Curs 2 –nursing comunitar

PLAN DE ÎNGRIJIRE - stabilirea nevoilor fundamentale

MODELE CONCEPTUALE IN INGRIJIRI COMUNITARE

Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala, o
conceptie a cea ce ar trebui să fie activitatea care se desfasoară. Modelul conceptual
incearcă să descrie , să explice si uneori să prevadă relatiile dintre fenomene.
In domeniul ingrijirilor comunitare, modelul reprezintă modul de organizare a
activitătii persoanelor in cadrul etapelor proceselor de ingrijire.
Modelele stabilesc comunicarea intre indivizi , incurajează apropierea si fac legatura
intre
practica si teorie .
Au fost concepute mai multe modele in ideea de a dezvolta ingrijiri de
sănătate.
Unele dintre aceste modele se adresează individului în timp ce altele pot fi
– extinse- la grupuri
Acestea din urmă pot fi aplicate în comunitate .
Cel mai cunoscut model ESTE :

1) Modelul Henderson
Se bazează pe 14 nevoi fundamentale care trebuie să fie satisfăcute ,fiecare din nevoi
având 4 dimensiuni :
- biologică
- psihologică
- socio economică
- cultural spirituală
Modelul se poate aplica în special în spitale.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor necesitati

fiziologice si aspiratii ale fiintei umane – numite nevoi fundamentale.

O nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru

a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira şi a avea o bună circulaţie
2. a se alimenta si hidrata
3. a elimina
4. a se misca, a pastra o buna postura
5. a dormi, a se odihni
6. a se imbraca si dezbraca
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele
9. a evita pericolele
10. a comunica
11. a actiona dupa credintele si valorile sale
12. a se realiza
13. a se recrea
14. a invata cum sa-ti pastezi sanatatea.

CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE

DUPA TEORIA LUI MASLOW

Abraham Maslow, psiholog si umanist american afirma ca exista cinci categorii de

nevoi umane, ierarhizate, in ordinea prioritatilor, astfel:

1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de siguranta
3. Nevoia de apartenenta
4. Nevoia de recunoastere sociala (stima)
5. Nevoia de realizare (depasire)

Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza – fiziologice si
de securitate – pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin
superior – apartenenta, stima, realizarea.

1. Nevoi fiziologice:
• asigură menţinerea homeostaziei mediului intern
• includ nevoi organice (respiraţia, nutriţia, excreţia, menţinerea temperaturii
organismului) ,dar şi nevoi psihologice (nevoia de odihnă şi somn, evitarea durerii)
,nevoile sexuale

2. Nevoia de siguranţă şi securitate

• include siguranţa şi securitatea fizică (apărare, adăpost, locuinţă) şi psihică
(confort, protecţie) .

3. Nevoia de apartenenţă şi afectivitate, nevoi sociale

• apartenenţă la un grup social (familie, prieteni, colegi de muncă)
• integrare şi acceptare
• iubire şi înţelegere.

4. Nevoia de stimă şi respect

• recunoaştere şi apreciere
• consideraţie
• recunoştinţă
• valorizare.

5. Nevoia de cunoaştere, autocunoaştere

• a ştii, a înţelege
• a rezolva
• a crea.
Scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei satisfacerea
celor 14 nevoi fundamentale.

Trebuie sa se tina seama de diversele dimensiuni implicate si de interactiunea intre

nevoi. Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau
nesatisfacerii celorlalte nevoi.

NEVOIA SI HOMEOSTAZIA

Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei personae permite conservarea in stare de

echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice.

Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de dorinta,
de utilitate.

Homeostazia: este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza in diverse

procese fiziologice ale persoanei.
Azi se vorbeste de – homeostazie fiziologica
– homeostazie psiho-sociala a individului.

SURSELE DE DIFICULTATE

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major

care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, constituie o
sursa de dificultate.

Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic

2. factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostinte

Factori de ordin fizic

Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de
natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi.(problema articulara,
paralizie, problema metabolica, infectie etc.)
Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu
organismul uman, impiedica functionarea normala.(o sonda nazo-gastrica, vezicala
care provoaca iritatii , pansament compresiv, o imobilizare)

Factori de ordin psihologic

 Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii – starile
sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale
(tulb. de gandire, stres, situatii de criza, doliul etc.)
Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile.

Factori de ordin social

Surse de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport
cu anturajul sau, cu partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca.
Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social, dificultati de
comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta
nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste surse de
dificultate dar ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistenta trebuie
sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc.

Factori de ordin spiritual

Surse de dificultate de ordin spiritual
Este vorba de aspiratiile spirituale , revolta persoanei asupra sensului vietii , intrebari
religioase, filosofice
Au repercursiuni (mai ales) asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

Factori lipsa de cunostinte

Surse de dificultate legate de lipsa de cunoastinte
Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare
pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor.(cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate
si boala, cunoasterea celeorlalte persoane, cunoasterea mediului social)

Interventia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra

manifestarilor de dependenta
Uneori asupra sursei de dificultate nu se poate actiona(deficit vizual sau intelectual,
retentie urinara datorita efectului anestezicului la un pac. operat)

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire este:

metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri
individualizate. Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui
individ (sau grupa de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape
logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.
Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului
stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.

Etapele procesului de ingrijire

 Procesul de ingrijire comporta 5 etape:

1. Culegerea de date-APRECIEREA
2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de nursing)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)-implementarea
5. Evaluarea

1. Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind

pacientul in globalitatea sa. Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se
bazeaza pe: cunoasterea pacientului
- cunoasterea deficientelor pacientului
- cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
- ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

Culegerea datelor pentru aprecierea nevoilor comunitatii.

Starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul
si studii de prevalenta;
factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici,
biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali,
profesionali, civilizatie, etc.)

Etape :

a)culegerea datelor prin :

-interviu şi istoricul bolii ( anamneza );
-examen fizic subiectiv şi obiectiv;
-consultarea surselor: teste de laborator, diagnostiv medical, dosar de date;
b) validarea datelor;
c) organizarea datelor ;
d) identificarea celor legate de problemele de sănătate actuală.
e)enuntul diagnosticului

2. Analiza datelor (diagnosticul de nursing) se face prin:

Examinarea datelor -analiza si interpretarea datelor

Clasificarea datelor:
- date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor)
-date de dependenta
Stabilirea problemelor de ingrijire
Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(identificarea problemelor)
Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale si
enuntul diagnosticului de nursing
 Analiza datelor la nivelul comunitatii: selectarea datelor semnificative, identificarea
problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta
dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile,
defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor.

Finalitatea analizei şi interpretarii datelor o constituie formularea diagnosticului de

îngrijire şi elaborarea planului de îngrijire

Dg. de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de

sanatate prezente sau potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei
familii sau ale unei colectivitati.
Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea
rezultatelor ptr care asistenta este responsabila.

Diagnosticul de îngrijire format din trei părţi utilizează formula:

P.E.S :
P= (problema)
E= (etiologia)
S= (simptome)

Problema de dependenta a persoanei (P)

Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
Termenii folositi:
Alterarea
Deteriorarea
Deficit
Incapacitate
Diminuare
Dificultate
Perturbare
Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar:
- alterarea / / / starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii
intestinale

blemei de Dependenta (E)

Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate ( def. sursei de dificultate:

piedica/ obstacol major in satisfacerea uneia sau mai multor N.F.)

● In formularea dg. de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima

componenta(problema) prin urmatoarele cuvinte:- legat de ; din cauza
●In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema
pacientului , sau specifica: sursa posibila.

Semne si simptome (S)

 Semnele si simptomele identificate si manifeste la pacient.

Exemplu: P-tulburari ale tranzitului intestinal- constipatia

E- imobilitatea, sedentarism, alimentatie lispita in fibre
S- scaune rare, dureri abdominale, sangerari

●Formularea dg. de ingrijire = problema + legat de... / din cauza... + etiologie ±

semne

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:

-stabilirea prioritatilor
-stabilirea obiectivelor determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite
-alegerea strategiilor) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Executarea, aplicarea interventiilor -implementarea

Pot fi definite ca ansamblul planificat al actelor de executat, pentru realizare aunui
obiectiv fixat, în scopul rezolvării unei probleme de îngrijire a pacientului.Intervenţiile
pot fi:

•independente (autonome), proprii asistentei medicale: asigurarea/asistarea igienei

pacientului,asigurarea/asistare functiei respiratorii, a eliminarilor, a ingestiei de lichide
si alimente,asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului,a conditiilor de mediu
extern; educaţia pentrusănătate a pacientului si familiei sale .

•dependente (delegate), cerute de medic, cum ar fi:

-efectuarea prescripţiilor medicale: recoltarea de analize, aplicarea de
proceduri,administrarea medicaţiei, efectuarea de tratamente,-delegarea
responsabilităţilor proprii către alţi membri ai echipei de îngrijire.

•interdependente (probleme conexe), în colaborare cu alţi membri ai echipei de

îngrijire sau cu alte discipline, sesizarea complicaţiilor potenţiale, sesizarea
problemelor de colaborare.
Implementarea urmareste :
-culegerea de noi date
-efectuarea interventiilor

Intervenţiile aplicate sunt în funcţie de gradul de dependenţă al pacientului :

- persoană independentă şi autonomă
– prestari pentru menţinerea sănătăţii;
- persoană cu dependenţă moderată
- ajutor parţial;
- persoana cu dependenţă majoră
– ajutor permanent
 5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia
starii pacientului, eventual, daca este necesare reajustarea interventiilor si obiectivelor.
-stabilirea criteriilor de evaluare
-evaluarea atingerii obiectivelor
-identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor

Evaluarea este permanenta şi este un răspuns exact tradus prin progesul facut de
pacient – sau lipsa de progres în realizarea obiectivului propus , care uneori conduce
la modificarea planului de îngrijire, prinrevizuirea tuturor etapelor. Dacă obiectivele
propuse au fost atinse în timp mai scurt, putem reajusta planul, sau dacă au intervenit
modificări în starea pacientului, adăugăm noi obiective în funcţie denevoile noi
aparute. Datorită acestui fapt planul de îngijire este ciclic, dar permanent reînnoit
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele
furnizate de pacient sau luate din alte surse singure.
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a ingrijirilor – ele concura la umanizare
O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte
utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire
– detaliile planificarii ingrijirilor facand posibila rationalizarea ingrijirilor,
coordonarea si stabilirea prioritatii.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic
prin:
1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea,
rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de
persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile
morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul
anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.
3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea
functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si
consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt
legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si
circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu
potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune
dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din
partea asistentei.