Sănătatea și factorii

care o influențează.
 Planul lecției:
 Noțiune de sănătate;
 Factorii care influiențează sănătatea;
 Nivelurile de sănătate;
 Nevoile umane, după Maslow;
 Determinanții direcți și indirecți ai
sănătății;
”Să îţi doreşti să fii sănătos este o
parte din sănătate„.
Seneca

Am alergat atâţia ani

Cu sănătatea după bani.
Iar astăzi, când mă lasă toate,
Dau banii pentru sănătate.
Eugen Albu
 Sănătatea este o calitate a vieții și
totodata reprezintă și o măsura a
calității vietii (al nivelului de trai
socio-economic și cultural).

Deținerea celei mai bune stări de

sănătate de care este capabilă
persoana umană este unul dintre
drepturile fundamentale ale omului.
Sănătatea se definește în mod curent ca starea
unui organism la care funcționarea
tuturor organelor se face în mod normal și regulat.

Organizația Mondială a Sănătății a propus

în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare
pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și
nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai
târziu a fost inclusă în această definiție
și „capacitatea de a duce o viață productivă social și
economic”.
 Caracteristicile
acestei definiţii sunt:

este acceptată de toată

lumea ca o “aspiraţie”;

realizarea ei presupune
responsabilitatea societăţii

subliniază caracterul
pozitiv şi multiaxial
 Se folosesc mai multe criterii
pentru definirea sănătății

capacitatea condiţia umană

organismului care îl face pe Bunăstarea
de a se adapta individ creativ funcţională
la condiţiile (criteriu utilizat
variate de frecvent de
viaţă şi muncă francezi)
Astfel sănătatea individuală este:
“rezultatul interacţiunii optimale dintre dotaţia biologică,
genetică a omului şi condiţiile mediului sau de viaţă şi de
activitate naturală şi socială”;

“unitatea armonioasă a calităţilor biologice şi sociale care

influenţează favorabil viaţa şi activitatea individului şi
lipsa bolii”;

“starea care permite individului de a petrece o viaţă

nelimitată în libertatea sa, de a-şi exercita funcţiile umane şi
de a respecta un mod sănătos de viaţă”;

“o stare în procesul de adaptare care trebuie să garanteze

funcţionarea organismului uman şi participarea lui la procesul de
socializare”;
 Sănătatea
grupurilor umane Sănătatea publică
ar putea fi definită reprezintă:
ca:

o sinteză a ansamblul
sănătăţilor cunoştinţelor,
deprinderilor şi
individuale atitudinilor
apreciată într-o populaţiei orientate
viziune sistemică, spre menţinerea şi
globală îmbunătăţirea
sănătății
Niveluri de sănătate
I – sănătatea
individuală
II – sănătatea
grupurilor sociale
sau etnice mici
III – sănătatea populaţiei
unei unităţi administrativ-
teritoriale
IV – sănătatea publică
– a societăţii,
populaţiei în întregime
 Conceptele de boală și sănătate sunt
concepte evaluative, fiind circumscrise
dezvoltarea de orientările
cunoașterii de: ale
intelectuale
de sistemul
societății
biomedicale culturii

Boala și sănătatea nu pot fi deci definite

decât prin raportare la ființa umană privită
ca entitate biologică, psihică și socială în
același timp
Conceptul de sănătate este, la fel ca și cel de boală este
unul plurisemantic, semnificația sa înregistrând
nuanțări în funcție de grupuri, clase sociale sau
populații

În domeniul medical
sănătatea este privită

de către • ca o stare de integritate

patolog
de către • ca lipsa de simptome
clinician

bolnav • ca o stare de bine.

 Sănătatea
presupune mai
multe
dimensiuni (C.
Herzlich)

o constituție genetică o stare de echilibru a

absența buna, respectiv un organismului dată de
bolii capital biologic adaptarea individului
înnăscut la mediul de viață.
 • sănătatea poate fi definită drept acea
Din punct stare a unui organism neatins de boală,
de vedere în care toate organele, aparatele și
biologic sistemele funcționează normal
(organism în homeostazie)
• sănătatea poate fi înțeleasă drept
armonia dintre comportamentul
Din punct cotidian și valorile fundamentale ale
de vedere vieții asimilate de individ, reprezentând
psihic starea organismului în care capacitatea
sa de a munci, a studia sau a desfășura
activitățile preferate este optimă.
• sănătatea este starea organismului în
Din punct care capacitățile individuale sunt optime
de vedere pentru ca persoana să își îndeplinească
social în mod optim rolurile sociale (de prieten,
vecin, cetățean, soț, părinte, etc.).
 Boala reprezintă
Starea de boală
legitimată prin diagnostic,
Boala este o stare particulară conduce la apariția unui
a organismului condiționată
de acțiunea nocivă a diverși
comportament structurat în
factori determinanți din mediu jurul acestei stări. Conștiința
și, caracterizată printr-un bolii conduce la manifestarea
complex de modificări unor stresuri psihice majore și
morfologice și funcționale - de lungă durată.
locale și generale, cu caracter
reactiv și lezional, ce tulbură
regalarea și activitatea la
diferite niveluri funcționale.
 Prezența bolii implică anumite
restricții din partea individului:
 restrangerea sau modificarea unor activități motrice sau
fiziologice
 modificarea relațiilor intepersonale în sensul diminuării
contactelor cu cei apropiați
 dereglarea raporturilor familiale sau conjugale
 pierderea sau reducerea capacității de muncă
 suprimarea unor activități extraprofesionale
 pierderea posibilităților asigurării existenței
 dependența de alte persoane, mai ales în cazul apariției
unor infirmități
Piramida lui Maslov
Abraham Maslow a fost un 
psiholog umanist american.

Este cunoscut astăzi pentru

propunerea sa privind bazele
teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Modelul creat de Abraham Maslow

postulează că oamenii au nevoi
care trebuiesc satisfăcute
 Nevoi fiziologice – aer, apă,
hrană, somn, igienă și sex;

Conform Nevoi de securitate – locuință,

piramidei Nevoi siguranță economică, siguranță
lui Maslow, fizică, apărare, echilibru
omul are 5
de bază emoțional
nevoi mari
pentru a
duce o Nevoi sociale – apartenență, acceptare,
viață dragoste, familie, prietenie;
fericită și
împlinită. Nevoi de
Ele sunt ordin
împărțite superior
astfel: Nevoi de stimă – statut social, respect
de sine, prestigiu, recunoaștere,
putere;
Realizarea personală – utilizarea potențialului
creativ, dezvoltare, împlinirea sinelui,
împlinirea visurilor.
SĂNĂTATEA ARE 3
DIMENSIUNI:

 BIOLOGICĂ (fizică)
 SOCIALĂ
 PSIHOLOGICĂ
Sănătatea fizică Sănătatea socială

Dacă suntem retrași din punct

este cel mai de vedere social, nu avem
ușor de descris relații sociale înseamnă că nu
suntem pe deplin sănătoși.
se referă la Trebuie să ne creștem
starea corpului abilitatea de interacționare cu
și abilitatea de alte persoane și să fim
a îndeplini receptivi la ideile lor,
funcțiile sale acceptăm și să întelegem, să
principale construim relații, conexiuni
cu diverse persoane, să
comunicăm.
 emoțională
(acceptarea
sentimentelor
unei persoane)

ocupațională Sănătatea
(pregătirea pentru intelectuală
munca în care o psihologică
(încurajarea
persoană poate cuprinde activităților
dobândi satisfacție
personală și patru mari creative)
bunăstare) subdiviziuni

spirituală (căutarea
sensului și scopului
existenței umane)
FACTORII CARE INFLUIENȚEAZĂ STAREA DE SĂNĂTATE:

 
 O.M.S.(1998) a clasificat determinanții
stării de sănătate în patru grupe :

factori
factori educaționali
socio-
factori de economici
mediu
macro economici
Factori ai mediului ambiant (exogeni) a căror influenţă
asupra sănătăţii este semnificativă:

factori fizici- pulberi, radiaţii, temperatură ş.a.

factori chimici- calitatea alimentelor, poluanți,

toxice ş.a.
factori biologici- bacterii, virusuri, fungi ş.a.

factori socio-culturali, educaţionali,

comportamentali- sărăcia, stilul de viaţă, atitudini,
obiceiuri, nivelul educaţiei, izolarea socială ş.a

factori geoclimatici- relief, climă ş.a.

activitatea serviciilor de sănătate- preventive,
curative şi recuperatorii
 Determinanții direcți ai
sănătății:
 stilul de viață (fumat, tip de alimentație,
alcool,
 condiții de mediu fizic și social (accesul la
apa potabilă, sanitația, habitatul)
 comportamente de grup social (violența în
mediul familial, accesul la servicii de
sănătate)
 Determinanții indirecți ai sănătății
cuprind:
 Poluarea
 Sărăcia
 Produsul intern brut
 situațiile de criză (dezastrele naturale, conflictele
armate
 modificările de climă
 Migrația
 modificări socio-demografice în structura populației
 Bibliografie:
 Eţco C., Calmîc V., Bahnarel I., Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru
sănătate, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional de Sănătate
Publică, Chişinău, 2013.
 Promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, Şcoala Naţională de
Sănătate Publică şi Management Sanitar, Editura Public H Press, Bucureşti,
2006.
 Zepca V., Bahnarel I., Petrescu C., Promovează sănătatea. Ghidul
specialistului. Formarea stilului sănătos de viaţă. Chişinău, 2012.
Mulțumesc pentru atenție.