
Manifestari de dependenta
- ORTOPNEE
o pozitie fortata, cu bratele atirnate pe linga corp
o bolnavul stind sezind – pozitie in cre poate respira
- APNEE
o oprirea respiratiei
- BRADIPNEE
o reducerea frecventei respiratorii
- TAHIPNEE
o cresterea frecventei respiratorii
- AMPLITUDINE MODIFICATA
o respiratie superficiala sau profunda
- HIPERVENTILATIE
o patrunderea unei cantitati mari de aer in plamin
- HIPOVENTILATIE
o patrunderea unei cantitati mici de aer in pamin

- tuse
o expiratie fortata , ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretii acumulate
- hemoptizie
o HEMAOPTIZIEhemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor
respiratorii - plamini

- mucozitati(sputa)
o amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi, singe,celule descuamate

- DISPNEE CHEYNE- STOKES

o respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim, dupa care frecvena scade treptat si
este urmata de o perioada de apnee
o ciclul se reia
- DISPNEE KUSMAUL
o inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee
o ciclul se reia
- zgomote respiratoriiSUFLURI
o sunt de diferite tipuri
 crepitante
 ronflante
 sibilante

- CIANOZA
o tegumente vinete la nivelul extremitatiilor: nas, buze, lobul urechii, unghii

3. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

- poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta unor corpi
straini, patrunsi accidental in caile respiratorii – indeosebi la copii – ca si deformari
ale nasului
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
- respiratie dificila pe nas
o bolnavul respira pe gura
- secretii abundente nazale

8
 9

o secretii mucoase, purulente sau sangvinolente, care impiedica respiratia

- epistaxis
o hemoragie nazala
- deformari ale nasului
o deviatie de sept, traumatisme
- stranut
o expirare fortata
- aspiratie pe nas
o smiorcait
- cornaj
o zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
- tiraj

o depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,

intercostal

- tuse
o cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta

INTERVENTIILE ASISTENTEI
- pacientul cu deficiente respiratorii

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa respire liber, pe nas la nivelul nasului

- indeparteaza secretiile nazale

- umezeste aerul din incapere
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 ore

Pacientul sa nu devina sursa de infectie - educa pacientul pentru a folosi o

batista individuala, de unica folosinta
- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale
Oprirea epistaxisului - aseaza pacientul in pozitie sezinda
- comprima cu policele, pe septul nazal, nara care singereaza timp de 5 -10 min
- aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa
- recomanda pacientului sa nu isi sufle nasul

Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre la nivelul faringelui si laringelui

- umezeste aerul din incapere
- recomanda pacientului repaus vocal absolut
- favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
Pacientul sa inghita fara dificultate - intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide caldute

Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice

9
 10

Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta - invata pacientul sa evite fata de infectie schimbarile bruste
de temperatura si de asemena aglomeratiile

Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie la nivelul plaminului si

bronhiilor
- invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze si sa colecteze sputa
- umezeste aerul din incapere cu apa alcolizata
- aspira secretiile brosice, daca e cazul
- invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie
- asigura pozitia sezinda sausemisezinda a pacientilor cu dispnee
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare – fumat
- administreaza tratamentul prescris de medic – antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei traheo-bronsice
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura pozitie antalgica
- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
- pregateste psihic pacientul, invederea oricarei tehnici la care va radiologice, endoscopice

A. Circulatia
- este functia prin care se realizeaza miscarea singelui in interiorul vaselor sanguine, care
are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, dar si
transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare
- un rol important il detin singele si limfa, cuprinse in sistemu circulator, si inima, in
conditii de integritate anatomica si functionala
- asistenta medicala supravegheaza plsul si tensiunea arteriala

1.Independenta in satisfacerea circulatiei

a. pulsul
o reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos si
este sincrona cu sistola ventriculara

o pulsul ia nastere din conflictul dintre singele existent in sistemul arterial si cel
impins in timpul sistolei
Factorii care influienteaza pulsul
- factori biologici
o virsta
 la copilul mic – frecventa este mai crescuta decit la adult, de asemenea la
virstnici
o inaltimea corporala
 persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decit a celor inalte
o somnul
 frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
o alimentatia
 in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
o efortul fizic
 determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

- factori psihologici
o produc cresterea frecventei pulsului
 emotiile
 plinsul
 minia
10
 11

- factori sociali
o mediul ambiant
 prin concentratia de oxigen a aerului inspirat, influienteaza frecventa
pulsului
Manifestari de independenta
- frecventa
o reprezinta numarul de pulsatii/min
 la n n 130 -140 p/min
 la copilul mic 100 -120 p/min
 la 10 ani 90 – 100 p/min
 la adult 60 -80 p/min
 virstnic peste 80 -90 p/min

- ritm
o pauzele dintre pulsatii sunt egale
o pulsul este ritmic
- sfigmograma
o anacrota
o catacrota
o inflexiune discrota
- amplitudine (volum)
o este determinata de cantitarea de singe existenta in vase
o este mai mare cu cit vasele sunt mai aproape de inima
o la arterele simetrice, volulmulpulsului este egal
- tensiunea pulsului

o este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila

sa dispara
- celeritatea
o reprezinta viteza de ridicare si coborire a undei pulsatile
- coloratia tegumentelor
o coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
o tegumentele sunt calde
b. tensiunea arteriala
- reprezinta presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali
- factorii care determina tensiunea arteriala
o debitul cardiac
o forta de contractie a inimii
o elasticitatea si calibrul vaselor
o viscozitatea singelui
- tensiunea scade de la centru la periferie
Factorii care influienteaza tensiunea arteriala
- factori biologici
o virsta
 tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in virsta
 se stabileste la adult
 creste usor la persoana virstnica
o somnul
 T A in timpul somnului este mai mica decit in starea de veghe
o activitatea
 diurna produce o crestere a tensiunii arteriale
 efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile
11
 12

initiale dupa incetarea acestuia

- factori psihologici
o emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
- factori sociologici
o climatul
 frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T A
 caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T A

Manifestari de independenta
- tensiunea maxima se obtinein timpul sistolei ventriculare
- tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
 intre 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHg
 intre 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHG
 intre 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHg
 adult 11-140/75-90 mmHg
 virstnic peste 150/peste 90 mmHg
- tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max TTA min
o TA dif = TA max 140 – TA min 80 = 60mmHG
- mentinerea raportului intre TA max si TA min

o TA min = TA max/2 + 1 sau 2

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

- educa pacientul
o pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere – aerisire
o sa-si mentina tegumentele curate, integre
o sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
o sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
o sa evite sedentarismul
o sa porte imbracaminte lejera, care sa nu stinjeneasca circulatia
1. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

CIRCULATIA INADECVATA
Manifestari de dependenta
- tegumente modificate
o reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii
o cianotice – coloratie violacee a unghilor, buzelor, lobului urechii
- modificari de frecventa a pulsului
o tahicardie – cresterea frecventei pulsulu
o bradicardie – scaderea frecventei pulsului
- modificari de volum ale pulsului
o puls filiform – cu volum foarte redus, abia perceptibil
o puls asimetric – volum diferit al pulsului la arterele simetrice
- modificarile de ritm ale pulsului
o puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii
o puls discrot – se percep 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o pauza
- modificari ale TA
o hipertensiune arteriala – cresterea TA peste valorilenormale
o hipotensiune arteriala – scaderea TA sub valorile normale
o modificari ale TA diferentiale – variatile TA max si TA min nu se fac paralel
o TA diferita la segmente simetrice – brat sting, drept
12
 13

- hipoxemie
o scaderea cantitatii de oxigen din singe
- hipoxie
o diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi

SURSE DE DIFICULTATE
- de ordin fizic
o alterarea
 muschiului cardiac,
 a peretilor arteriali, venosi,
 obstructii arteriale,

 supraincarcarea inimii

- de ordin psihologic
 anxietatea
 stresul
 situatia de criza
- lipsa cunoasterii
 cunoastere insuficienta
 despre alimentatia echilibrata,
 despre sine,
 despre altii,
 despre obiceiurile daunatoare

INTERVENTIILE ASISTENTEI
- pacientul cu circulatie inadecvata

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa prezinte circulatie adecvata
1. invata pacientul

- sa intrerupa consumul de tutun,alcool

- sa aiba alimentatie bogata in fructe,zarzavaturi
- sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie administreaza medicatia prescrisa de medic
- tonice cardiace
- antiaritmice
- diuretice
- vasodilatatoare
- hipotensoare
- antianginoase
- anticoagulante
3. urmareste efectul medicamentelor
4. aplica tehnici de favorizare a circulatiei
- exercitii active, pasive
- masaje

Pacientul sa fie echilibrat psihic informeaza pacientul asupra

- stadiului bolii sale

13
 14

- gradului de efort pe care il poate depune-importanta continuarii tratamentulu imedicamentos.

obiective delegate ale asistentei obiective autonome ale asistentei

adiministreaza medicamente prescrise de

incurajeaza pacientul
medic

invata pacientul la o alimentatie bogata in

insoteste la diverse analize
fructe si legume

raporteaza efectul medicamentului i l indruma sa reduca grasimile

60

50

40

30 seara
Dimineata

20

10

0
20.05.2023 21.05.2023 22.05.2023 23.05.2023 30.12.1899

DIAGRAMA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR PE 4 ZILE

14
 15

CUPRINS
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE.................................................... 3
A. Respiratia.....................................................................................................................................3
INTERVENTIILE ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII....................................................... 6
1. ALTERAREA VOCII...................................................................................................................7
2. DISPNEEA...................................................................................................................................7
3. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII..................................................................................8
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI DELEGATE.........................9

15